acces mai rapid decât browser-ul!
92 relaţii: Absorbție (fizică), Al Doilea Război Mondial, Amoniac, Anii 1950, Anii 1960, Antarctica, Arcturus, Astrofizică, Astronomie, Atmosfera Pământului, Atmosferă, Azot, Betelgeuse, Bolometru, Calea Lactee, Carena (constelație), Curent electric, Deplasare spre roșu, Dioxid de carbon, Efect fotoelectric, Efectul Doppler, Electronvolt, Eta Carinae, Exoplanetă, Expansiunea universului, Flux luminos, Formula lui Planck, Foton, Galaxie, Galiu, Germaniu, Herschel (telescop spațial), Hidrogen, In situ, Infraroșu, Ionizare, Jupiter, Kelvin, Luna, Lungime de undă, Marte (planetă), Mercur (element), Metan, Meteorit, Micrometru (unitate), Microundă, Muzician, Neutrin, Ochi, Optică, ..., Orion (constelație), Pământ, Pitică cenușie, Prismă (optică), Protostea, Radiație cosmică, Radiație electromagnetică, Radiație gama, Radiație termică, Radiație X, Radioastronomie, Raze ultraviolete, Secolul al XX-lea, Semiconductor, Seth Barnes Nicholson, Siliciu, Sistemul solar, Soare, Spațiul cosmic, Spectroscopie în infraroșu, Spectru electromagnetic, Spectru vizibil, Stibiu, Sulfură de cadmiu, Telescop, Telescopul spațial Hubble, Telescopul spațial Spitzer, Tenerife, Termocuplu, Trioxid de arsen, Undă gravitațională, Unde radio, Univers, Vega, Venus, Very Large Telescope, VISTA (telescop), William Herschel, Zero absolut, 1800, 1857, 1943. Extinde indicele (42 Mai Mult) »
Absorbție (fizică)
În fizică, absorbția reprezintă.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Absorbție (fizică) · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Amoniac
Amoniacul este un compus chimic format dintr-un atom de azot și trei atomi de hidrogen.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Amoniac · Vezi mai mult »
Anii 1950
Anii 1950 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1950 și s-a încheiat la 31 decembrie 1959.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Anii 1950 · Vezi mai mult »
Anii 1960
Anii 1960 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1960 și s-a încheiat la 31 decembrie 1969.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Anii 1960 · Vezi mai mult »
Antarctica
Regiunea polară de sud Antarctica este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Antarctica · Vezi mai mult »
Arcturus
Arcturus (α Boo) este cea mai luminoasă stea din constelația Boarului și a treia ca luminozitate de pe cer, după Sirius și Canopus.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Arcturus · Vezi mai mult »
Astrofizică
Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către astronomie.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Astrofizică · Vezi mai mult »
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Astronomie · Vezi mai mult »
Atmosfera Pământului
Atmosferă, cuvânt compus de origine greacă (de la ἀτμός, atmos.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Atmosfera Pământului · Vezi mai mult »
Atmosferă
Atmosfera (cuvânt provenit din greaca apărut în sec. al XVII de la ἀτμός, atmos.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Atmosferă · Vezi mai mult »
Azot
Liniile Spectrale de Azot Azotul (sau nitrogenul) este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul N și numărul atomic 7.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Azot · Vezi mai mult »
Betelgeuse
Betelgeuse (Alpha Orionis, scris și α Orionis) este a doua stea ca strălucire din constelația Orion.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Betelgeuse · Vezi mai mult »
Bolometru
Schema funcţionării bolometrului Bolometrul este un instrument utilizat la măsurarea intensității radiațiilor electromagnetice, în special a celor din domeniul infraroșu.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Bolometru · Vezi mai mult »
Calea Lactee
Calea Lactee, rar cu denumirea Calea Laptelui, iar foarte rar cu denumirea Drumul lui Trăian, este o galaxie spirală barată din care face parte Sistemul Solar.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Calea Lactee · Vezi mai mult »
Carena (constelație)
Carena este o constelație australă, una dintre cele 88 de constelații de pe cerul înstelat.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Carena (constelație) · Vezi mai mult »
Curent electric
Trăsnetul este o formă de curent electric. Curеntul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Curent electric · Vezi mai mult »
Deplasare spre roșu
spectrul optic al unui supercluster de galaxii îndepărtate (dreapta), prin comparație cu liniile de absorbție din spectrul optic al Soarelui (stânga). Săgețile indică deplasarea spre roșu. Lungimea de undă crește în sus, spre roșu și dincolo de acesta (frecvența scade). Deplasarea spre roşu şi deplasarea spre albastru În fizică și astronomie, deplasarea spre roșu are loc când lungimea de undă a radiației electromagnetice - de regulă lumina vizibilă - emise sau reflectate de un obiect este deplasată spre domeniul de energie mică (roșu) al spectrului electromagnetic din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Deplasare spre roșu · Vezi mai mult »
Dioxid de carbon
Structura 3D a cristalului de „gheață uscată” Dioxidul de carbon, format dintr-un atom de carbon și doi atomi de oxigen, este o anhidridă labilă a acidului carbonic (CO2.H2O ~ H2CO3), un compus chimic rezultat din oxidarea carbonului, în majoritate de origine organică.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Dioxid de carbon · Vezi mai mult »
Efect fotoelectric
Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Efect fotoelectric · Vezi mai mult »
Efectul Doppler
Imagine a undelor acustice emise de o sursă în mișcare (de la dreapta la stânga) Efectul Doppler constă în variația frecvenței unei unde emise de o sursă de oscilații, dacă aceasta se află în mișcare față de receptor.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Efectul Doppler · Vezi mai mult »
Electronvolt
Electronvoltul, are simbolul eV, este o unitate de măsură pentru energie având ca valoare lucrul mecanic efectuat asupra unui electron atunci când se deplasează între două puncte între care există o diferență de potențial electric (tensiune electrică) de 1 volt.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Electronvolt · Vezi mai mult »
Eta Carinae
Eta Carinae (η carinae sau η car) este un sistem stelar din constelația Carena.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Eta Carinae · Vezi mai mult »
Exoplanetă
constelația Vulpecula. Acesta a fost descoperită în 2005. Cele mai multe exoplanete descoperite momentan sunt pe o rază de 300 ani lumină în jurul Soarelui telescopului spațial Hubble (fotografie NASA) Subaru Telescope HiCIAO in the near infrared. VLT, using a 1.4 arcsec occulting mask on top of AB Pictoris. Sistemul nostru solar în comparație cu sistemul 55 Cancri Graficul în funcție de an cu numărul de planete extrasolare descoperite O exoplanetă (sau planetă extrasolară) este o planetă care ori își are orbita în jurul unei alte stele decât Soarele, aparținând deci unui alt sistem planetar decât Sistemul nostru Solar, ori se mișcă liber prin galaxie.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Exoplanetă · Vezi mai mult »
Expansiunea universului
Expansiunea metrică a Universului este creșterea distanței măsurate între două obiecte din Univers pe măsură ce timpul se schimbă.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Expansiunea universului · Vezi mai mult »
Flux luminos
În fotometrie, fluxul luminos sau puterea luminoasă este măsura puterii percepute a luminii.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Flux luminos · Vezi mai mult »
Formula lui Planck
'''Spectrul radiației corpului negru''' Formula lui Planck (cunoscută și ca legea lui Planck pentru radiația termică) este o expresie matematică ce stabilește dependența intensității radiației corpului negru de lungimea de undă a radiației emise și de temperatura corpului emisiv.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Formula lui Planck · Vezi mai mult »
Foton
Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Foton · Vezi mai mult »
Galaxie
Coma Berenices; are un diametru de aproximativ 56.000 de ani-lumină și se află la o distanță față de Pământ de aproximativ 60 de milioane de ani O galaxie (cuvântul provine din greacă de la γαλαξίας, galaxias, însemnând „cerc lăptos”, o referire la Calea Lactee) este un sistem cu masă, unit de forțe gravitaționale, alcătuit dintr-o aglomerație de stele, praf și gaz interstelar precum și, dar încă nedovedit, materie întunecată invizibilă și energie întunecată.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Galaxie · Vezi mai mult »
Galiu
Galiul este elementul chimic care are simbol chimic Ga și numărul atomic 31.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Galiu · Vezi mai mult »
Germaniu
Germaniul este un element chimic, notat cu simbolul Ge, al cărui număr atomic este 32.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Germaniu · Vezi mai mult »
Herschel (telescop spațial)
Observatorul spațial Herschel a fost plasat pe orbita Pământului, în mai 2009 (două luni mai târziu fiind poziționat la 1,5 milioane kilometri de planetă), de către Agenția Spațială Europeană (ESA), cu scopul de a capta radiațiile infraroșii cu mare lungime de undă; folositor pentru observarea obiectelor reci.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Herschel (telescop spațial) · Vezi mai mult »
Hidrogen
Liniile spectrale de hidrogen Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Hidrogen · Vezi mai mult »
In situ
În biologie, in situ este intermediar intre in vivo și in vitro, înseamnând să examineze fenomenul la fața locului, în același mediu.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și In situ · Vezi mai mult »
Infraroșu
Radiația în infraroșu (IR) este o radiație electromagnetică a cărei lungime de undă este mai lungă decât cea a luminii vizibile (400 - 700 nm), dar mai scurtă decât cea a radiației terahertz (100 μm - 1 mm) și a microundelor (~30000 μm).
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Infraroșu · Vezi mai mult »
Ionizare
Ionizarea este procesul prin care atomii câștigă sau pierd electroni.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Ionizare · Vezi mai mult »
Jupiter
Jupiter este a cincea planetă de la Soare și cea mai mare din Sistemul Solar.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Jupiter · Vezi mai mult »
Kelvin
* Scara Kelvin este o scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Kelvin · Vezi mai mult »
Luna
Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Luna · Vezi mai mult »
Lungime de undă
Reprezentare grafică a lungimii de undă \lambda \, În fizică, lungimea de undă (notată cu \lambda \) a unei unde sinusoide este o mărime fizică ce caracterizează perioada spațială a undei. O unda este compusa din valuri, iar lungimea de unda este distanta dintre doua valuri, altfel spus, distanta dintre varful unui val si varful valului urmator.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Lungime de undă · Vezi mai mult »
Marte (planetă)
Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Marte (planetă) · Vezi mai mult »
Mercur (element)
Mercurul (υδράργυρος,,, „vif argent”, „argento vivo” sau argint viu) este un element chimic reprezentat prin simbolul Hg și care are numărul atomic 80.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Mercur (element) · Vezi mai mult »
Metan
Metanul este cel mai simplu compus organic, cu formula CH4, și primul reprezentant din clasa alcanilor, fiind astfel și cea mai simplă hidrocarbură aciclică saturată.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Metan · Vezi mai mult »
Meteorit
Meteorit feros (cu masa de 8 kg) Meteorit pietros (chondrită) Meteoriții sunt obiecte de proveniență spațială ajunse pe suprafața Pământului ca urmare a arderii incomplete în atmosferă a meteoroizilor (bucăți de diverse dimensiuni de fier și rocă, rezultate în special în urma coliziunii dintre asteroizi).
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Meteorit · Vezi mai mult »
Micrometru (unitate)
Micrometrul, numit neoficial și micron, este un submultiplu al metrului, unitatea de măsură pentru lungime în Sistemul Internațional.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Micrometru (unitate) · Vezi mai mult »
Microundă
Microundele sunt unde Hertziene a căror lungime de undă este cuprinsă între 1 mm (300 GHz) și 1 m (0,3 GHz).
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Microundă · Vezi mai mult »
Muzician
Muzicianul este o persoană cu pregătire și cunoștințe speciale, care compune sau execută compoziții muzicale sau care cunoaște arta muzicală și poate aprecia muzica.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Muzician · Vezi mai mult »
Neutrin
Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Neutrin · Vezi mai mult »
Ochi
Ligament suspensor 5. Canalul lui Schlemm 6. Pupilă 7. Camera anterioară 8. Cornee 9. Iris 10. Cristalin cortical 11. Nucleu cristalinian 12. Corpi ciliari 13. Conjunctivă 14. Mușchi oblic inferior 15. Mușchi drept inferior 16. Mușchi drept median 17. Vene și artere retiniene 18. Papilă optică 19. Dura mater 20. Arteră retiniană centrală 21. Venă retiniană centrală 22. Nerv optic 23. Vena vorticoasă 24. Conjunctivă 25. Maculă 26. Fovee 27. Scleră 28. Coroidă 29. Mușchi drept superior 30. Retină Ochiul este un organ a cărui principală funcție este cea de a detecta lumina.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Ochi · Vezi mai mult »
Optică
Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Optică · Vezi mai mult »
Orion (constelație)
Orion, cunoscut și drept Vânătorul, este o constelație în emisfera nordică, fiind una dintre cele mai cunoscute.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Orion (constelație) · Vezi mai mult »
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Pământ · Vezi mai mult »
Pitică cenușie
Lepus la cca. 19 ani lumină de Pământ. Pitica cenușie, numită Gliese 229B, este de 20 - 50 ori mai mare decît Jupiter. O pitică cenușie este un obiect substelar cu o masă mai mică decât este necesar pentru a menține arderea dată de reacția de fuziune nucleară pe bază de hidrogen în nucleul ei, așa cum sunt stele din secvența principală, dar care are suprafața și interiorul total convective, fără nici o diferențiere chimică în profunzime.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Pitică cenușie · Vezi mai mult »
Prismă (optică)
Schemă pentru refracția luminii, unde ''i'' este unghiul de incidență (unghiul dintre raza de lumină incidentă și normala la suprafață în punctul de incidență) și ''r'' este unghiul de refracție (unghiul dintre raza de lumină refractată și normala la suprafață în punctul de incidență); similar pe a doua fațetă a prismei În optică, o prismă este un element optic transparent cu laturi netede, lustruite, care refractă lumina.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Prismă (optică) · Vezi mai mult »
Protostea
O protostea într-o Globulă Bok (''reprezentare artistică''). Telescopul Foarte Mare ESO. Astronomii au reușit să descopere că IRS2 este de fapt un sistem dublu compus din două stele, aproape la fel de masive. Astronomii au descoperit și un număr de câteva protostele. O protostea este o masă mare de materie care se formează prin contracția gazului dintr-un nor molecular gigant aflat în mediul interstelar.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Protostea · Vezi mai mult »
Radiație cosmică
Radiația cosmică este radiația de natură corpusculară provenită direct din spațiul cosmic („radiație cosmică primară”) sau din interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă („radiație cosmică secundară”).
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Radiație cosmică · Vezi mai mult »
Radiație electromagnetică
Undele electromagnetice sau radiația electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale care constau într-un câmp electric și unul magnetic în același spațiu și care se generează reciproc pe măsură ce se propagă.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Radiație electromagnetică · Vezi mai mult »
Radiație gama
Radiația gama (simbolizată prin γ sau \gamma) este o radiație electromagnetică provenită din dezintegrarea radioactivă a nucleelor atomice.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Radiație gama · Vezi mai mult »
Radiație termică
Radiația termică este radiația electromagnetică emisă de toate corpurile aflate în stare condensată, la temperaturi mai mari de zero absolut.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Radiație termică · Vezi mai mult »
Radiație X
Aparat Röntgen Radiația (razele) X sau radiația (razele) Röntgen sunt radiații electromagnetice ionizante, cu lungimi de undă mici, cuprinse între 0,01 și 100 Å(ångström).
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Radiație X · Vezi mai mult »
Radioastronomie
Radioastronomia este un domeniu al astronomiei care studiază corpurile cerești pe baza informațiilor date de undele radio provenite de la acestea.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Radioastronomie · Vezi mai mult »
Raze ultraviolete
Lampă fluorescentă cu lumină violetă (vizibilă) şi ultravioletă (invizibilă) Razele ultraviolete numite și raze UV, sunt radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât radiațiile luminii percepute de ochiul omenesc.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Raze ultraviolete · Vezi mai mult »
Secolul al XX-lea
Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Secolul al XX-lea · Vezi mai mult »
Semiconductor
Semiconductorul este un material a cărui rezistivitate este cuprinsă între cea a conductoarelor și izolatoarelor.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Semiconductor · Vezi mai mult »
Seth Barnes Nicholson
Seth Barnes Nicholson (n. 21 noiembrie 1891 – d. 2 iulie 1963) a fost un astronom american.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Seth Barnes Nicholson · Vezi mai mult »
Siliciu
Siliciul este un element chimic cu simbolul chimic Si și numărul atomic 14.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Siliciu · Vezi mai mult »
Sistemul solar
Sistemul solar (scris și Sistemul SolarScrierea numelui cu inițiale majuscule nu este unanim acceptată. UAI, organul care deține autoritatea în domeniul nomenclaturii astronomice, specifică (Sistemul solar). Cu toate acestea, numele este frecvent scris cu litere mici (sistemul solar) – de exemplu în Dicționarul Oxford al limbii engleze și) este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Sistemul solar · Vezi mai mult »
Soare
Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Soare · Vezi mai mult »
Spațiul cosmic
Straturile atmosferei, cu roșu: linia Kármán. Spațiul cosmic numit și spațiu extraatmosferic este întregul spațiu situat dincolo de limita atmosferei unei planete.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Spațiul cosmic · Vezi mai mult »
Spectroscopie în infraroșu
Exemplu de spectru în IR pentru bromometan, indicând picuri la 3000, 1300 și 1000 cm−1 Spectroscopia în infraroșu (de obicei întâlnită spectroscopie IR) este o tehnică spectroscopică ce implică urmărirea interacțiunii dintre radiațiile infraroșii și materia.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Spectroscopie în infraroșu · Vezi mai mult »
Spectru electromagnetic
Diagrama spectrului electromagnetic Spectrul electromagnetic reprezintă totalitatea lungimilor de unda sau a frecvențelor radiațiilor electromagnetice existente în Univers.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Spectru electromagnetic · Vezi mai mult »
Spectru vizibil
Spectrul vizibil (numit uneori „spectrul optic”) reprezintă domeniul spectrului electromagnetic ce este vizibil și poate fi detectat de ochiul uman fără mijloace ajutătoare.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Spectru vizibil · Vezi mai mult »
Stibiu
Stibiul (antimoniul) este un metaloid alb-argintiu, cu numărul atomic 51, având simbolul „Sb”.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Stibiu · Vezi mai mult »
Sulfură de cadmiu
Sulfura de cadmiu este un compus anorganic, sulfura cadmiului, cu formula chimică CdS.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Sulfură de cadmiu · Vezi mai mult »
Telescop
Telescop cu refracție. Telescopul (din greacă: tele.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Telescop · Vezi mai mult »
Telescopul spațial Hubble
Telescopul spațial Hubble (prescurtat HST, de la numele lui în) este un telescop plasat pe orbită în jurul Pământului, numit așa după astronomul american Edwin Hubble.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Telescopul spațial Hubble · Vezi mai mult »
Telescopul spațial Spitzer
În cursul concepţiei, talia '''SIRTF''' a trebuit să fie foarte mult redusă pentru a face faţă constrângerilor bugetare, dar telescopul a rămas performant. Lansarea telescopului Spitzer de către o rachetă Delta II. Spitzer este un instrument de talie modestă, în comparaţie cu alte mari observatoare ale NASA. Spitzer sau SIRTF (Space Infrared Telescope Facility) este un telescop spațial în infraroșu dezvoltat de către NASA.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Telescopul spațial Spitzer · Vezi mai mult »
Tenerife
Tenerife este cea mai mare insulă din arhipelagul Canare din Oceanul Atlantic, aparținând Spaniei.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Tenerife · Vezi mai mult »
Termocuplu
În ingineria electrică, un termocuplu este un senzor utilizat pentru măsurarea temperaturii.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Termocuplu · Vezi mai mult »
Trioxid de arsen
Trioxidul de arsen este un compus anorganic cu formula.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Trioxid de arsen · Vezi mai mult »
Undă gravitațională
undelor gravitaționale. O undă gravitațională este o fluctuație în curbura spațiu-timp care se propagă ca o undă.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Undă gravitațională · Vezi mai mult »
Unde radio
Undele radio sunt unde electromagnetice utilizate în special pentru transmisii de radio și televiziune, cu frecvențe de la câțiva kilohertzi până la câțiva gigahertzi (1 GHz.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Unde radio · Vezi mai mult »
Univers
Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Univers · Vezi mai mult »
Vega
Vega sau α Lyrae (denumire Bayer: alpha Lyrae), cunoscută uneori, în limba română, și cu denumirea de Regina-stelelor, este cea mai strălucitoare stea a constelației Lira, a cincea stea de pe cer ca strălucire și a doua din emisfera celestială nordică, tot ca strălucire.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Vega · Vezi mai mult »
Venus
Venus cunoscut și ca Luceafărul este a doua planetă de la Soare.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Venus · Vezi mai mult »
Very Large Telescope
Very Large Telescope Very Large Telescope (VLT) este un telescop operat de Observatorul European de Sud și situat pe muntele Cerro Paranal din Deșertul Atacama (în nordul statului Chile).
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Very Large Telescope · Vezi mai mult »
VISTA (telescop)
Nebuloasei Lagună, fotografiată în ianuarie 2011 de telescopul VISTA. VISTA (acronim al sintagmei din) este un telescop al Observatorului European Austral (ESO) dotat cu o oglindă de și consacrat în întregime sarcinilor de recenzare sistematică a obiectelor cerești.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și VISTA (telescop) · Vezi mai mult »
William Herschel
William Herschel Sir Frederick William Herschel (în germană Friedrich Wilhelm Herschel) a fost un astronom, inventator și muzician britanic de origine germană.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și William Herschel · Vezi mai mult »
Zero absolut
Zero absolut (temperatura de 0 K) este limita minimă pe scara de temperatură.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și Zero absolut · Vezi mai mult »
1800
1800 (MDCCC) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și 1800 · Vezi mai mult »
1857
1857 (MDCCCLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și 1857 · Vezi mai mult »
1943
1943 (MCMXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Astronomie în infraroșu și 1943 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Astronomia în infraroșu, Raze infraroșii folosite în astronomie.
