acces mai rapid decât browser-ul!
28 relaţii: Alfabetul Fonetic Internațional, Alfabetul latin, Cazul acuzativ, Cazul dativ, Cazul genitiv, Cazul nominativ, Consiliul Nordic, Danemarca, Diateză (gramatică), Europa, Islanda, Limba daneză, Limba feroeză, Limba nordică veche, Limba norvegiană, Limba suedeză, Limbă flexionară, Limbi germanice, Limbi indo-europene, Limbi scandinave, Listă de limbi, Număr (gramatică), Obiect (dezambiguizare), Paradigmă (lingvistică), Persoană (gramatică), Subiect (dezambiguizare), Verb, Vikingi.
Alfabetul Fonetic Internațional
„The Phonetic Teachers' Association”, vechea titulatură (în transcrierea fonetică originară) a Asociației Fonetice Internaționale, cea care a publicat în 1888 prima versiune a alfabetului. Alfabetul Fonetic Internațional (în limba engleză), versiunea actualizată în 2020. Alfabetul Fonetic Internațional (abreviat în limba română: AFI; în engleză: International Phonetic Alphabet; abreviat în limba engleză: IPA) este un sistem de simboluri grafice destinat transcrierii sunetelor folosite în limba vorbită.
Nou!!: Limba islandeză și Alfabetul Fonetic Internațional · Vezi mai mult »
Alfabetul latin
right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.
Nou!!: Limba islandeză și Alfabetul latin · Vezi mai mult »
Cazul acuzativ
În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Nou!!: Limba islandeză și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »
Cazul dativ
În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).
Nou!!: Limba islandeză și Cazul dativ · Vezi mai mult »
Cazul genitiv
În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).
Nou!!: Limba islandeză și Cazul genitiv · Vezi mai mult »
Cazul nominativ
În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.
Nou!!: Limba islandeză și Cazul nominativ · Vezi mai mult »
Consiliul Nordic
Consiliul Nordic și Consiliul Nordic de Miniștri sunt foruri internaționale de cooperare între țările nordice.
Nou!!: Limba islandeză și Consiliul Nordic · Vezi mai mult »
Danemarca
Danemarca (în), oficial Regatul Danemarcei (în), este un stat suveran din Europa de Nord, având și două teritorii autonome constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord.
Nou!!: Limba islandeză și Danemarca · Vezi mai mult »
Diateză (gramatică)
Diateza este o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia.
Nou!!: Limba islandeză și Diateză (gramatică) · Vezi mai mult »
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Nou!!: Limba islandeză și Europa · Vezi mai mult »
Islanda
Islanda este o țară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic.
Nou!!: Limba islandeză și Islanda · Vezi mai mult »
Limba daneză
Limba daneză (dansk în limba daneză) aparține grupului de limbi nord-germanice (cunoscut și ca „limbi scandinave”), un subgrup al limbilor germanice, ramură a limbilor indo-europene.
Nou!!: Limba islandeză și Limba daneză · Vezi mai mult »
Limba feroeză
Limba feroeză (sau limba faroeză; Føroyskt mál) este o limbă aparținând grupului de limbi germanice.
Nou!!: Limba islandeză și Limba feroeză · Vezi mai mult »
Limba nordică veche
Limba nordică veche este o limbă germanică de nord, care era vorbită de scandinavi și de locuitorii teritoriilor ocupate de vikingi până prin 1300.
Nou!!: Limba islandeză și Limba nordică veche · Vezi mai mult »
Limba norvegiană
Limba norvegiană (norsk, AFI sau) este o limbă germanică de nord care aparține familiei limbilor indo-europene. Norvegiana este vorbită ca limbă maternă de aproximativ cinci milioane de oameni, a căror majoritate locuiește în Norvegia. Limba norvegiană este inteligibilă și pentru vorbitorii limbilor suedeză și daneză. Limba norvegiană s-a dezvoltat din limba nordică veche la sfârșitul primului mileniu după Hristos. În timpul stăpânirii daneze, ea a devenit în principal o limbă a poporului, fiind înlocuită cu daneza de către nobilime și orășeni. Preocuparea pentru a crea o variantă scrisă a limbii norvegiene pornește din secolul al XIX-lea; ca urmare directă, limba norvegiană contemporană folosește patru variante scrise – bokmål, nynorsk, riksmål și høgnorsk. Primele două sunt folosite de către guvernul și administrația din Norvegia. Toate variantele scrise ale limbii norvegiene folosesc același alfabet, anume acel latin îmbogățit cu semnele Æ, Ø și Å. Majoritatea cuvintelor provin din nordica veche, iar împrumuturile germane au intrat în limbajul livresc. Astfel, ca și în daneză și suedeză (spre deosebire de islandeză), numărul formelor flexionare este mult redus. Articolul hotărât este postpus. Topica este de regulă de tip SVO. Norvegiana și suedeza sunt de asemenea limbi tonice, ceea ce înseamnă că pronunțarea silabelor se servește de tonuri diferite, prin care se schimbă semnificația cuvântului.
Nou!!: Limba islandeză și Limba norvegiană · Vezi mai mult »
Limba suedeză
Limba suedeză este o limbă din familia limbilor germanice de nord sau scandinave, vorbită în majoritate de către aproximativ 9 milioane de oameni în Suedia și alte zone din Finlanda, unde are același statut legal cu limba finlandeză.
Nou!!: Limba islandeză și Limba suedeză · Vezi mai mult »
Limbă flexionară
În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă flexionară”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, desemnează o limbă în care cuvintele sunt dificil de segmentat în morfemele pe care le conținKálmán și Trón 2007, p. 84.
Nou!!: Limba islandeză și Limbă flexionară · Vezi mai mult »
Limbi germanice
Limbile germanice sunt o grupă de limbi indo-europene vorbite în nordul Europei și alte părți a lumii.
Nou!!: Limba islandeză și Limbi germanice · Vezi mai mult »
Limbi indo-europene
Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.
Nou!!: Limba islandeză și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »
Limbi scandinave
Limbile scandinave (numite și „limbi germanice de nord”) sunt un grup de limbi indo-europene, una dintre cele trei ramuri ale limbilor germanice (împreună cu „limbile germanice occidentale” și „limbile germanice orientale”).
Nou!!: Limba islandeză și Limbi scandinave · Vezi mai mult »
Listă de limbi
Aceasta este o listă extensivă de limbi, sortate pe familii.
Nou!!: Limba islandeză și Listă de limbi · Vezi mai mult »
Număr (gramatică)
În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.
Nou!!: Limba islandeză și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »
Obiect (dezambiguizare)
Obiect se poate referi la.
Nou!!: Limba islandeză și Obiect (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Paradigmă (lingvistică)
În lingvistica tradițională, o paradigmă este un ansamblu de forme pe care le ia un morfem lexical combinat cu afixele pe care le poate primi.
Nou!!: Limba islandeză și Paradigmă (lingvistică) · Vezi mai mult »
Persoană (gramatică)
În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.
Nou!!: Limba islandeză și Persoană (gramatică) · Vezi mai mult »
Subiect (dezambiguizare)
Cuvântul subiect are două sensuri principale: 1.
Nou!!: Limba islandeză și Subiect (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Verb
În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.
Nou!!: Limba islandeză și Verb · Vezi mai mult »
Vikingi
Angliei, ilustrație din secolul al XII-lea. Vikingii au fost importanți negustori, exploratori, colonizatori și războinici scandinavi care, în perioada anilor 793–1066 (de-a lungul Evului Mediu Timpuriu până la Bătălia de la Stamford Bridge și cea de la Hastings împotriva anglo-saxonilor mai precis), au dominat jumătatea nord-vestică a Europei continentale și insulare, din Scandinavia lor nativă până în arhipelagul britanic, Insulele Feroe, Islanda și Groenlanda.
Nou!!: Limba islandeză și Vikingi · Vezi mai mult »
