acces mai rapid decât browser-ul!
25 relaţii: Anhidridă ftalică, Chimie, Chimie organică, Cupru, Europa, Evrei, Fenol, Fizică, General, Geodezie, Germani, Heidelberg, Indigo, Justus von Liebig, Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie, Luteranism, Matematică, München, Robert Bunsen, Universitatea din München, Universitatea din Strasbourg, 1856, 1860, 1871, 1905.
Anhidridă ftalică
Anhidrida ftalică este un compus organic cu formula C6H4(CO)2O, fiind anhidrida acidului ftalic.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Anhidridă ftalică · Vezi mai mult »
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Chimie · Vezi mai mult »
Chimie organică
Metanul, CH4, este cel mai simplu compus organic; aparține clasei hidrocarburilor și este un alcan cu geometrie tetraedrică. Chimia organică este ramura chimiei care se ocupă cu studiul structurii, proprietăților, reacțiilor (de sinteză, de descompunere, etc) a compușilor organici.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Chimie organică · Vezi mai mult »
Cupru
Cuprul (numit și aramă) este un element din tabelul periodic având simbolul Cu și numărul atomic 29.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Cupru · Vezi mai mult »
Europa
Europa este un continent situat în întregime în emisfera nordică și în cea mai mare parte în emisfera estică.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Europa · Vezi mai mult »
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Evrei · Vezi mai mult »
Fenol
Fenolul, de asemenea cunoscut și ca acid carbolic sau acid fenic, este un compus organic aromatic cu formula moleculară, fiind primul reprezentant al clasei fenolilor.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Fenol · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Fizică · Vezi mai mult »
General
General este cel mai înalt grad militar în majoritatea țărilor.
Nou!!: Adolf von Baeyer și General · Vezi mai mult »
Geodezie
Geodezia este o ramură a matematicii aplicate și a științelor pământului care stabilește prin observații și măsurători poziția exactă a punctelor, figurilor și ariilor unor porțiuni mari din suprafața terestră, identifică forma și dimensiunile Pământului și variațiile gravitației terestre în spațiul tridimensional și în timp.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Geodezie · Vezi mai mult »
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Germani · Vezi mai mult »
Heidelberg
este un oraș în nord-vestul landului german Baden-Württemberg.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Heidelberg · Vezi mai mult »
Indigo
Indigoul este un pigment care se utilizează încă din antichitate, datorită proprietăților sale tinctoriale (colorante).
Nou!!: Adolf von Baeyer și Indigo · Vezi mai mult »
Justus von Liebig
Justus von Liebig Justus von Liebig Justus von Liebig a fost un chimist și inventator german, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale în domeniul chimiei organice și aplicațiilor acesteia în agricultură.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Justus von Liebig · Vezi mai mult »
Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie
Premiul Nobel pentru Chimie (Nobelpriset i kemi) este acordat anual de Academia Regală de Științe a Suediei oamenilor de știință din diferitele domenii ale chimiei.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie · Vezi mai mult »
Luteranism
Trandafirul lui Luther. Luteranismul reprezintă o teologie creștină de tip protestant, elaborată de preotul german Martin Luther.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Luteranism · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Matematică · Vezi mai mult »
München
München este capitala landului federal Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.526.056 locuitori (31 decembrie 2017).
Nou!!: Adolf von Baeyer și München · Vezi mai mult »
Robert Bunsen
Robert Wilhelm Bunsen a fost un chimist german.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Robert Bunsen · Vezi mai mult »
Universitatea din München
Universitatea Ludwig-Maximilian (în, acronim LMU) este o universitate în capitala bavareză München.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Universitatea din München · Vezi mai mult »
Universitatea din Strasbourg
Universitatea din Strasbourg (în, Unistra sau UDS) este a doua cea mai mare universitate din Franța (după Universitatea Aix-Marseille), cu aproximativ 46.000 de studenți și peste 4.000 de cercetători.
Nou!!: Adolf von Baeyer și Universitatea din Strasbourg · Vezi mai mult »
1856
1856 (MDCCCLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Adolf von Baeyer și 1856 · Vezi mai mult »
1860
1860 (MDCCCLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Adolf von Baeyer și 1860 · Vezi mai mult »
1871
1871 (MDCCCLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Adolf von Baeyer și 1871 · Vezi mai mult »
1905
1905 (MCMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Adolf von Baeyer și 1905 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Adolf von baeyer, Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer.
