Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Instalați
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Limba sârbă și Vocală închisă anterioară nerotunjită

Comenzi rapide: Diferențele, Similarități, Jaccard Similitudine Coeficient, Bibliografie.

Diferența între Limba sârbă și Vocală închisă anterioară nerotunjită

Limba sârbă vs. Vocală închisă anterioară nerotunjită

limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi. În fonetică, vocala închisă anterioară nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în multe limbi vorbite.

Similarități între Limba sârbă și Vocală închisă anterioară nerotunjită

Limba sârbă și Vocală închisă anterioară nerotunjită au 8 lucruri în comun (în Uniunpedie): Fonem, Fonetică, Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba română, Limba rusă, Vocală.

Fonem

În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.

Fonem și Limba sârbă · Fonem și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Fonetică

Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.

Fonetică și Limba sârbă · Fonetică și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Limba engleză și Limba sârbă · Limba engleză și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Limba franceză și Limba sârbă · Limba franceză și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Limba germană

Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.

Limba germană și Limba sârbă · Limba germană și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Limba română și Limba sârbă · Limba română și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Limba rusă

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.

Limba rusă și Limba sârbă · Limba rusă și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală

Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.

Limba sârbă și Vocală · Vocală și Vocală închisă anterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Lista de mai sus răspunde la următoarele întrebări

Comparație între Limba sârbă și Vocală închisă anterioară nerotunjită

Limba sârbă are 329 de relații, în timp ce Vocală închisă anterioară nerotunjită are 18. Așa cum au în comun 8, indicele Jaccard este 2.31% = 8 / (329 + 18).

Bibliografie

Acest articol arată relația dintre Limba sârbă și Vocală închisă anterioară nerotunjită. Pentru a avea acces la fiecare articol din care a fost extras informația, vă rugăm să vizitați:

Hei! Suntem pe Facebook acum! »