85 relaţii: Academia Franceză, Academia Franceză de Științe, Acid ribonucleic, Al Doilea Război Mondial, André Lwoff, Antibiotic, Atena, École polytechnique, Éditions Gallimard, Barcelona, Bătălia pentru Normandia, Biologie, Bologna, Bruxelles, China, Chirurgie, Collège de France, Creta, Cromozom, Dalai Lama, Escherichia coli, Fezzan, Filozof, Forțele Franceze Libere, Genă, Genetică, Hôtel des Invalides, Inginerie genetică, Institutul de știință Weizmann, Institutul Pasteur, Israel, Istanbul, Jacques Monod, Lactoză, Le Monde, Legiunea de onoare, Libia, Lisabona, Lista laureaților Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, Londra, Madrid, Montréal, Nancy, New York (dezambiguizare), Ordinul Național de Merit (Franța), Organizația Națiunilor Unite, Paris, Pierre Messmer, Plasmidă, Proteină, ..., Roma, Royal Society, Sorbona, Tenzin Gyatso, Tripolitania, Tunisia, Umanism, Universitatea din Chicago, Universitatea Harvard, Universitatea Humboldt din Berlin, Universitatea Oxford, Valencia, 1939, 1940, 1947, 1950, 1951, 1954, 1956, 1958, 1960, 1961, 1964, 1965, 1970, 1977, 1979, 1981, 1987, 1995, 1996, 1997, 2005, 2013, 24 aprilie. Extinde indicele (35 Mai Mult) »
Academia Franceză
Institut de France, sediul Academiei Franceze Academia Franceză (în) este una din cele mai prestigioase instituții culturale ale Franței, și una din cel mai cunoscute în lumea întreagă.
Nou!!: François Jacob și Academia Franceză · Vezi mai mult »
Academia Franceză de Științe
Ludovic al XIV-lea vizitând Academia de științe în 1671. Academia Franceză de Științe (L'Académie des sciences, numită Académie royale des sciences, la crearea sa în 1666), este una din cele cinci academii care fac parte din Institutul francez.
Nou!!: François Jacob și Academia Franceză de Științe · Vezi mai mult »
Acid ribonucleic
Acidul ribonucleic (ARN) este, ca și ADN-ul, un polinucleotid format prin copolimerizarea ribonucleotidelor.
Nou!!: François Jacob și Acid ribonucleic · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: François Jacob și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
André Lwoff
20px André Michel Lwoff a fost un microbiolog și virolog francez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1965).
Nou!!: François Jacob și André Lwoff · Vezi mai mult »
Antibiotic
Antibioticele (cunoscute și ca antibacteriene) alcătuiesc o clasă de medicamente, produse de microorganisme sau obținute pe cale sintetică sau semisintetică, fiind cele mai importante substanțe medicamentoase implicate în tratamentul și în profilaxia infecțiilor bacteriene de diverse tipuri.
Nou!!: François Jacob și Antibiotic · Vezi mai mult »
Atena
Atena (în greaca modernă Αθήνα, Athina, în greaca clasică Ἀθῆναι, Athēnai) este capitala Greciei.
Nou!!: François Jacob și Atena · Vezi mai mult »
École polytechnique
École polytechnique, pronunție (în), supranumită „X”, este cea mai reputată dintre „Grandes écoles scientifiques” din Franța.
Nou!!: François Jacob și École polytechnique · Vezi mai mult »
Éditions Gallimard
Éditions Gallimard este cel mai important grup de editură francez.
Nou!!: François Jacob și Éditions Gallimard · Vezi mai mult »
Barcelona
Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei.
Nou!!: François Jacob și Barcelona · Vezi mai mult »
Bătălia pentru Normandia
Bătălia pentru Normandia a fost purtată în 1944 între forțele germane și forțele Aliaților ca parte a celui de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: François Jacob și Bătălia pentru Normandia · Vezi mai mult »
Biologie
Animale și plantePești Biologia este știința naturală care se ocupă cu studiul vieții și al tuturor organismelor vii.
Nou!!: François Jacob și Biologie · Vezi mai mult »
Bologna
Bologna (în limba emiliană Bulåggna, în latină Bononia, mai rar în română Bolonia) este un oraș-cetate din nordul Italiei.
Nou!!: François Jacob și Bologna · Vezi mai mult »
Bruxelles
Bruxelles (valonă: Brussele) este capitala Belgiei, sediul guvernului și parlamentului federal, precum și a mai multor entități federale: Regiunea Capitalei Bruxelles, Regiunea Flandra și comunitățile franceză și flamandă.
Nou!!: François Jacob și Bruxelles · Vezi mai mult »
China
Schimbările teritoriale ale Chinei de-a lungul istoriei sale. China (scris cu caractere chineze tradiționale: 中國; scris cu caractere chineze simplificate: 中国) reprezintă o regiune culturală puternic legată de civilizația antică ce a dominat aceste locuri.
Nou!!: François Jacob și China · Vezi mai mult »
Chirurgie
operație de înlocuire a valvei mitrale la Fitzsimons Army Medical Center. În medicină, chirurgia este specialitatea medicală care tratează bolile sau rănile prin intervenții instrumentale sau manuale operative.
Nou!!: François Jacob și Chirurgie · Vezi mai mult »
Collège de France
Intrarea principală la Collège de France, din ''Rue des Écoles'' Frontonul intrării în ''Collège de France'' Curtea interioară de la Collège de France, dând spre ''Rue Saint-Jacques''. Chiar în faţă, este amplasată statuia lui Guillaume Budé. Collège de France, situat în Piața Marcellin Berthelot, din Cartierul latin (Quartier latin) din Paris, (arondismentul V), este o mare instituție franceză de învățământ și cercetare.
Nou!!: François Jacob și Collège de France · Vezi mai mult »
Creta
Creta (în greacă: Κρήτη, Kríti; în greaca antică: Κρήτη, Krḗtē) este cea mai sudică insulă greacă la Marea Egee, constituind una din provinciile Greciei.
Nou!!: François Jacob și Creta · Vezi mai mult »
Cromozom
300pxCromozomul (din limba greacă chromo - „culoare” și soma - „corp”) este o structură celulară ce poate fi observată în cursul diviziunilor celulare în etapa numită metafază și care reprezintă forma condensată a cromatinei interfazice, structură nucleoproteică formată din asocierea unei molecule de ADN cu proteine.
Nou!!: François Jacob și Cromozom · Vezi mai mult »
Dalai Lama
Prezentul Dalai Lama, Tenzin Gyatso Dalai Lama (tala'i blama ཏ་ཱལའི་བླ་མ་) a fost cel mai înalt grad spiritual în Tibetul secolului XVII-lea si până în secolul al XX-lea.
Nou!!: François Jacob și Dalai Lama · Vezi mai mult »
Escherichia coli
Una dintre cele mai „simple” forme de viață, Escherichia coli are un sistem motor complex și elice de propulsie, numită flagel bacterian, care conține 40 de piese în mișcare realizate din molecule de proteine Escherichia coli (nume abreviat: E. coli) este o bacterie Gram-negativă care trăiește în intestinele organismelor cu sânge cald.
Nou!!: François Jacob și Escherichia coli · Vezi mai mult »
Fezzan
Provinciile tradiționale ale Libiei: Tripolitania, Fezzan și Cirenaica. Fezzan este o regiune istorică în sud-vestul Libiei.
Nou!!: François Jacob și Fezzan · Vezi mai mult »
Filozof
Filozoful sau filosoful (iubitorul de înțelepciune) este persoana care se ocupă cu filozofia.
Nou!!: François Jacob și Filozof · Vezi mai mult »
Forțele Franceze Libere
Forțele Franceze Libere (în limba franceză: Forces Françaises Libres, FFL) au fost reprezentate de luptătorii francezi din al doilea război mondial care au decis să continue lupta împotriva Axei după capitularea Franței (22 iunie 1940) și după ocuparea Franței de către germani.
Nou!!: François Jacob și Forțele Franceze Libere · Vezi mai mult »
Genă
matisare (după ce ADN-ul este transcris în ARN). Doar exonii codifică proteinele. Această diagramă evidențiază aproximativ 50 de baze pentru o genă. În realitate, genele sunt de sute de ori mai mari. Gena este o unitate moleculară a eredității în organismele vii.
Nou!!: François Jacob și Genă · Vezi mai mult »
Genetică
Genetica (din greacă veche: γενετικός genetikos, genitiv și γένεσις genesis, origine) este o ramură a biologiei care studiază fenomenele și legile eredității și ale variabilității organismelor.
Nou!!: François Jacob și Genetică · Vezi mai mult »
Hôtel des Invalides
189x189px Hôtel des Invalides este un complex de clădiri în arondismentul 7 din Paris, Franța, care cuprinde muzee și monumente legate de istoria militară a Franței, precum și un spital și un azil pentru veteranii de război (acesta fiind scopul inițial al complexului).
Nou!!: François Jacob și Hôtel des Invalides · Vezi mai mult »
Inginerie genetică
Termenul de Inginerie genetică părea, acum ceva timp, ca fiind desprins din domeniul științifico-fantastic.
Nou!!: François Jacob și Inginerie genetică · Vezi mai mult »
Institutul de știință Weizmann
Institutul de știință Weizmann este un prestigios complex universitar și un institut de știință multidisciplinar în orașul israelian Rehovot.
Nou!!: François Jacob și Institutul de știință Weizmann · Vezi mai mult »
Institutul Pasteur
Institutul Pasteur (în) este o fundație privată non-profit franceză dedicată studiului biologiei, microorganismelor, bolilor și vaccinurilor.
Nou!!: François Jacob și Institutul Pasteur · Vezi mai mult »
Israel
Statul Israel (în,; în, Dawlat Israil) este o republică parlamentară localizată în Orientul Mijlociu de-a lungul malului de est al Mării Mediterane.
Nou!!: François Jacob și Israel · Vezi mai mult »
Istanbul
Sfintei Sofia din Istanbul Imagine din satelit a Istanbulului și a strâmtorii Bosfor Istanbul, Turnul Fecioarei Istanbul, numit în antichitatea greacă Byzantion, apoi, după anul 330 d.Hr., Constantinopol — în, a fost capitală a Imperiului Roman, pentru două scurte perioade dintre anii 324-395, a Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin de istoriografia umanistă, între 395-1204, a Imperiului Latin de Constantinopol între 1204-1261, apoi din nou a Imperiul Bizantin refăcut, între 1261-1453 și a Imperiului Otoman până la proclamarea Republicii Turcia, la 13 octombrie 1923.
Nou!!: François Jacob și Istanbul · Vezi mai mult »
Jacques Monod
Jacques Lucien Monod a fost un biochimist și microbiolog francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (1965), împreună cu François Jacob și André Lwoff, „pentru descoperirile lor cu privire la controlul genetic al sintezei enzimelor și virusurilor.”.
Nou!!: François Jacob și Jacques Monod · Vezi mai mult »
Lactoză
Lactoza este un compus organic, o glucidă care poate fi întâlnită în lapte.
Nou!!: François Jacob și Lactoză · Vezi mai mult »
Le Monde
Le Monde Le Monde (Lumea) este un cotidian supraregional francez.
Nou!!: François Jacob și Le Monde · Vezi mai mult »
Legiunea de onoare
'''Légion d'honneur''' (''Ofițer'') Legiunea de onoare, conform originalului în franceză, Légion d'honneur, este cea mai înaltă distincție civilă și militară franceză, instituită în 1802 și acordată neîntrerupt din 1804 până astăzi.
Nou!!: François Jacob și Legiunea de onoare · Vezi mai mult »
Libia
Libia (în limba arabă ليبيا, Lībyā), cu numele oficial Statul Libia, este o țară din nordul Africii.
Nou!!: François Jacob și Libia · Vezi mai mult »
Lisabona
Lisabona (în) este capitala Portugaliei și are 544.851 locuitori (2.900.000 în zona metropolitană, 27% din populația țării) conform statisticilor din anul 2021.
Nou!!: François Jacob și Lisabona · Vezi mai mult »
Lista laureaților Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină
Fără descriere.
Nou!!: François Jacob și Lista laureaților Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină · Vezi mai mult »
Londra
Londra (în) este capitala Angliei și a Regatului Unit.
Nou!!: François Jacob și Londra · Vezi mai mult »
Madrid
Madrid este capitala Spaniei.
Nou!!: François Jacob și Madrid · Vezi mai mult »
Montréal
Montréal este cel mai mare oraș din provincia canadiană Québec.
Nou!!: François Jacob și Montréal · Vezi mai mult »
Nancy
Nancy este un oraș în nord-estul Franței, prefectura departamentului Meurthe-et-Moselle, în provincia istorică Lorena în regiunea Grand Est.
Nou!!: François Jacob și Nancy · Vezi mai mult »
New York (dezambiguizare)
New York se poate referi, cel mai adesea, la următoarele.
Nou!!: François Jacob și New York (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Ordinul Național de Merit (Franța)
Ordinul Național de Merit în grad de Cavaler Ordinul Național de Merit (în) este un ordin de stat acordat de președintele Franței.
Nou!!: François Jacob și Ordinul Național de Merit (Franța) · Vezi mai mult »
Organizația Națiunilor Unite
Sediul ONU din New York Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume.
Nou!!: François Jacob și Organizația Națiunilor Unite · Vezi mai mult »
Paris
Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.
Nou!!: François Jacob și Paris · Vezi mai mult »
Pierre Messmer
Pierre Messmer (n. 20 martie 1916, Vincennes, Val-de-Marne - d. 29 august 2007, Paris), pe numele său complet Pierre Auguste Joseph Messmer, a fost un jurist, orientalist și om politic francez, membru al Academiei Franceze din 1999 (pe locul rămas liber prin decesul academicianului Maurice Schumann) și membru de onoare al Academiei Române (din 2000).
Nou!!: François Jacob și Pierre Messmer · Vezi mai mult »
Plasmidă
Plasmida este o macromoleculă de ADN prezentă în unele bacterii și în celule eucariote și care se poate replica autonom de cromozomul "gazdei", dar folosind aparatul replicativ al celulei în care se găsește.
Nou!!: François Jacob și Plasmidă · Vezi mai mult »
Proteină
Structura insulinei. Hormon pancreatic secretat de celulele Langerhans, cu rol de reglare a nivelului glucozei în sânge. În stînga este redat monomerul insulinei, cela care se crede ca este activ biologic. Carbonul verde, hidrogenul alb, oxigenul roșu, iar azotul albastru. Partea dreaptă reprezintă hexamerul, forma de stocare. Unitatea monomerului este formată din lanțul A (albastru) și lanțul B cian. Galbenul reprezintă punțile disulfurice, iar sferele violet, ionii de zinc. Proteinele sunt compuși organici macromoleculari formați din lanțuri simple sau complexe polipeptidice, având ca unități resturi de aminoacizi.
Nou!!: François Jacob și Proteină · Vezi mai mult »
Roma
Roma este capitala Italiei.
Nou!!: François Jacob și Roma · Vezi mai mult »
Royal Society
Clădirea Royal Society la Londra. Royal Society of London for the Improvement of Natural Knowledge (Societatea regală din Londra pentru îmbunătățirea cunoștințelor despre natură) din Londra, cunoscută sub numele de Royal Society este o instituție pentru promovarea științei, fondată în 1660.
Nou!!: François Jacob și Royal Society · Vezi mai mult »
Sorbona
Sorbona (în) este cea mai vestită universitate franceză și una dintre cele mai cunoscute universități din lume.
Nou!!: François Jacob și Sorbona · Vezi mai mult »
Tenzin Gyatso
Jetsun Jamphel Ngawang Lobsang Yeshe Tenzin Gyatso (n. 6 iulie 1935, Lhamo Döndrub) este al 14-lea Dalai Lama.
Nou!!: François Jacob și Tenzin Gyatso · Vezi mai mult »
Tripolitania
Localizarea fostei provincii în Libia. Tripolitania (arabă: طرابلس Ṭarābulus), este o regiune istorică și fostă provincie din Libia.
Nou!!: François Jacob și Tripolitania · Vezi mai mult »
Tunisia
Tunisia (în limba arabă تونس, Tūnis), oficial Republica Tunisiană (الجمهورية التونسية) este o țară situată în nordul Africii, este cea mai mică țară situată aproape de Munții Atlas.
Nou!!: François Jacob și Tunisia · Vezi mai mult »
Umanism
''Francesco Petrarca'' Termenul de umanism (din latină: humanitas.
Nou!!: François Jacob și Umanism · Vezi mai mult »
Universitatea din Chicago
thumb Universitatea Chicago este o instituție de învățământ superior privată, ale cărei facultăți sunt situate în principal în cartierul Hyde Park din Chicago, Illinois, SUA.
Nou!!: François Jacob și Universitatea din Chicago · Vezi mai mult »
Universitatea Harvard
Universitatea Harvard: ''Conant Hall'' Universitatea Harvard (în) este o universitate privată, aflată în orașul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite.
Nou!!: François Jacob și Universitatea Harvard · Vezi mai mult »
Universitatea Humboldt din Berlin
Universitatea Humboldt din Berlin (prescurtat HU Berlin) este cea mai veche și ca mărime a doua universitate din Berlin.
Nou!!: François Jacob și Universitatea Humboldt din Berlin · Vezi mai mult »
Universitatea Oxford
Universitatea Oxford, în limba, este cea mai veche universitate din lumea anglofonă, fiind localizată în orașul Oxford din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.
Nou!!: François Jacob și Universitatea Oxford · Vezi mai mult »
Valencia
Valencia (spaniolă Valencia, de formă oficială în valenciană València) este capitala Comunității Valenciene, din Spania.
Nou!!: François Jacob și Valencia · Vezi mai mult »
1939
1939 (MCMXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: François Jacob și 1939 · Vezi mai mult »
1940
1940 (MCMXL) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: François Jacob și 1940 · Vezi mai mult »
1947
1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: François Jacob și 1947 · Vezi mai mult »
1950
1950 (MCML) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: François Jacob și 1950 · Vezi mai mult »
1951
1951 (MCMLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: François Jacob și 1951 · Vezi mai mult »
1954
1954 (MCMLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: François Jacob și 1954 · Vezi mai mult »
1956
1956 (MCMLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: François Jacob și 1956 · Vezi mai mult »
1958
1958 (MCMLVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: François Jacob și 1958 · Vezi mai mult »
1960
1960 (MCMLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: François Jacob și 1960 · Vezi mai mult »
1961
1961 (MCMLXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: François Jacob și 1961 · Vezi mai mult »
1964
1964 (MCMLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: François Jacob și 1964 · Vezi mai mult »
1965
1965 (MCMLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: François Jacob și 1965 · Vezi mai mult »
1970
1970 (MCMLXX) a fost un obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: François Jacob și 1970 · Vezi mai mult »
1977
1977 (MCMLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: François Jacob și 1977 · Vezi mai mult »
1979
1979 (MCMLXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: François Jacob și 1979 · Vezi mai mult »
1981
----1981 (MCMLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: François Jacob și 1981 · Vezi mai mult »
1987
----1987 (MCMLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: François Jacob și 1987 · Vezi mai mult »
1995
1995 (MCMXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: François Jacob și 1995 · Vezi mai mult »
1996
1996 (MCMXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: François Jacob și 1996 · Vezi mai mult »
1997
1997 (MCMXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: François Jacob și 1997 · Vezi mai mult »
2005
2005 (MMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: François Jacob și 2005 · Vezi mai mult »
2013
2013 (MMXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: François Jacob și 2013 · Vezi mai mult »
24 aprilie
---- 24 aprilie este a 114-a zi a calendarului gregorian și ziua a 115-a în anii bisecți.
Nou!!: François Jacob și 24 aprilie · Vezi mai mult »