acces mai rapid decât browser-ul!
169 relaţii: @, A, Academia Franceză, Academia Regală Suedeză de Științe, Accent, Adjectiv, Adverb, Afix, Al Doilea Război Mondial, Alfabet, Alfabetul latin, Articol hotărât, ASCII, Asimilare (sociologie), Australia, Ø, Æ, Ångström, Belgia, Biblia, Biserica Catolică, Bohuslän, Cambridge University Press, Canada, Caz (gramatică), Cazul acuzativ, Cazul dativ, Cazul genitiv, Cazul nominativ, Cod civil, Comisia Europeană, Concordanța timpurilor, Conjunctiv, Consiliul Nordic, Consoană, Consoană alveolară, Consoană bilabială, Consoană dentală, Consoană fricativă, Consoană fricativă alveolară surdă, Consoană fricativă postalveolară surdă, Consoană glotală, Consoană labiodentală, Consoană laterală, Consoană nazală, Consoană oclusivă, Consoană palatală, Consoană retroflexă, Consoană sonantă, Consoană velară, ..., Consoană vibrantă, Consoană vibrantă alveolară, Continuum dialectal, Dalarna, Dalsland, Danemarca, Deschidere vocalică, Dialect, Diateză (gramatică), Dicționar, Diftong, Domeniu național de nivel superior, Două puncte, Duolingo, Elveția, Țările de Jos, Estonia, Ethnologue, Europa de Nord, Finlanda, Flexiune, Fonem, Franța, Germania, Glosar, Gotland, Gustav I al Suediei, Härjedalen, Hiiumaa, Idiom, Imperativ, Imperiul Rus, Insulele Åland, Inteligibilitate mutuală, Islanda, Izoglosă, Jämtland, Lexic, Liga Hanseatică, Limba daneză, Limba engleză, Limba feroeză, Limba finlandeză, Limba franceză, Limba germană, Limba greacă, Limba islandeză, Limba latină, Limba nordică veche, Limba norvegiană, Limba protonordică, Limba romani, Limba română, Limbă scrisă, Limbi fino-ugrice, Limbi germanice, Limbi indo-europene, Limbi scandinave, Listă de limbi, Londra, Marea Baltică, Marea Britanie, Mass-media, Mod (gramatică), Monoftong, Morfologie (lingvistică), Municipiu, Naționalism, Nationalencyklopedin, Norrland, Norvegia, Noul Testament, Numeral, O, Ortografie, Parlament, Parohie (dezambiguizare), Penguin Books, Pronume, Pronume demonstrativ, Pronume reflexiv, Propoziție gramaticală, Propoziție subordonată, Prozodie, Recensământul Statelor Unite ale Americii din 2000, Reforma Protestantă, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Riksdag, Ruhnu, Rună, Scandinavia, Semn diacritic, Sintaxă, Sjælland, Skåne, Spania, Statele Unite ale Americii, Substantiv, Suedezi, Suedia, Supin, Timp (gramatică), TLD, Ton (lingvistică), Tremă, Triburi germanice, Ucraina, Uniunea Europeană, Uppsala, Varietate (lingvistică), Värmland, Verb auxiliar, Vocală, Vocală anterioară, Vormsi, Wikipedia în suedeză, Y, 2000, 2005. Extinde indicele (119 Mai Mult) »
@
lei moldovenești Simbolul @ (A rond) este un semn cunoscut în limba română sub numele de coadă de maimuță sau, mai rar, a comercial.
Nou!!: Limba suedeză și @ · Vezi mai mult »
A
Litera '''''A''''' (majusculă și minusculă) scrisă cu fontul „School Script Dashed”. Majuscula '''''A''''' Minuscula '''''a''''' A este prima literă a alfabetului latin și a celorlalte alfabete derivate din acesta; de altfel este prima literă în alfabetul fenician și aproape în toate alfabetele derivate din acesta.
Nou!!: Limba suedeză și A · Vezi mai mult »
Academia Franceză
Institut de France, sediul Academiei Franceze Academia Franceză (în) este una din cele mai prestigioase instituții culturale ale Franței, și una din cel mai cunoscute în lumea întreagă.
Nou!!: Limba suedeză și Academia Franceză · Vezi mai mult »
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia Regală Suedeză de Științe (original: Kungliga Vetenskapsakademien, „KVA”) este una dintre Academiile Regale din Suedia.
Nou!!: Limba suedeză și Academia Regală Suedeză de Științe · Vezi mai mult »
Accent
În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.
Nou!!: Limba suedeză și Accent · Vezi mai mult »
Adjectiv
În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.
Nou!!: Limba suedeză și Adjectiv · Vezi mai mult »
Adverb
În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.
Nou!!: Limba suedeză și Adverb · Vezi mai mult »
Afix
În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.
Nou!!: Limba suedeză și Afix · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Limba suedeză și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Alfabet
În scriere, un alfabet, în limba greacă veche ἀλφάβητος alphábētos, din numele primelor două litere ale alfabetului grec, alfa (α) și beta (β), este un sistem de scriere compus dintr-o serie de semne grafice numite litere, în care fiecare corespunde, de regulă, unui fonem sau sunet, uneori unei suite relativ scurte de sunete ale unei limbiBussmann 1998, p. 45-46.
Nou!!: Limba suedeză și Alfabet · Vezi mai mult »
Alfabetul latin
right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.
Nou!!: Limba suedeză și Alfabetul latin · Vezi mai mult »
Articol hotărât
În gramatică, articolul hotărât (sau definit) este un articol care însoțește un substantiv, adjectiv sau mai rar alte părți de vorbire și a cărui funcție este de a arăta că acel cuvânt denumește un obiect, concept etc.
Nou!!: Limba suedeză și Articol hotărât · Vezi mai mult »
ASCII
Există 95 de caractere ASCII care pot fi imprimate, numerotate de la 32 la 126. ASCII (pronunțat ˈæski) este acronimul pentru American Standard Code for Information Interchange ("Codul Standard American pentru Schimbul de Informații").
Nou!!: Limba suedeză și ASCII · Vezi mai mult »
Asimilare (sociologie)
În sociologie asimilarea este definită prin preluarea a culturii, obiceiurilor, datinilor, portului și limbii majorității de către un individ, o grupă de indivizi sau o minoritate a populației, prin piederea trăsăturilor inițiale, caracteristice minorității respective.
Nou!!: Limba suedeză și Asimilare (sociologie) · Vezi mai mult »
Australia
Australia, oficial Uniunea Australiei, este o țară ce ocupă în întregime continentul cu același nume, insula Tasmania și alte insule mai mici.
Nou!!: Limba suedeză și Australia · Vezi mai mult »
Ø
Øø Ø este o literă și o vocală folosită în alfabetele și limbile daneză, norvegiană și faroeză.
Nou!!: Limba suedeză și Ø · Vezi mai mult »
Æ
Æ/æ a fost, la origine, un grafem care reda ligatura dintre literele A și E, atunci când formau un diftong.
Nou!!: Limba suedeză și Æ · Vezi mai mult »
Ångström
Simbolul ångströmului Un ångström, pronunțat (v. AFI), este o unitate de măsură pentru lungimi, denumită așa după fizicianul suedez Anders Jonas Ångström.
Nou!!: Limba suedeză și Ångström · Vezi mai mult »
Belgia
Regatul Belgiei (în, în, în), cunoscut colocvial ca Belgia este o țară în Europa de Vest.
Nou!!: Limba suedeză și Belgia · Vezi mai mult »
Biblia
Biblia - prima ediție tipărită (Gutenberg, 1455) Biblia din anul 1866 Biblia (din limba greacă βιβλίον, plural βιβλία - cărți) se referă la Scripturile sacre din iudaism și creștinism.
Nou!!: Limba suedeză și Biblia · Vezi mai mult »
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Nou!!: Limba suedeză și Biserica Catolică · Vezi mai mult »
Bohuslän
Bohuslän (cateodata cunoscuta ca Bahusia) este o provincie a Suediei.
Nou!!: Limba suedeză și Bohuslän · Vezi mai mult »
Cambridge University Press
Clădirea Pitt, sediul Cambridge University Press din Trumpington Street, Cambridge Cambridge University Press este editura Universității Cambridge.
Nou!!: Limba suedeză și Cambridge University Press · Vezi mai mult »
Canada
Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului America de Nord.
Nou!!: Limba suedeză și Canada · Vezi mai mult »
Caz (gramatică)
În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Nou!!: Limba suedeză și Caz (gramatică) · Vezi mai mult »
Cazul acuzativ
În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.
Nou!!: Limba suedeză și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »
Cazul dativ
În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).
Nou!!: Limba suedeză și Cazul dativ · Vezi mai mult »
Cazul genitiv
În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).
Nou!!: Limba suedeză și Cazul genitiv · Vezi mai mult »
Cazul nominativ
În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.
Nou!!: Limba suedeză și Cazul nominativ · Vezi mai mult »
Cod civil
Codul civil este un act normativ care cuprinde cele mai importante reglementări referitoare la raporturile dintre persoanele fizice și juridice private, inclusiv statul, atunci când acesta participă la raporturi juridice în calitate de persoană privată.
Nou!!: Limba suedeză și Cod civil · Vezi mai mult »
Comisia Europeană
Clădirea Berlaymont Comisia Europeană (EC) este o instituție a Uniunii Europene, responsabilă cu întocmirea propunerilor legislative, punerea în aplicare a deciziilor, respectarea tratatelor UE și de gestionarea activității curente a UE.
Nou!!: Limba suedeză și Comisia Europeană · Vezi mai mult »
Concordanța timpurilor
În sintaxă, termenii tradiționali concordanța timpurilor sau corespondența timpurilor se referă la regulile care determină la ce timpuri pot sta predicatele în frază, în condițiile raportului în care se află.
Nou!!: Limba suedeză și Concordanța timpurilor · Vezi mai mult »
Conjunctiv
În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ.
Nou!!: Limba suedeză și Conjunctiv · Vezi mai mult »
Consiliul Nordic
Consiliul Nordic și Consiliul Nordic de Miniștri sunt foruri internaționale de cooperare între țările nordice.
Nou!!: Limba suedeză și Consiliul Nordic · Vezi mai mult »
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană · Vezi mai mult »
Consoană alveolară
În fonetică, se numesc consoane alveolare acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona alveolelor incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană alveolară · Vezi mai mult »
Consoană bilabială
În fonetică, se numesc consoane bilabiale acele consoane pronunțate prin acțiunea ambelor buze; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană bilabială · Vezi mai mult »
Consoană dentală
În fonetică, se numesc consoane dentale acele consoane al căror loc de articulare este la nivelul dinților.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană dentală · Vezi mai mult »
Consoană fricativă
În fonetică, o consoană se numește fricativă (sau constrictivă, spirantă) dacă la pronunțarea sa canalul fonator se strâmtează astfel încât aerul să se poată scurge tot timpul emisiunii.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană fricativă · Vezi mai mult »
Consoană fricativă alveolară surdă
În fonetică, consoana fricativă alveolară surdă este un sunet consonantic care apare în foarte multe limbi vorbite.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană fricativă alveolară surdă · Vezi mai mult »
Consoană fricativă postalveolară surdă
În fonetică, consoana fricativă postalveolară surdă este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană fricativă postalveolară surdă · Vezi mai mult »
Consoană glotală
În fonetică, se numesc consoane glotale acele consoane care se articulează prin îngustarea canalului fonator la nivelul glotei.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană glotală · Vezi mai mult »
Consoană labiodentală
În fonetică, se numesc consoane labiodentale acele consoane pronunțate prin acțiunea buzei inferioare și a incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană labiodentală · Vezi mai mult »
Consoană laterală
În fonetică, consoanele laterale sînt acele consoane articulate prin atingerea vîrfului limbii de palatul tare sau de alveolele incisivilor superiori în timp ce fluxul de aer iese prin cele două deschizături lăsate de marginile limbii sau numai printr-una din ele.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană laterală · Vezi mai mult »
Consoană nazală
În fonetică, consoanele nazale sunt acele consoane în timpul emiterii cărora aerul este expirat pe nas.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană nazală · Vezi mai mult »
Consoană oclusivă
Consoanele oclusive (sau explozive) sunt acele consoane pronunțate printr-o ocluzie a canalului fonator.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană oclusivă · Vezi mai mult »
Consoană palatală
În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană palatală · Vezi mai mult »
Consoană retroflexă
În fonetică, se numesc consoane retroflexe acele consoane pronunțate cu ajutorul limbii plate, concave sau ușor curbată, având locul de articulare între alveole și palatul tare.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană retroflexă · Vezi mai mult »
Consoană sonantă
În fonetică, o consoană sonantă este o consoană în articularea căreia nu se produce un zgomot caracteristic consoanelor, ci mai degrabă se aseamănă vocalelor.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană sonantă · Vezi mai mult »
Consoană velară
În fonetică, se numesc consoane velare consoanele pronunțate în partea posterioară a cavității bucale, prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană velară · Vezi mai mult »
Consoană vibrantă
În fonetică, o consoană vibrantă este o consoană care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea organului articulator.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană vibrantă · Vezi mai mult »
Consoană vibrantă alveolară
În fonetică, consoana vibrantă alveolară este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.
Nou!!: Limba suedeză și Consoană vibrantă alveolară · Vezi mai mult »
Continuum dialectal
Cele mai importante cazuri de continuum dialectal în Europa În dialectologie, un continuum dialectal este o serie de dialecte vorbite pe o arie geografică mai mult sau mai puțin întinsă.
Nou!!: Limba suedeză și Continuum dialectal · Vezi mai mult »
Dalarna
Dalarna (cunoscută și ca Dalecarlia) este o provincie a Suediei.
Nou!!: Limba suedeză și Dalarna · Vezi mai mult »
Dalsland
Dalsland (câteodată cunoscută ca Dalia) este o provincie a Suediei.
Nou!!: Limba suedeză și Dalsland · Vezi mai mult »
Danemarca
Danemarca (în), oficial Regatul Danemarcei (în), este un stat suveran din Europa de Nord, având și două teritorii autonome constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord.
Nou!!: Limba suedeză și Danemarca · Vezi mai mult »
Deschidere vocalică
În fonetică, deschiderea vocalică (sau apertura) se referă la clasificarea vocalelor în funcție gradul de deschidere a maxilarului, deci de poziția ridicată sau coborîtă a limbii în timpul articulării.
Nou!!: Limba suedeză și Deschidere vocalică · Vezi mai mult »
Dialect
În lingvistică, termenul dialect (Iarțeva 1990, articolul „dialect”.Crystal 2008, pp. 142–143.. Acest înțeles dat termenului este propriu mai ales lingvisticii americaneBidu-Vrănceanu 1997, p. 162.. În alte lingvistici, cum sunt cea românească, cea franceză, cea germană sau cea maghiară, în mod curent, prin dialect se înțelege o varietate regională a limbiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 307.Dubois 2002, pp. 143–144.Kálmán și Trón 2007, p. 34–35.. Pentru celelalte tipuri de varietăți, autorii care limitează termenul la sensul regional folosesc termenul „sociolect”, relativ recent introdus de sociolingvistică. Se mai întâlnește și sintagma „dialect istoric” sau „dialect temporal”, folosită pentru o limbă într-o anumită perioadă a istoriei sale, ex. „engleza elisabetană”, engleza britanică a secolului al XVII-lea” etc.. În acest articol dialectul se tratează ca varietate regională.
Nou!!: Limba suedeză și Dialect · Vezi mai mult »
Diateză (gramatică)
Diateza este o categorie gramaticală flexionară caracteristică verbului, care exprimă raportul sintactic dintre subiectul gramatical, procesul exprimat de verb, agentul procesului (care poate fi diferit de subiectul gramatical) și obiectul acestuia.
Nou!!: Limba suedeză și Diateză (gramatică) · Vezi mai mult »
Dicționar
Dicționar de latină în mai multe volume Un dicționar sau lexicon este o lucrare lexicografică care cuprinde o parte semnificativă dintre cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu al științei, literaturii, artei etc., așezate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică), având în general definiția sensurilor cuvântului împreună cu pronunție, etimologie și alte informații, sau o listă de cuvinte însoțite de traducerile lor într-o altă limbă.
Nou!!: Limba suedeză și Dicționar · Vezi mai mult »
Diftong
În fonetica tradițională, după unii autori, diftongul este ansamblul a două vocale pronunțate în aceeași silabă.
Nou!!: Limba suedeză și Diftong · Vezi mai mult »
Domeniu național de nivel superior
În Internet, un domeniu național de nivel superior (ccTLD - country code top-level domain în engleză) este un domeniu de nivel superior rezervat pentru și folosit de către o țară sau un teritoriu dependent.
Nou!!: Limba suedeză și Domeniu național de nivel superior · Vezi mai mult »
Două puncte
Două puncte este semnul de punctuație care anunță vorbirea directă sau o enumerare, o explicație, o concluzie și marchează totodată o pauză, în general mai scurtă decât cea indicată prin punct.
Nou!!: Limba suedeză și Două puncte · Vezi mai mult »
Duolingo
Duolingo este un site web și o aplicație gratuită dedicată învățării limbilor străine.
Nou!!: Limba suedeză și Duolingo · Vezi mai mult »
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Nou!!: Limba suedeză și Elveția · Vezi mai mult »
Țările de Jos
Țările de Jos, informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe.
Nou!!: Limba suedeză și Țările de Jos · Vezi mai mult »
Estonia
Estonia, oficial Republica Estonia (în), este un stat din regiunea Baltică din Europa de Nord.
Nou!!: Limba suedeză și Estonia · Vezi mai mult »
Ethnologue
Ethnologue: Languages of the World este o publicație web care conține statistici pentru 7 106 limbi și dialecte (în ediția a XVII-a, din anul 2013).
Nou!!: Limba suedeză și Ethnologue · Vezi mai mult »
Europa de Nord
Europa de Nord este o regiune în Europa care include următoarele țări: Peisaj din Islanda.
Nou!!: Limba suedeză și Europa de Nord · Vezi mai mult »
Finlanda
Finlanda (în; în), denumită oficial Republica Finlanda, este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a Europei de Nord.
Nou!!: Limba suedeză și Finlanda · Vezi mai mult »
Flexiune
Flexiunea cuvântului „pisică” în limba spaniolă:'''gat-''' – radical;'''-o''' – sufix specific masculinului;'''-a''' – sufix specific femininului;'''-s''' – sufix de plural În gramatică, flexiunea (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 202–203.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 566.Crystal 2008, p. 243.Dubois 2002, p. 204.Eifring și Theil, 2005, cap. 2, p. 27–31.. Dincolo de această definiție generală, la diverși autori se găsesc viziuni diferite despre flexiune. După unii autori, flexiune este numai procedeul care schimbă forma cuvântului prin afixe care fac corp comun cu baza la care se adaugă. Alți autori consideră flexiune și folosirea unor cuvinte gramaticale nealipite la bază, precum articole, verbe auxiliare, prepoziții etc., în care văd afixe mobile. În această viziune ar exista o flexiune sintetică (prin afixe alipite la bază), o flexiune analitică (prin afixe mobile) și o flexiune mixtă, concomitent sintetică și analitică. Flexiunea se deosebește de altă operație care constă în adăugarea de afixe, anume derivarea, prin faptul că acesta este un procedeu de formare de cuvinte noi. În acest articol se tratează ca afixe gramaticale numai morfemele care intră în compoziția cuvântului, iar ca flexiune numai folosirea acestora.
Nou!!: Limba suedeză și Flexiune · Vezi mai mult »
Fonem
În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.
Nou!!: Limba suedeză și Fonem · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Limba suedeză și Franța · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Limba suedeză și Germania · Vezi mai mult »
Glosar
Glosar (din greaca veche glossárion) este o listă sau colecție de cuvinte regionale întâlnite într-un text sau culese dintr-o regiune, cuvinte învechite (arhaisme) sau puțin cunoscute (neologisme), însoțite de explicația lor, concepută ca anexă la o lucrare științifică ori beletristică sau ca operă independentă.
Nou!!: Limba suedeză și Glosar · Vezi mai mult »
Gotland
Harta insulei Gotland (cunoscută și ca Gotlandia sau Gotlanda) este o insulă situată în Marea Baltică.
Nou!!: Limba suedeză și Gotland · Vezi mai mult »
Gustav I al Suediei
Gustav I, născut Gustav Eriksson (12 mai 1496 – 29 septembrie 1560), a fost rege al Suediei din 1523 până la moartea sa.
Nou!!: Limba suedeză și Gustav I al Suediei · Vezi mai mult »
Härjedalen
Härjedalen (câteodată cunoscută ca Herdalia) este o provincie a Suediei.
Nou!!: Limba suedeză și Härjedalen · Vezi mai mult »
Hiiumaa
Hiiumaa (în germană și suedeză Dagö, în finlandeză, Hiidenmaa, în daneză Dagø) este a doua insulă ca mărime (989 km²) din Estonia.
Nou!!: Limba suedeză și Hiiumaa · Vezi mai mult »
Idiom
În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiomeCf. Dexonline,., la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc.
Nou!!: Limba suedeză și Idiom · Vezi mai mult »
Imperativ
În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.
Nou!!: Limba suedeză și Imperativ · Vezi mai mult »
Imperiul Rus
Subdiviziunile Imperiului Rus în 1914 Imperiul Rus (în rusa veche: Россійская Имперія; în rusa modernă: Российская империя; translit: Rossiiskaia Imperia) a fost un imperiu care a existat din 1721 până la revoluția din 1917.
Nou!!: Limba suedeză și Imperiul Rus · Vezi mai mult »
Insulele Åland
Comunele din Åland Insulele Åland (pronunțat; în finlandeză Ahvenanmaa) sunt o provincie autonomă, demilitarizată și unilinguală (suedeză) a Finlandei.
Nou!!: Limba suedeză și Insulele Åland · Vezi mai mult »
Inteligibilitate mutuală
În lingvistică, inteligibilitatea mutuală este acea caracteristică a două idiomuri (limbi sau dialecte) înrudite îndeaproape genetic, care face ca utilizatorii uneia să o înțeleagă pe cealaltă fără o pregătire prealabilăCrystal 2008, p. 499.
Nou!!: Limba suedeză și Inteligibilitate mutuală · Vezi mai mult »
Islanda
Islanda este o țară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic.
Nou!!: Limba suedeză și Islanda · Vezi mai mult »
Izoglosă
Exemplu de izoglosă: răspîndirea sinonimelor ''doniță'' și ''șiștar'' („vas în care se mulge vaca”) în regiunea Moldova. Izoglosa corespunzătoare trece aproximativ prin orașele Bacău și Vaslui. În zonele marcate cu violet se folosesc ambele variante.''Noul atlas lingvistic român pe regiuni. Moldova și Bucovina. III.'' Harta III, p. 6-7 În lingvistică, o izoglosă (sau isoglosă; din cuvintele grecești ίσος isos, egal, și γλῶσσα glossa, limbă) este o linie trasată pe o hartă pentru a indica limitele ariei de răspîndire a unei particularități lingvistice.
Nou!!: Limba suedeză și Izoglosă · Vezi mai mult »
Jämtland
Jämtland (câteodată cunoscută ca Jemtia) este o provincie a Suediei.
Nou!!: Limba suedeză și Jämtland · Vezi mai mult »
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Nou!!: Limba suedeză și Lexic · Vezi mai mult »
Liga Hanseatică
Mării Baltice (1539). Liga Hanseatică (în, în norvegiană: Hansaen, în olandeză: de Hanze, în poloneză: Hanza, în suedeză: Hansan) a fost o alianță militară și comercială a orașelor de la Marea Nordului până la Marea Baltică, începând cu Evul Mediu târziu (secolul al XIII-lea) până în secolul al XVII-lea.
Nou!!: Limba suedeză și Liga Hanseatică · Vezi mai mult »
Limba daneză
Limba daneză (dansk în limba daneză) aparține grupului de limbi nord-germanice (cunoscut și ca „limbi scandinave”), un subgrup al limbilor germanice, ramură a limbilor indo-europene.
Nou!!: Limba suedeză și Limba daneză · Vezi mai mult »
Limba engleză
Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).
Nou!!: Limba suedeză și Limba engleză · Vezi mai mult »
Limba feroeză
Limba feroeză (sau limba faroeză; Føroyskt mál) este o limbă aparținând grupului de limbi germanice.
Nou!!: Limba suedeză și Limba feroeză · Vezi mai mult »
Limba finlandeză
Limba finlandeză (suomi) este o limbă fino-ugrică.
Nou!!: Limba suedeză și Limba finlandeză · Vezi mai mult »
Limba franceză
Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.
Nou!!: Limba suedeză și Limba franceză · Vezi mai mult »
Limba germană
Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.
Nou!!: Limba suedeză și Limba germană · Vezi mai mult »
Limba greacă
Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..
Nou!!: Limba suedeză și Limba greacă · Vezi mai mult »
Limba islandeză
Limba islandeză (íslenska) este limba vorbită în Islanda.
Nou!!: Limba suedeză și Limba islandeză · Vezi mai mult »
Limba latină
Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.
Nou!!: Limba suedeză și Limba latină · Vezi mai mult »
Limba nordică veche
Limba nordică veche este o limbă germanică de nord, care era vorbită de scandinavi și de locuitorii teritoriilor ocupate de vikingi până prin 1300.
Nou!!: Limba suedeză și Limba nordică veche · Vezi mai mult »
Limba norvegiană
Limba norvegiană (norsk, AFI sau) este o limbă germanică de nord care aparține familiei limbilor indo-europene. Norvegiana este vorbită ca limbă maternă de aproximativ cinci milioane de oameni, a căror majoritate locuiește în Norvegia. Limba norvegiană este inteligibilă și pentru vorbitorii limbilor suedeză și daneză. Limba norvegiană s-a dezvoltat din limba nordică veche la sfârșitul primului mileniu după Hristos. În timpul stăpânirii daneze, ea a devenit în principal o limbă a poporului, fiind înlocuită cu daneza de către nobilime și orășeni. Preocuparea pentru a crea o variantă scrisă a limbii norvegiene pornește din secolul al XIX-lea; ca urmare directă, limba norvegiană contemporană folosește patru variante scrise – bokmål, nynorsk, riksmål și høgnorsk. Primele două sunt folosite de către guvernul și administrația din Norvegia. Toate variantele scrise ale limbii norvegiene folosesc același alfabet, anume acel latin îmbogățit cu semnele Æ, Ø și Å. Majoritatea cuvintelor provin din nordica veche, iar împrumuturile germane au intrat în limbajul livresc. Astfel, ca și în daneză și suedeză (spre deosebire de islandeză), numărul formelor flexionare este mult redus. Articolul hotărât este postpus. Topica este de regulă de tip SVO. Norvegiana și suedeza sunt de asemenea limbi tonice, ceea ce înseamnă că pronunțarea silabelor se servește de tonuri diferite, prin care se schimbă semnificația cuvântului.
Nou!!: Limba suedeză și Limba norvegiană · Vezi mai mult »
Limba protonordică
Limba protonordică (sau protoscandinava, vechea nordică primitivă, protogermanica de nord) a fost o limbă indo-europeană vorbită în Scandinavia, și se crede ca a evoluat din protogermană în prima perioadă d.Hr.
Nou!!: Limba suedeză și Limba protonordică · Vezi mai mult »
Limba romani
Limba romă (numită și rromani sau țigănească; autonim: rromani ćhib) este limba vorbită de rromi.
Nou!!: Limba suedeză și Limba romani · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Limba suedeză și Limba română · Vezi mai mult »
Limbă scrisă
O limbă scrisă este o limbă care are un sistem de scriere.
Nou!!: Limba suedeză și Limbă scrisă · Vezi mai mult »
Limbi fino-ugrice
Limbile fino-ugrice sunt o subfamilie a limbilor uralice, cele mai importante fiind maghiara, estona și finlandeza.
Nou!!: Limba suedeză și Limbi fino-ugrice · Vezi mai mult »
Limbi germanice
Limbile germanice sunt o grupă de limbi indo-europene vorbite în nordul Europei și alte părți a lumii.
Nou!!: Limba suedeză și Limbi germanice · Vezi mai mult »
Limbi indo-europene
Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.
Nou!!: Limba suedeză și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »
Limbi scandinave
Limbile scandinave (numite și „limbi germanice de nord”) sunt un grup de limbi indo-europene, una dintre cele trei ramuri ale limbilor germanice (împreună cu „limbile germanice occidentale” și „limbile germanice orientale”).
Nou!!: Limba suedeză și Limbi scandinave · Vezi mai mult »
Listă de limbi
Aceasta este o listă extensivă de limbi, sortate pe familii.
Nou!!: Limba suedeză și Listă de limbi · Vezi mai mult »
Londra
Londra (în) este capitala Angliei și a Regatului Unit.
Nou!!: Limba suedeză și Londra · Vezi mai mult »
Marea Baltică
Marea Baltică Marea Baltică este o mare epicontinentală în nordul Europei, legată de Oceanul Atlantic prin Marea Nordului.
Nou!!: Limba suedeză și Marea Baltică · Vezi mai mult »
Marea Britanie
Marea Britanie (în,,, cornică Breten Veur, Scots Graet Breetain) este o insulă din vestul Europei.
Nou!!: Limba suedeză și Marea Britanie · Vezi mai mult »
Mass-media
New York, vânzând ziarul ''Morning Telegraph'' (1908) Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie în engleză la plural, care a fost preluată și în română, având traducerea și semnificația „medii (de comunicare) de masă”.
Nou!!: Limba suedeză și Mass-media · Vezi mai mult »
Mod (gramatică)
În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.
Nou!!: Limba suedeză și Mod (gramatică) · Vezi mai mult »
Monoftong
Monoftongul (din termenul grec „μονόφθογγος”-monóphthongos, un singur sunet), spre deosebire de diftong, este reprezentat de o singură vocală aflată în stare „pură”, fiind constituit dintr-un singur element vocalic.
Nou!!: Limba suedeză și Monoftong · Vezi mai mult »
Morfologie (lingvistică)
În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.
Nou!!: Limba suedeză și Morfologie (lingvistică) · Vezi mai mult »
Municipiu
Municipiul (din latină municipium) este o unitate administrativ-teritorială a unei țări.
Nou!!: Limba suedeză și Municipiu · Vezi mai mult »
Naționalism
Naționalismul este o ideologie care creează și susține o națiune ca un concept de identificare comună pentru un grup de oameni.
Nou!!: Limba suedeză și Naționalism · Vezi mai mult »
Nationalencyklopedin
Nationalencyklopedin (NE) este cea mai completă și comprehensivă enciclopedie în limba suedeză.
Nou!!: Limba suedeză și Nationalencyklopedin · Vezi mai mult »
Norrland
Norrland astăzi: în culoarea verde închis Norrland (lit. Pământul Nordic) este una dintre regiunile Suediei și este localizată în partea nordică a statului.
Nou!!: Limba suedeză și Norrland · Vezi mai mult »
Norvegia
Norvegia (în Bokmål sau NoregNynorsk), oficial Regatul Norvegiei, este un stat suveran și unitar, guvernat ca o monarhie, al cărui teritoriu cuprinde partea de vest a Peninsulei Scandinave, plus insula Jan Mayen și arhipelagul Svalbard.
Nou!!: Limba suedeză și Norvegia · Vezi mai mult »
Noul Testament
Noul Testament este a doua parte a Bibliei, care conține 27 de cărți.
Nou!!: Limba suedeză și Noul Testament · Vezi mai mult »
Numeral
În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.
Nou!!: Limba suedeză și Numeral · Vezi mai mult »
O
Litera '''''Oo''''' scrisă cu fontul „School Script Dasher”. Majuscula '''''O''''' Minuscula '''''o''''' O este a cincisprezecea literă din alfabetul latin și a optsprezecea din alfabetul limbii române.
Nou!!: Limba suedeză și O · Vezi mai mult »
Ortografie
În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.
Nou!!: Limba suedeză și Ortografie · Vezi mai mult »
Parlament
Parlamentul reprezintă corpul legislativ într-un stat democratic, care poate fi compus, de regulă, din una sau două camere, respectiv sisteme (sistem unicameral sau sistem bicameral), dar și cu trei camere (sistem tricameral).
Nou!!: Limba suedeză și Parlament · Vezi mai mult »
Parohie (dezambiguizare)
Parohie (biserică) este o unitate teritorială, ce constituie o divizie a unei dioceze.
Nou!!: Limba suedeză și Parohie (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Penguin Books
Penguin Books Limited este o casă de editură britanică.
Nou!!: Limba suedeză și Penguin Books · Vezi mai mult »
Pronume
În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.
Nou!!: Limba suedeză și Pronume · Vezi mai mult »
Pronume demonstrativ
În morfologie, pronumele demonstrativ este un cuvânt gramatical, din clasa pronumelor, care se referă la entități despre care indică în general apropierea ori depărtarea lor față de vorbitor (în unele limbi și față de destinatarul comunicării), în spațiu sau în timp.
Nou!!: Limba suedeză și Pronume demonstrativ · Vezi mai mult »
Pronume reflexiv
În gramatică, pronumele reflexiv este un pronume care se referă la agentul unei acțiuni, acesta fiind de obicei subiectul unui verb, iar pronumele – complementul acestuiaAvram 1997, pp. 167–168.
Nou!!: Limba suedeză și Pronume reflexiv · Vezi mai mult »
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Nou!!: Limba suedeză și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »
Propoziție subordonată
În sintaxa tradițională, propoziția subordonată, numită și dependentă, este o propoziție fără autonomie gramaticală, cu înțeles insuficient, care îndeplinește într-o frază o funcție analogă cu cea a unei părți de propoziție.
Nou!!: Limba suedeză și Propoziție subordonată · Vezi mai mult »
Prozodie
În lingvistică, termenul prozodie (cf. prosodie Bussmann 1998, p. 962.) denumește, în limba franceză și în cele care au preluat sensul dat termenului în aceasta (de exemplu româna), ramura foneticii și a fonologiei ce studiază așa-numitele unități suprasegmentale sau prozodice ale limbii.
Nou!!: Limba suedeză și Prozodie · Vezi mai mult »
Recensământul Statelor Unite ale Americii din 2000
Logo-ul oficial al '''United States Census 2000''', al '''Recensământului Statelor Unite ale Americii din 2000''' Recensământul Statelor Unite ale Americii din anul 2000,, conform originalului The United States Census of 2000, cunoscut de asemenea și ca Census 2000) a fost unul recensămintele cerute de Constituția țării și efectuate o dată la zece ani în Statele Unite ale Americii, fiind cel de-al douăzeci și doilea și cel mai recent dintr-o serie ce cuprinde azi 23 de calculări ale populației Uniunii. Census 2000, condus de Census Bureau al Statelor Unite ale Americii, a determinat că la 1 aprilie 2000 Uniunea avea o populație totală de 281.421.906 de persoane, o creștere de 13.2% față de 248.709.873 oameni numărați în timpul recensământului anterior, cel din 1990. Acest recensământ, cel de-al douăzeci-și-doilea din istoria Statelor Unite, a fost cel mai mare efort administrativ pe timp de pace din istoria țării. Populația Statelor Unite din cadrul acestui recensământ a inclus cele 50 de state precum și cea a Districtului Columbia. Biroul de Recensăminte a numărat și populațiia din teritoriile SUA, incluzând cea a Commonwealth-ului Puerto Rico.. Aceasta era de 3.808.610, reprezentând o creștere de 8.1% față de deceniul anterior.
Nou!!: Limba suedeză și Recensământul Statelor Unite ale Americii din 2000 · Vezi mai mult »
Reforma Protestantă
Reforma Protestantă, câteodată, numită și Revoluția Protestantă, a fost o mișcare în secolul XVI de a reforma Biserica Romano-Catolică din Europa Occidentală.
Nou!!: Limba suedeză și Reforma Protestantă · Vezi mai mult »
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (în), cunoscut sub numele de Regatul Unit (în,, pe scurt UK) sau Marea Britanie (în sau doar), este o țară suverană din Europa occidentală.
Nou!!: Limba suedeză și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord · Vezi mai mult »
Riksdag
Parlamentul Suediei (Riksdagen sau Sveriges riksdag în suedeză) este legislativul național și organul suprem de decizie al Suediei.
Nou!!: Limba suedeză și Riksdag · Vezi mai mult »
Ruhnu
Localizarea insulei în Golful Riga Ruhnu este o insulă, pe care se află comuna (''vald'') cu același nume din Județul Saare, Estonia.
Nou!!: Limba suedeză și Ruhnu · Vezi mai mult »
Rună
alt.
Nou!!: Limba suedeză și Rună · Vezi mai mult »
Scandinavia
Harta politică a Scandinaviei Scandinavia pe timpul iernii (19 februarie 2003) Scandinavia este regiunea culturală și istorică a Peninsulei Scandinave, locuită de popoare de sânge germanic: Suedia, Norvegia și Danemarca.
Nou!!: Limba suedeză și Scandinavia · Vezi mai mult »
Semn diacritic
Un semn diacritic este un semn grafic adăugat la o literă pentru a indica o diferență în pronunție sau pentru a deosebi sensurile a două cuvinte altfel scrise identic.
Nou!!: Limba suedeză și Semn diacritic · Vezi mai mult »
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Nou!!: Limba suedeză și Sintaxă · Vezi mai mult »
Sjælland
Sjælland (în) este cea mai mare insulă a Danemarcei.
Nou!!: Limba suedeză și Sjælland · Vezi mai mult »
Skåne
Skåne (câteodată cunoscută ca Scania) este o provincie a Suediei.
Nou!!: Limba suedeză și Skåne · Vezi mai mult »
Spania
Fără descriere.
Nou!!: Limba suedeză și Spania · Vezi mai mult »
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Nou!!: Limba suedeză și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »
Substantiv
În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.
Nou!!: Limba suedeză și Substantiv · Vezi mai mult »
Suedezi
Suedezii (în) sunt un popor al Peninsulei Scandinavia, locuitori majoritari ai Suediei, dar răspândiți și în alte țări nordice și de pe glob.
Nou!!: Limba suedeză și Suedezi · Vezi mai mult »
Suedia
Suedia, oficial Regatul Suediei (în), este o din Europa de Nord.
Nou!!: Limba suedeză și Suedia · Vezi mai mult »
Supin
În gramatica unor limbi, termenul „supin” (din latinescul supinum) denumește o formă verbală numită în unele gramatici „mod nepersonal și nepredicativ”Avram 1997, pp. 216–217.
Nou!!: Limba suedeză și Supin · Vezi mai mult »
Timp (gramatică)
În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.
Nou!!: Limba suedeză și Timp (gramatică) · Vezi mai mult »
TLD
Un TLD sau domeniu de nivel superior (top-level domain în engleză) este ultima parte componentă a unui nume de domeniu în Internet.
Nou!!: Limba suedeză și TLD · Vezi mai mult »
Ton (lingvistică)
limbi cu sistem de tonuri simplu sau complex (220) În lingvistică, termenul „ton” este folosit cu mai multe sensuri.
Nou!!: Limba suedeză și Ton (lingvistică) · Vezi mai mult »
Tremă
În lingvistică, trema (denumită mai rar și diereză) Accesat la data de 5 octombrie 2013 este un semn diacritic format din două puncte (¨) care se așează orizontal deasupra vocalei căreia îi schimbă valoarea (din punctul de vedere al pronunției).
Nou!!: Limba suedeză și Tremă · Vezi mai mult »
Triburi germanice
Triburile germanice în preajma anului 50 Popoarele germanice sunt un grup istoric de triburi și popoare indo-europene, cu originea în Europa de Nord, identificați prin folosirea limbilor germanice, care au apărut din germana comună, în timpul epocii pre-romane a fierului.
Nou!!: Limba suedeză și Triburi germanice · Vezi mai mult »
Ucraina
Fără descriere.
Nou!!: Limba suedeză și Ucraina · Vezi mai mult »
Uniunea Europeană
Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.
Nou!!: Limba suedeză și Uniunea Europeană · Vezi mai mult »
Uppsala
Uppsala este al patrulea oraș ca mărime din Suedia, după Stockholm, Göteborg, Malmö, având în anul 2005 o populație de 188.478 locuitori.
Nou!!: Limba suedeză și Uppsala · Vezi mai mult »
Varietate (lingvistică)
În lingvistică, o varietate este o ramificație a unei limbi, care constituie un sistem lingvistic specific și unitar, folosit de o categorie de vorbitori delimitată după anumite criterii extralingvistice.
Nou!!: Limba suedeză și Varietate (lingvistică) · Vezi mai mult »
Värmland
Värmland (câteodata cunoscută ca Vermelandia) este o provincie a Suediei.
Nou!!: Limba suedeză și Värmland · Vezi mai mult »
Verb auxiliar
În gramatică, un verb auxiliar (de la cuvântul latinesc auxilium „ajutor”) este un verb care la origine are sens lexical, dar în anumite contexte devine cuvânt gramatical, pierzându-și acest sens, și îndeplinește funcția de a exprima, în asociație cu un verb având sens lexical, categorii gramaticale ale acestuia, precum diateza, modul, timpul, numărul și persoana.
Nou!!: Limba suedeză și Verb auxiliar · Vezi mai mult »
Vocală
Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.
Nou!!: Limba suedeză și Vocală · Vezi mai mult »
Vocală anterioară
În fonetică, o vocală anterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție avansată, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.
Nou!!: Limba suedeză și Vocală anterioară · Vezi mai mult »
Vormsi
Vormsi este o insulă locuită în Marea Baltică aparținând Estoniei.
Nou!!: Limba suedeză și Vormsi · Vezi mai mult »
Wikipedia în suedeză
Wikipedia în suedeză este versiunea în limba suedeză a Wikipediei.
Nou!!: Limba suedeză și Wikipedia în suedeză · Vezi mai mult »
Y
Litera '''''Yy''''' scrisă cu fontul „School Script Dashed”. Majuscula '''''Y''''' Minuscula '''''y''''' Y (pronunție: „igrec”) este a douăzeci și cincea literă din alfabetul latin și a treizecea din alfabetul limbii române.
Nou!!: Limba suedeză și Y · Vezi mai mult »
2000
2000 (MM) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Limba suedeză și 2000 · Vezi mai mult »
2005
2005 (MMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Limba suedeză și 2005 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Limba suedeza, Suedeza, Suedeză, Suedeză.
