acces mai rapid decât browser-ul!
18 relaţii: Anihilare, Antiparticulă, CERN, Electron, Electronvolt, Emilio Segrè, Fizică, Iridiu, Kelvin, Owen Chamberlain, Premiul Nobel pentru fizică, Proton, Quark, Sincrotron, Universitatea Berkeley din California, Vid, 1955, 1959.
Anihilare
Un electron și antiparticula sa, un pozitron, intră în coliziune pentru a se transforma într-un foton, care apoi se descompune înapoi într-un pozitron și un electron Anihilarea este definită ca o "distrugere totală" a unui obiect.
Nou!!: Antiproton și Anihilare · Vezi mai mult »
Antiparticulă
Corespunzător fiecărei particule subatomice, există o antiparticulă cu masă egală, dar sarcina electrică opusă.
Nou!!: Antiproton și Antiparticulă · Vezi mai mult »
CERN
Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (în engleză: European Organization for Nuclear Research, în franceză: Organisation européenne pour la recherche nucléaire), cunoscută mai ales prin acronimul CERN, păstrat de la vechea denumire în limba franceză Conseil européen pour la recherche nucléaire (Consiliul European pentru Cercetare Nucleară; CERN se pronunță în franceză, v. AFI) este o organizație europeană de cercetare științifică, care operează cel mai mare laborator din lume pentru cercetarea particulelor elementare.
Nou!!: Antiproton și CERN · Vezi mai mult »
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Nou!!: Antiproton și Electron · Vezi mai mult »
Electronvolt
Electronvoltul, are simbolul eV, este o unitate de măsură pentru energie având ca valoare lucrul mecanic efectuat asupra unui electron atunci când se deplasează între două puncte între care există o diferență de potențial electric (tensiune electrică) de 1 volt.
Nou!!: Antiproton și Electronvolt · Vezi mai mult »
Emilio Segrè
Emilio Gino Segrè a fost un fizician italian, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1959, împreună cu Owen Chamberlain, pentru descoperirea antiprotonului.
Nou!!: Antiproton și Emilio Segrè · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Antiproton și Fizică · Vezi mai mult »
Iridiu
Iridiul (simbol chimic: Ir; numele provine de la "Iris", zeiță greacă), element chimic cu caracter metalic, din grupa a VIII-a, număr atomic 77, masă atomică 192,2; configurația învelișului electronic exterior 5d76s2, valența, II, III, IV, VI. În natură se găsește împreună cu alte metale platinice. Metal alb-argintiu, d 22,65; punct de topire 2.454 °C, punct de fierbere 4.130 °C, duritate 6,25. Este puțin activ din punct de vedere chimic. Nu este atacat de nici un acid (nici chiar de apă regală). Aliajele iridiu-platină sunt folosite la confecționarea termoelementelor, la fabricarea creuzetelor, iar cele din iridiu-osmiu la fabricarea vârfurilor de penițe pentru tocul rezervor. Intre cretacic și paleogen există peste tot în lume un strat subțire argilos reper, de câțiva centimetri, foarte bogat în iridiu, format în urma depunerii de praf produs de impactul asteroidului, acum 66 milioane de ani.
Nou!!: Antiproton și Iridiu · Vezi mai mult »
Kelvin
* Scara Kelvin este o scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură.
Nou!!: Antiproton și Kelvin · Vezi mai mult »
Owen Chamberlain
Owen Chamberlain a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu Emilio Segrè pentru descoperirea antiprotonului.
Nou!!: Antiproton și Owen Chamberlain · Vezi mai mult »
Premiul Nobel pentru fizică
Listă de laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică din 1901 până în prezent.
Nou!!: Antiproton și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »
Proton
Protonii (din grecescul πρῶτον.
Nou!!: Antiproton și Proton · Vezi mai mult »
Quark
Un proton,compus din trei quarkuri: două quarkuri '''up''' (cu sarcina +2/3) și altul '''down''' cu sarcina -1/3 Modelului Standard sunt quarkuri. Quarcul (pl. quarci), este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică).
Nou!!: Antiproton și Quark · Vezi mai mult »
Sincrotron
O imagine schematică a unui sincrotron. În instalaţia liniară şi circulară din interior, electronii sunt acceleraţi la viteze relativiste. Inelul de acumulare are 8 linii şi stații experimentale. Sincrotronul este un tip de accelerator de particule circular.
Nou!!: Antiproton și Sincrotron · Vezi mai mult »
Universitatea Berkeley din California
Universitatea Berkeley din California (engleză: University of California, Berkeley, de asemenea, menționată ca UC Berkeley; Berkeley, California, sau pur și simplu Cal) este o universitate de cercetare publică situată în Berkeley, California, Statele Unite ale Americii.
Nou!!: Antiproton și Universitatea Berkeley din California · Vezi mai mult »
Vid
Aparat cu pompă pentru demonstrarea vidului În fizică, vidul este absența materiei dintr-un anumit spațiu.
Nou!!: Antiproton și Vid · Vezi mai mult »
1955
1955 (MCMLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Antiproton și 1955 · Vezi mai mult »
1959
1959 (MCMLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Antiproton și 1959 · Vezi mai mult »
