acces mai rapid decât browser-ul!
21 relaţii: București, Cimitirul calvin din București, Comuna Chiajna, Ilfov, Crângași, Cultura Boian, Gara București Grivița, Gara București Nord, Gara Bucureștii Noi, Ioan Brezoianu, Magistrala CFR 100, Marele Dicționar Geografic al României, Mănăstirea Chiajna, Mihai Viteazul, Mileniul al III-lea î.Hr., Mircea Ciobanul, Podul Grant, Războiul de Independență al României, Sala Polivalentă „Rapid”, Sectorul 6, Secularizarea averilor mănăstirești, Stadionul Giulești - Valentin Stănescu.
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Nou!!: Giulești (cartier) și București · Vezi mai mult »
Cimitirul calvin din București
Cimitirul calvin din București (cunoscut și ca Cimitirul 4 aprilie) este situat în cartierul Giulești.
Nou!!: Giulești (cartier) și Cimitirul calvin din București · Vezi mai mult »
Comuna Chiajna, Ilfov
Chiajna este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Chiajna (reședința), Dudu și Roșu.
Nou!!: Giulești (cartier) și Comuna Chiajna, Ilfov · Vezi mai mult »
Crângași
Blocuri din Cartierul Crângași văzute de pe Lacul Morii. Crângași este un cartier situat în sectorul 6 al Bucureștiului.
Nou!!: Giulești (cartier) și Crângași · Vezi mai mult »
Cultura Boian
Numele culturii provine de la prima așezare descoperită pe o insulă a lacului Boian în sudul provinciei românești Muntenia, în valea Dunării.
Nou!!: Giulești (cartier) și Cultura Boian · Vezi mai mult »
Gara București Grivița
Gara București Grivița este o stație de cale ferată care deservește municipiul București, România.
Nou!!: Giulești (cartier) și Gara București Grivița · Vezi mai mult »
Gara București Nord
Peronul principal cu spații comerciale București Nord (în nomenclatorul CFR: București Nord Grupa A, popular Gara de Nord) este cea mai mare stație feroviară a României, situată în municipiul București.
Nou!!: Giulești (cartier) și Gara București Nord · Vezi mai mult »
Gara Bucureștii Noi
Gara Bucureștii Noi este o stație de cale ferată din cartierul Bucureștii Noi care deservește București, România.
Nou!!: Giulești (cartier) și Gara Bucureștii Noi · Vezi mai mult »
Ioan Brezoianu
Ioan Brezoianu (alternativ: Ion Brezoianu, n. 1817, București – d. 1883) a fost un dascăl și publicist român, care a avut o contribuție importantă în organizarea școlilor normale și rurale din Țara Românească.
Nou!!: Giulești (cartier) și Ioan Brezoianu · Vezi mai mult »
Magistrala CFR 100
| Magistrala 100 este o cale ferată principală a Căilor Ferate Române.
Nou!!: Giulești (cartier) și Magistrala CFR 100 · Vezi mai mult »
Marele Dicționar Geografic al României
Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu.
Nou!!: Giulești (cartier) și Marele Dicționar Geografic al României · Vezi mai mult »
Mănăstirea Chiajna
Ruinele mănăstirii Chiajna sunt un monument istoric aflat la marginea cartierului Giulești care fac parte din situl istoric Mănăstirea Chiajna-Giulești.
Nou!!: Giulești (cartier) și Mănăstirea Chiajna · Vezi mai mult »
Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Nou!!: Giulești (cartier) și Mihai Viteazul · Vezi mai mult »
Mileniul al III-lea î.Hr.
(Mileniul al IV-lea î.Hr. - Mileniul al III-lea î.Hr. - Mileniul al II-lea î.Hr. - alte secole și milenii) Al treilea mileniu i.e.n. a durat din anul 3000 i.en.
Nou!!: Giulești (cartier) și Mileniul al III-lea î.Hr. · Vezi mai mult »
Mircea Ciobanul
Mircea al V-lea Ciobanul, a fost domn al Țării Românești.
Nou!!: Giulești (cartier) și Mircea Ciobanul · Vezi mai mult »
Podul Grant
Pilonii podului vechi.În partea stânga-sus a imaginii se vede o porțiune din podul actual. Podul Grant, pe sensul dinspre Crângași spre Bd. Ion Mihalache Podul Grant este un pod pentru șosea și tramvai din București, inaugurat în 1982, care traversează liniile de cale ferată ce pătrund spre Gara Basarab și Gara București Nord.
Nou!!: Giulești (cartier) și Podul Grant · Vezi mai mult »
Războiul de Independență al României
280x280px Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Pe, România și Imperiul Rus au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul țării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, traversând pe nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel. Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur. În perioada aprilie - august 1877 sediul Marelui Cartier General al Armatei Române a fost în comuna Poiana Mare din județul Dolj. Acesta a fost în casa familiilor Marincu —Magereanu.
Nou!!: Giulești (cartier) și Războiul de Independență al României · Vezi mai mult »
Sala Polivalentă „Rapid”
Sala Polivalentă CFR „Rapid”, situată pe Calea Giulești nr.
Nou!!: Giulești (cartier) și Sala Polivalentă „Rapid” · Vezi mai mult »
Sectorul 6
Sectorul 6 este un sector în București, situat în partea de vest a municipiului, cuprins între sectoarele 1 și 5.
Nou!!: Giulești (cartier) și Sectorul 6 · Vezi mai mult »
Secularizarea averilor mănăstirești
Secularizarea averilor mănăstirești a fost, alături de reforma agrară, una dintre reformele fundamentale adoptate de Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea României, prin care proprietățile bisericilor și mănăstirilor închinate din țară au fost trecute în proprietatea statului.
Nou!!: Giulești (cartier) și Secularizarea averilor mănăstirești · Vezi mai mult »
Stadionul Giulești - Valentin Stănescu
Stadionul Giulești - Valentin Stănescu a fost un stadion de fotbal din București, România.
Nou!!: Giulești (cartier) și Stadionul Giulești - Valentin Stănescu · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
16 Februarie (cartier), 16 februarie (cartier), Comuna Marele Voevod Mihai, Comuna Marele Voievod Mihai, Giuleşti (cartier), Giuleşti-Ţigǎnia, Giulești Sârbi, Giulești Sărindar, Giulești Țigănie, Giulești-Sârbi, Giulești-Sârbi (cartier), Giulești-Sărindar, Giulești-Țigănie, Giulești-Țigǎnia, Giuleștii din deal, Giuleștii din deal, Ilfov, Giuleștii din vale, Giuleștii din vale, Ilfov.
