Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică

Index Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică

Aproximativ trei milioane de prizonieri de război germani au fost capturați de Uniunea Sovietică în timpul al Doilea Război Mondial, cei mai mulți dintre ei în timpul marilor avansuri ale Armatei Roșii din ultimul an al războiului.

37 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Armata a 6-a Germană, Armata Roșie, Austrieci, Bătălia de la Moscova, Bătălia de la Stalingrad, Boemia, Cabinetul Germaniei, Cancelar federal al Germaniei, Cehi, Comitetul Național Germania Liberă, Crimă de război, Direcția Generală pentru Prizonierii de Război și Internați, Finlanda, Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial), Germani, Germania de Vest, Italia, Japonia, Konrad Adenauer, Lagărul de concentrare Sachsenhausen, Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică, NKVD, Oder, Operațiunea Bagration, Operațiunea Barbarossa, Peninsula Balcanică, Prizonier de război, Republica Democrată Germană, România, Saxonia, Sudetenland, The New York Times, Ungaria, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Wehrmacht, Zona de ocupație sovietică.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Armata a 6-a Germană

Armata a 6-a a fost o armată terestră germană, care a participat la luptele din Primul și Al Doilea Război Mondial.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Armata a 6-a Germană · Vezi mai mult »

Armata Roșie

Steagul de luptă al Armatei Roșii Steagul Armatei Roșii Armata Roșie a fost termenul folosit pentru forțele armate ale Uniunii Sovietice între 1918 și 1946.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Armata Roșie · Vezi mai mult »

Austrieci

Austriecii (în) sunt un popor etnic german a cărui origine se găsește în vestul Europei centrale, în Austria.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Austrieci · Vezi mai mult »

Bătălia de la Moscova

Batălia de la Moscova (în rusă Битва за Москву, în germană Schlacht um Moskau) se referă la apărarea capitalei sovietice, Moscova, și la contraofensiva ulterioară a Armatei Roșii (armata sovietică) dintre octombrie 1941 și ianuarie 1942 pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial, împotriva forțelor Germaniei Naziste.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Bătălia de la Moscova · Vezi mai mult »

Bătălia de la Stalingrad

Bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943 a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de neglijare și brutalitate față de populația civilă. Bătălia a inclus campania de bombardamente aeriene asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacuri terestre asupra orașului, precum și lupte pe teritoriul orașului. A urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și a distrus forțele germane și ale aliaților din cadrul Axei din Stalingrad și din regiunea periferică a orașului. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat aproximativ la 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte se explică prin refuzul guvernului sovietic de a oferi cifre exacte din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării URSS, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Bătălia de la Stalingrad · Vezi mai mult »

Boemia

Boemia (în, în) este o regiune în centrul Europei, în Republica Cehă.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Boemia · Vezi mai mult »

Cabinetul Germaniei

Cabinetul Federal sau Guvernul Federal (în Bundeskabinett sau Bundesregierung) este organul executiv al Republicii Federale Germania.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Cabinetul Germaniei · Vezi mai mult »

Cancelar federal al Germaniei

Cancelarul Germaniei este șeful guvernului Germaniei.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Cancelar federal al Germaniei · Vezi mai mult »

Cehi

Cehii sunt un popor de origine slavă, care trăiește preponderent în Cehia.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Cehi · Vezi mai mult »

Comitetul Național Germania Liberă

Comitetul Național Germania Liberă, (în limba germană: Nationalkomitee Freies Deutschland sau, abreviat, NKFD) a fost a organizație înființată la Moscova la 12 iulie 1943, iar Erich Weinert a fost ales președinte.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Comitetul Național Germania Liberă · Vezi mai mult »

Crimă de război

Crima de război este fapta de încălcare a legilor războiului din timpul unui conflict armat, care cade sub incidența dreptului internațional.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Crimă de război · Vezi mai mult »

Direcția Generală pentru Prizonierii de Război și Internați

Direcția Generală pentru Prizonierii de Război și Internați, (Главное управление по делам военнопленныхи интернированныхНКВД/МВД СССР, ГУПВИ| GUPVI, GUPVI NKVD SSSR/ MVD SSSR) a fost un departament al NKVD-ului (mai târziu al MVD-ului) responsabil cu gestionarea situației civililor internați și prizonierilor de război în timpul și după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1953).

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Direcția Generală pentru Prizonierii de Război și Internați · Vezi mai mult »

Finlanda

Finlanda (în; în), denumită oficial Republica Finlanda, este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a Europei de Nord.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Finlanda · Vezi mai mult »

Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)

Frontul de Răsărit al celui de Al Doilea Război Mondial a fost teatrul războiului dintre patru țări ale puterilor Axei (Germania nazistă, Italia, Ungaria, România) pe de-o parte, și Uniunea Sovietică pe de altă parte, începând cu iunie 1941 până în mai 1945.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial) · Vezi mai mult »

Germani

Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Germani · Vezi mai mult »

Germania de Vest

Zonele de ocupație ale Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial. Zonele în verde, albastru și portocaliu reprezintă zonele aliate de ocupație, care au constituit RFG-ul de mai târziu, în roșu zona de ocupație sovietică, care a alcătuit RDG-ul ulterior, iar în bej, zonele definitiv pierdute și înglobate în Polonia (la vest și est) și URSS (la est). Germania de Vest sau Germania Occidentală (în) sau Republica Federală Germania (RFG, în, BDR) a fost numele zonelor de ocupație britanică, americană și franceză din Germania de după cel de-Al Doilea Război Mondial și posterior retragerii acestora, până în momentul reunificării Germaniei de la 3 octombrie 1990.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Germania de Vest · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Italia · Vezi mai mult »

Japonia

Japonia (în,, sens literal: „originea soarelui”) este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de insule aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Japonia · Vezi mai mult »

Konrad Adenauer

Konrad Hermann Joseph Adenauer a fost un politician creștin-democrat german, de profesie jurist, primul cancelar german postbelic.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Konrad Adenauer · Vezi mai mult »

Lagărul de concentrare Sachsenhausen

Prizonieri la Sachsenhausen, 19 decembrie 1938. Deținutul # 1307 Stânga prim-plan este Friedrich Vobbe n.8 august 1879 - d. 8 aprilie 1940.http://www.stiftung-bg.de/totenbuch/main.php Sachsenhausen Death record Sachsenhausen („Casele Saxoniei”) sau Sachsenhausen-Oranienburg a fost un lagăr de concentrare nazist din Oranienburg, Germania, utilizat în principal pentru deținuții politici din 1936 și până la sfârșitul celui de-al Treilea Reich, în mai 1945.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Lagărul de concentrare Sachsenhausen · Vezi mai mult »

Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică

| | | | | Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică a fost considerată de către Uniunea Sovietică ca fiind parte a despăgubirilor de război germane pentru distrugerile provocate de Germania Nazistă în de puterile Axei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1941-1945).

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »

NKVD

Narodnîi komissariat vnutrennih del (NKVD) (în limba rusă: НКВД, Наро́дный комиссариа́т вну́треннихдел; Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a fost Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și NKVD · Vezi mai mult »

Oder

Oder (în poloneză Odra) este un fluviu ce izvorăște în Cehia (în munții Sudeți) și se varsă în Marea Baltică, traversînd teritoriul Poloniei și Germaniei.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Oder · Vezi mai mult »

Operațiunea Bagration

Operațiunea Bagration (în limba rusă: Операция Багратион, Operația Bagration) a fost numele de cod dat de sovietici Ofensivei Bieloruse în timpul celui de-al doilea război mondial, care a curățat teritoriul Bielorusiei sovietice și al Poloniei răsăritene de trupele germane.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Operațiunea Bagration · Vezi mai mult »

Operațiunea Barbarossa

Operațiunea Barbarossa (în germană Unternehmen Barbarossa) a fost numele de cod secret acoperitor folosit de conducerea Germaniei naziste pentru operația militară de invadare a Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acțiune începută la 22 iunie 1941.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Operațiunea Barbarossa · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »

Prizonier de război

Prokudin-Gorskii Un prizonier de război este un soldat (infanterist, marinar, aviator sau din infanteria marină) care este închis de o putere inamică în timpul sau imediat după un conflict armat.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Prizonier de război · Vezi mai mult »

Republica Democrată Germană

Fără descriere.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Republica Democrată Germană · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și România · Vezi mai mult »

Saxonia

Saxonia (în oficial Freistaat Sachsen, în limba sorabă Swobodny stat Sakska) este un land în Germania situat în estul țării, la granița cu Republica Cehă și Polonia.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Saxonia · Vezi mai mult »

Sudetenland

Regiunea Sudeților (în limba germană: Sudetenland; în cehă și slovacă: Sudety; în poloneză: Kraj Sudetów) a fost numele folosit în prima jumătate a secolului al XX-lea pentru regiunile locuite în principal de germani, în regiunile de graniță din Boemia, Moravia și acele părți ale Sileziei asociate cu Boemia.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Sudetenland · Vezi mai mult »

The New York Times

Redacția (secția știri, 1942) The New York Times este un cotidian american ce apare în New York și este distribuit internațional.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și The New York Times · Vezi mai mult »

Ungaria

Ungaria (în) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Ungaria · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Wehrmacht

''Imagine 1 - Wehrmacht'' --- Steagul infanteriei germane din wehrmacht, 1938. Wehrmacht ("Forță de apărare", cuvânt de origină germană, pronunție) a fost numele oficial al forțelor armate ale Germaniei naziste între 1935 și 1945.

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Wehrmacht · Vezi mai mult »

Zona de ocupație sovietică

Zona de ocupație sovietică Zona de ocupație sovietică sau "Zona Germaniei de Est" a fost una din cele patru zone de ocupație după 1945 a Germaniei învinse de "Forțele Aliate".

Nou!!: Prizonieri de război germani în Uniunea Sovietică și Zona de ocupație sovietică · Vezi mai mult »

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »