Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Academia Rusă de Științe

Index Academia Rusă de Științe

Sediul actual al Academiei la Moscova Academia Rusă de Științe (Rosiiscaia academia nauc, abreviată РАН, RAN), fondată în 1724 de Petru I al Rusiei, desemnează academia națională a Rusiei și o rețea de institute de cercetare științifică, biblioteci, edituri și spitale situate pe întregul teritoriu al Federației Ruse.

25 relaţii: Academie, Aleksandr Soljenițîn, Alexandr Mihailovici Prohorov, Alexei Abrikosov, Andre Geim, Andrei Saharov, Eugeniu Grebenicov, Guri Marciuk, Igor Tamm, Ilia Frank, Ilia Ilici Mecinikov, Ivan Bunin, Ivan Pavlov, Jores Ivanovici Alfiorov, Leonid Kantorovici, Lev Landau, Mihail Șolohov, Nikolai Basov, Nikolai Semionov, Pavel Alexeevici Cerenkov, Petru I al Rusiei, Piotr Kapița, Rusia, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Vitali Ghinzburg.

Academie

Academiile (în, Akademia după numele eroului mitologic Academos) sunt cele mai marcante institute culturale ale unei țari, iar membrii acestora, academicienii, reprezintă personalități proeminente atât ale culturii proprii cât și a altor spații culturale decât ale țarii de origine.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Academie · Vezi mai mult »

Aleksandr Soljenițîn

Aleksandr Isaievici Soljenițîn (în) a fost un romancier rus, activist și dizident anticomunist, care a făcut cunoscută lumii întregi problema gulagurilor și a lagărelor de muncă forțată din Uniunea Sovietică.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Aleksandr Soljenițîn · Vezi mai mult »

Alexandr Mihailovici Prohorov

Alexandr Prohorov, în, a fost un fizician rus, membru de onoare al Academiei Române, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1964, pentru munca de pionierat depusă în domeniul laserilor și maserilor.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Alexandr Mihailovici Prohorov · Vezi mai mult »

Alexei Abrikosov

Alexei Alexeevici Abrikosov (în) este un fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2003 împreună cu Vitali Ghinzburg și Anthony Leggett pentru contribuțiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor și superfluidelor.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Alexei Abrikosov · Vezi mai mult »

Andre Geim

Andre Konstantinovici Geim FRS (în) este un fizician britanic-neerlandez, fost rus, de etnie germană, cunoscut pentru descoperirea grafenului, Novoselov, K.S. et al..

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Andre Geim · Vezi mai mult »

Andrei Saharov

Andrei Dmitrievici Saharov, în grafie, a fost un fizician, membru al Academiei de științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, Laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Andrei Saharov · Vezi mai mult »

Eugeniu Grebenicov

Eugeniu Grebenicov (n. 20 ianuarie 1932, s. Slobozia Mare, Cahul – d. 29 decembrie 2013, înhumat la Cahul in anul 2014) a fost un matematician și astronom român basarabean, care a fost ales ca membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, fost membru PCUS.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Eugeniu Grebenicov · Vezi mai mult »

Guri Marciuk

Guri Ivanovici Marciuk a fost un matematician ucrainean, care a îndeplinit funcția de președinte al Academiei Ruse de Științe (1986-1991).

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Guri Marciuk · Vezi mai mult »

Igor Tamm

Igor Evghenievici Tamm (în) a fost un fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pentru rolul său în explicarea efectului Cerenkov.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Igor Tamm · Vezi mai mult »

Ilia Frank

Ilia Mihailovici Frank (în) a fost un fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1958 împreună cu Pavel Alexeevici Cerenkov și Igor Tamm, tot din Uniunea Sovietică.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Ilia Frank · Vezi mai mult »

Ilia Ilici Mecinikov

Ilia Ilici Mecinikov (în rusă: Илья Ильич Мечников, în ucraineană: Ілля Ілліч Мечніков) a fost microbiolog, imunolog, anatomist și zoolog rus, din tată de origine român - moldovean și evreu după mamă, cunoscut pentru pionierat în cercetări în domeniul sistemului imunitar și pentru descoperirea tratamentului holerei, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1908) pentru cercetările sale în domeniul fagocitozei.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Ilia Ilici Mecinikov · Vezi mai mult »

Ivan Bunin

Ivan Alexeievici Bunin (în Иван Алексеевич Бунин) (n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1933.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Ivan Bunin · Vezi mai mult »

Ivan Pavlov

Ivan Petrovici Pavlov (în limba rusă Иван Петрович Павлов) a fost un fiziolog, psiholog și medic rus.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Ivan Pavlov · Vezi mai mult »

Jores Ivanovici Alfiorov

Jores Ivanovici Alfiorov (în, denumit după Jean Jaurès) un fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2000 împreună cu Herbert Kroemer pentru dezvoltarea heterostructurilor de semiconductori folosite în opto-electronică și în electronica de mare viteză.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Jores Ivanovici Alfiorov · Vezi mai mult »

Leonid Kantorovici

Leonid Vitalievici Kantorovici a fost un matematician și economist rus sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Economie (1975).

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Leonid Kantorovici · Vezi mai mult »

Lev Landau

Lev Davidovici Landau (în limba rusă: Ле́в Дави́дович Ланда́у) a fost un fizician sovietic rus, de origine evreiască, care a adus contribuții fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Lev Landau · Vezi mai mult »

Mihail Șolohov

Mihail Alexandrovici Șolohov (în) a fost un scriitor cazac, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Mihail Șolohov · Vezi mai mult »

Nikolai Basov

Nikolai Ghenadievici Basov (în) a fost un fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică împreună cu Aleksandr Prohorov și Charles Hard Townes, pentru munca lor de pionierat în domeniul maserilor și laserilor.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Nikolai Basov · Vezi mai mult »

Nikolai Semionov

Nikolai Nikolaievici Semionov (în limba) a fost un fizico-chimist rus, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1956).

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Nikolai Semionov · Vezi mai mult »

Pavel Alexeevici Cerenkov

Pavel Alexeevici Cerenkov (în) a fost un fizician sovietic de mare reputație, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1958 pentru descoperirea fenomenului denumit în onoarea sa efect Cerenkov.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Pavel Alexeevici Cerenkov · Vezi mai mult »

Petru I al Rusiei

Petru I (Petru cel Mare) (în, Piotr I Alekseievici) a condus Rusia din 7 mai (27 aprilie) 1682 până la moartea sa.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Petru I al Rusiei · Vezi mai mult »

Piotr Kapița

Semenov (dreapta) și Kapița (stânga), portret de Boris Kustodiev, 1921 Piotr Leonidovici Kapița (în)() a fost un fizician rus, cercetător al atomului, distins cu Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978 împreună cu Arno Allan Penzias și Robert Woodrow Wilson.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Piotr Kapița · Vezi mai mult »

Rusia

Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Rusia · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Vitali Ghinzburg

Vitali Lazarevici Ghinzburg (în) a fost un fizician rus,de origine mixtă, preponderent evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2003, împreună cu Alexei Abrikosov și Anthony Leggett, pentru contribuțiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor și superfluidelor.

Nou!!: Academia Rusă de Științe și Vitali Ghinzburg · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Academia Rusă de Ştiinţe, Academia de Ştiinţe a Uniunii Sovietice, Academia de Ştiinţe sociale de pe lingă C.C. al P.C.U.S., Academia de Ştiinţe sociale de pe lîngă C.C. al P.C.U.S., Academia de Științe a Rusiei, Academia de Științe a URSS, Academia de Științe a Uniunii Sovietice, Academia de Științe din Rusia, Academia de Științe sociale de pe lingă C.C. al P.C.U.S., Academia de Științe sociale de pe lîngă C.C. al P.C.U.S., Academia rusă de ştiinţe, Academia rusă de științe.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »