Ion Antonescu și Războiul de Independență al României

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Ion Antonescu și Războiul de Independență al României

Ion Antonescu vs. Războiul de Independență al României

Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”. 280x280px Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel. Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur. În perioada aprilie - august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Basarabia și Ion Antonescu · Basarabia și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

București și Ion Antonescu · București și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Calafat

Calafat (în bulgară Kalafat (Калафат), învechit Teglene (Теглене), în rusă Kalafat (Калафат), învechit Kudel' (Кудель), în turcă Kalafat) este un municipiu în județul Dolj, Oltenia, România, format din localitatea componentă Calafat (reședința), și din satele Basarabi, Ciupercenii Vechi și Golenți.

Calafat și Ion Antonescu · Calafat și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Cavalerie

Cavaleria mongolă Cavaleria este formată din unități militare călare.

Cavalerie și Ion Antonescu · Cavalerie și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Congresul de la Berlin

3.

Congresul de la Berlin și Ion Antonescu · Congresul de la Berlin și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Constanța

Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.

Constanța și Ion Antonescu · Constanța și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Parlamentul României

Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.

Ion Antonescu și Parlamentul României · Parlamentul României și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Râul Prut

Prutul (în) este un râu având lungimea de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est.

Ion Antonescu și Râul Prut · Râul Prut și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Războiul Ruso-Turc (1877–1878)

Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 și-a avut originea într-o răspândire a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominația otomană.

Ion Antonescu și Războiul Ruso-Turc (1877–1878) · Războiul Ruso-Turc (1877–1878) și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »

Români

Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.

Ion Antonescu și Români · Români și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »