acces mai rapid decât browser-ul!
41 relaţii: Agnes de Anhalt-Dessau, Al Doilea Război Mondial, Anne, Prințesă Regală și Prințesă de Orania, Berlin, Brandenburg (oraș), Carl I Ludwig Frederick, Duce de Mecklenburg-Strelitz, Carol al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg-Strelitz, Caroline de Zweibrücken, Ducatul de Braunschweig, Ernest Augustus de Hanovra, Ernst I, Duce de Saxa-Altenburg, Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei, Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei, Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei, Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt, Friederike de Hesse-Darmstadt, Friedrich Wilhelm al Prusiei, Georg Wilhelm de Hesse-Darmstadt, Hohenzollern, Kamenz, Louise de Mecklenburg-Strelitz, Ludovic al IX-lea, Landgraf de Hessa-Darmstadt, Luise Amalie de Braunschweig-Wolfenbüttel, Maria Louise Albertine de Leiningen-Falkenburg-Dagsburg, Otto von Bismarck, Prințesa Elizabeth Albertine de Saxa-Hildburghausen, Prințesa Maria de Saxa-Altenburg (1854–1898), Prințesa Mariana a Țărilor de Jos, Prințul Albert al Prusiei (1809–1872), Prințul Augustus Wilhelm al Prusiei, Prusia, Wilhelm I al Germaniei, Wilhelmina a Prusiei, Wilhelmine a Prusiei (1774-1837), Willem al IV-lea, Prinț de Orania, Willem al V-lea, Prinț de Orania, Willem I al Țărilor de Jos, 13 septembrie, 1837, 1906, 8 mai.
Agnes de Anhalt-Dessau
Prințesa Frederica Amalia Agnes de Anhalt-Dessau (24 iunie 1824 – 23 octombrie 1897) a fost fiica cea mare a lui Leopold al IV-lea, Duce de Anhalt și a soției acestuia, Frederica Wilhelmina a Prusiei.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Agnes de Anhalt-Dessau · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Anne, Prințesă Regală și Prințesă de Orania
Anne, Prințesă Regală și Prințesă de Orania (2 noiembrie 1709 – 12 ianuarie 1759) a fost al doilea copil și fiica cea mare a regelui George al II-lea al Marii Britanii și a soției lui, Caroline de Ansbach.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Anne, Prințesă Regală și Prințesă de Orania · Vezi mai mult »
Berlin
Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării cu aproximativ și acoperind o suprafață aproximativ 892 km² (2020).
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Berlin · Vezi mai mult »
Brandenburg (oraș)
Brandenburg an der Havel este un oraș în landul Brandenburg, Germania.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Brandenburg (oraș) · Vezi mai mult »
Carl I Ludwig Frederick, Duce de Mecklenburg-Strelitz
Ducele Carl Ludwig Frederick de Mecklenburg, Prinț de Mirow (n. 23 februarie 1708 – 5 iunie 1752) a fost un membru al Casei de Mecklenburg-Strelitz și tatăl reginei Charlotte a Marii Britanii și a Hanovrei. .
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Carl I Ludwig Frederick, Duce de Mecklenburg-Strelitz · Vezi mai mult »
Carol al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg-Strelitz
Carol al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg (10 octombrie 1741 – 6 noiembrie 1816) a fost conducător al statului Mecklenburg-Strelitz din 1794 până la moartea sa.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Carol al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg-Strelitz · Vezi mai mult »
Caroline de Zweibrücken
Caroline de Zweibrücken (Henriette Caroline Christiane Louise; 9 martie 1721 – 30 martie 1774) a fost soția Landgrafului de Hesse-Darmstadt și una dintre cele mai învățate femei din timpul ei.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Caroline de Zweibrücken · Vezi mai mult »
Ducatul de Braunschweig
Ducatul de Braunschweig a fost un stat în Germania, parte a Sfântului Imperiu Roman, cu reședința în orașul Braunschweig.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Ducatul de Braunschweig · Vezi mai mult »
Ernest Augustus de Hanovra
Ernst August, Prinț Moștenitor de Hanovra, Moștenitor de Brunswick, al 3-lea Duce de Cumberland și Teviotdale, al 3-lea Conte de Armagh, (Ernest Augustus William Adolphus George Frederick; 21 septembrie 1845 – 14 noiembrie 1923), a fost cel mai mare copil și singurul fiu al regelui George al V-lea de Hanovra și al soției lui, Maria de Saxa-Altenburg.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Ernest Augustus de Hanovra · Vezi mai mult »
Ernst I, Duce de Saxa-Altenburg
Ernst I Frederic Paul George Nikolaus, Duce de Saxa-Altenburg (16 septembrie 1826 – 7 februarie 1908), a fost Duce de Saxa-Altenburg.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Ernst I, Duce de Saxa-Altenburg · Vezi mai mult »
Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei
Frederic Wilhelm al II-lea (25 septembrie 1744 –16 noiembrie 1797) a fost al patrulea rege al Prusiei și a domnit din 1786 până la moartea sa.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei · Vezi mai mult »
Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei
Frederic Wilhelm al III-lea (în) (3 august 1770 – 7 iunie 1840) a fost rege al Prusiei din 1797 până în 1840.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei · Vezi mai mult »
Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei
Regele Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei (15 octombrie 1795 – 2 ianuarie 1861), fiul cel mare și succesorul regelui Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei, a domnit ca rege al Prusiei din 1840 până în 1861.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei · Vezi mai mult »
Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt
Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt (16 octombrie 1751 – 25 februarie 1805) a fost a doua soție a regelui Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt · Vezi mai mult »
Friederike de Hesse-Darmstadt
Prințesa Friederike Caroline Luise de Hesse-Darmstadt (20 august 1752 – 22 mai 1782) a fost membră a Casei de Hesse și, prin căsătorie, Ducesă de Mecklenburg-Strelitz.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Friederike de Hesse-Darmstadt · Vezi mai mult »
Friedrich Wilhelm al Prusiei
Prințul Friedrich Wilhelm al Prusiei (12 iulie 18809 martie 1925) a fost membru al Casei de Hohenzollern și strănepot al regelui Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Friedrich Wilhelm al Prusiei · Vezi mai mult »
Georg Wilhelm de Hesse-Darmstadt
Georg Wilhelm de Hesse-Darmstadt (11 iulie 1722 – 21 iunie 1782) a fost Prinț de Hesse-Darmstadt și strămoș al multor membri ai familiilor regale din secolul al XIX-lea.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Georg Wilhelm de Hesse-Darmstadt · Vezi mai mult »
Hohenzollern
Blazonul Hohenzollern-ilorCasa de Hohenzollern este o familie dinastică de principi electori, regi și împărați ai Prusiei, Germaniei și României.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Hohenzollern · Vezi mai mult »
Kamenz
Kamenz (în limba sorabă de sus Kamjenc) este un oraș în landul Saxonia, Germania.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Kamenz · Vezi mai mult »
Louise de Mecklenburg-Strelitz
Luise Auguste Wilhelmine Amalie (Luisa Augusta Wilhelmina Amelia) (10 martie 1776 – 19 iulie 1810) a fost regină consort a Prusiei ca soție a regelui Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Louise de Mecklenburg-Strelitz · Vezi mai mult »
Ludovic al IX-lea, Landgraf de Hessa-Darmstadt
Ludovic al IX-lea de Hesse-Darmstadt (15 decembrie 1719 – 6 aprilie 1790) a fost landgraf de Hesse-Darmstadt din 1768 până în 1790.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Ludovic al IX-lea, Landgraf de Hessa-Darmstadt · Vezi mai mult »
Luise Amalie de Braunschweig-Wolfenbüttel
Luise Amalie de Brunswick-Wolfenbüttel (29 ianuarie 1722 – 13 ianuarie 1780) a fost fiica lui Ferdinand Albert al II-lea, Duce de Brunswick-Lüneburg și a soției acestuia, Antoinette de Brunswick-Wolfenbüttel.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Luise Amalie de Braunschweig-Wolfenbüttel · Vezi mai mult »
Maria Louise Albertine de Leiningen-Falkenburg-Dagsburg
Contesa Maria Louise Albertine de Leiningen-Falkenburg-Dagsburg (16 martie 1729 – 11 martie 1818); a fost Prințesă Hesse-Darmstadt prin căsătorie.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Maria Louise Albertine de Leiningen-Falkenburg-Dagsburg · Vezi mai mult »
Otto von Bismarck
Otto Eduard Leopold von Bismarck a fost un om de stat al Prusiei/Germaniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum și o figură dominantă în afacerile mondiale.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Otto von Bismarck · Vezi mai mult »
Prințesa Elizabeth Albertine de Saxa-Hildburghausen
Prințesa Elisabeth Albertine de Saxa-Hildburghausen (4 august 1713 – 29 iunie 1761) a fost duesă consort de Mecklenburg-Strelitz.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Prințesa Elizabeth Albertine de Saxa-Hildburghausen · Vezi mai mult »
Prințesa Maria de Saxa-Altenburg (1854–1898)
Prințesa Marie Friederike Leopoldine Georgine Auguste Alexandra Elisabeth Therese Josephine Helene Sophie of Saxe-Altenburg (2 august 1854 – 8 octombrie 1898) a fost soția Prințului Albert al Prusiei, regent al ducatului Brunswick.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Prințesa Maria de Saxa-Altenburg (1854–1898) · Vezi mai mult »
Prințesa Mariana a Țărilor de Jos
Prințesa Marianne a Olandei, Prințesă de Orange-Nassau (Wilhelmina Frederika Louise Charlotte Marianne; 9 mai 1810 – 29 mai 1883), a fost membră a Casei de Orange-Nassau, prin naștere Prințesă a Olandei iar prin căsătorie Prințesă a Prințesă a Prusiei.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Prințesa Mariana a Țărilor de Jos · Vezi mai mult »
Prințul Albert al Prusiei (1809–1872)
Albert (Frederick Henry Albert;; 4 octombrie 1809 – 14 octombrie 1872) a fost colonel general prusac.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Prințul Albert al Prusiei (1809–1872) · Vezi mai mult »
Prințul Augustus Wilhelm al Prusiei
Augustus Wilhelm al Prusiei (9 august 1722 – 12 iunie 1758) a fost prinț al Prusiei și fratele lui Frederic cel Mare.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Prințul Augustus Wilhelm al Prusiei · Vezi mai mult »
Prusia
Prusia (în, în, în letonă și lituaniană Prūsija, în) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală).
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Prusia · Vezi mai mult »
Wilhelm I al Germaniei
Wilhelm I sau Wilhelm Friedrich Ludwig von Hohenzollern a fost regele Prusiei (din 2 ianuarie 1861 și până la moartea sa) și primul împărat german (începând cu 18 ianuarie 1871).
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Wilhelm I al Germaniei · Vezi mai mult »
Wilhelmina a Prusiei
Wilhelmina a Prusiei, născută Frederika Sophia Wilhelmina, (7 august 1751 – 9 iunie 1820), a fost soția lui Willem al V-lea, Prinț de Orange și de facto lider al partidului dinastic și contra revoluției în Țările de Jos.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Wilhelmina a Prusiei · Vezi mai mult »
Wilhelmine a Prusiei (1774-1837)
Regina Wilhelmine a Țărilor de Jos Prințesa Wilhelmine a Prusiei, născută Prințesă a Prusiei (Frederica Louisa Wilhelmina; n. 18 noiembrie 1774 - d. 12 octombrie 1837), a fost prima soție a regelui Willem I al Țărilor de Jos.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Wilhelmine a Prusiei (1774-1837) · Vezi mai mult »
Willem al IV-lea, Prinț de Orania
Willem al IV-lea, Prinț de Orania-Nassau (Willem Karel Hendrik Friso; 1 septembrie 1711 – 22 octombrie 1751), a fost primul Stadtholder ereditar al Țărilor de Jos.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Willem al IV-lea, Prinț de Orania · Vezi mai mult »
Willem al V-lea, Prinț de Orania
Willem al V-lea, Prinț de Orania-Nassau (Willem Batavus) a fost ultimul stadhouder al Republicii Olandeze și între 1795 și 1806 a condus guvernul Republicii Olandeze în exil la Londra.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Willem al V-lea, Prinț de Orania · Vezi mai mult »
Willem I al Țărilor de Jos
Willem I Frederic (n. 24 august 1772 - d. 12 decembrie 1843) a fost principe de Orania, primul rege al Țărilor de Jos și primul Mare Duce de Luxemburg.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și Willem I al Țărilor de Jos · Vezi mai mult »
13 septembrie
---- 13 septembrie este a 256-a zi a calendarului gregorian și a 257-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și 13 septembrie · Vezi mai mult »
1837
1837 (MDCCCXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și 1837 · Vezi mai mult »
1906
1906 (MCMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și 1906 · Vezi mai mult »
8 mai
---- 8 mai este a 128-a zi a calendarului gregorian și ziua a 129-a în anii bisecți.
Nou!!: Prințul Albert al Prusiei (1837–1906) și 8 mai · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Prinţul Albert al Prusiei (1837–1906), Prințul Albert al Prusiei (1837-1906), Prințul Albrecht al Prusiei.
