Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Calocera viscosa

Index Calocera viscosa

Calocera viscosa (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Elias Magnus Fries, 1821) din încrengătura Basidiomycota, în familia Dacrymycetaceae și de genul Calocera, cunoscut în popor sub numele barba caprei sau furculițe, este o specie saprofită de ciuperci necomestibile.

28 relaţii: Basarabia, Basidiomycota, Bruno Cetto, Bucovina de Nord, Calocera, Calocera cornea, Calocera furcata, Christian Hendrik Persoon, Ciuperci necomestibile, Elias Magnus Fries, Eucariote, Giacomo Bresadola, Kurt Sprengel, Marcel Bon, Molid, Mușchi (plantă), Pinophyta, Ramaria, Ramaria aurea, Ramaria eumorpha, Ramaria flava, Ramaria flavescens, Ramaria formosa, Ramaria largentii, Ramaria stricta (burete), Regnul Fungi, România, Saprofit.

Basarabia

Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).

Nou!!: Calocera viscosa și Basarabia · Vezi mai mult »

Basidiomycota

Încrengătura Basidiomycota (ciuperci adevărate sau bazidiomicete) este una dintre cele mai mari din regnul Fungi și cuprinde cele mai avansate specii din punct de vedere evolutiv din acest domeniu.

Nou!!: Calocera viscosa și Basidiomycota · Vezi mai mult »

Bruno Cetto

Bruno Cetto (n. 21 aprilie 1921, Trento – d. 16 iulie 1991, Rimini) a fost un inginer, profesor de inginerie mecanică, micolog și scriitor științific italian.

Nou!!: Calocera viscosa și Bruno Cetto · Vezi mai mult »

Bucovina de Nord

Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.

Nou!!: Calocera viscosa și Bucovina de Nord · Vezi mai mult »

Calocera

Calocera (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1825) din încrengătura Basidiomycota, ordinul Dacrymycetales, în familia Dacrymycetaceae este un gen de ciuperci saprofite și preponderent necomestibile cu aproximativ 60 specii, în Europa mai puține.

Nou!!: Calocera viscosa și Calocera · Vezi mai mult »

Calocera cornea

Calocera cornea din încrengătura Basidiomycota, în familia Dacrymycetaceae și de genul Calocera este o specie saprofită și frecventă de ciuperci necomestibile care cauzează mucegaiul brun în lemn mort prin descompunerea de celuloză.

Nou!!: Calocera viscosa și Calocera cornea · Vezi mai mult »

Calocera furcata

Calocera furcata (Elias Magnus Fries), 1821 ex Elias Magnus Fries, 1827) din încrengătura Basidiomycota, în familia Dacrymycetaceae și de genul Calocera este o specie saprofită de ciuperci necomestibile care cauzează mucegaiul brun în lemn mort prin descompunerea de celuloză. O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește în grupuri compacte de multe exemplare, crescând asemănător gazonului, adesea în smocuri, în păduri de conifere și mixte pe lemn căzut sau cioturi de brad argintiu, ienupăr sau larice, fiind destul de des întâlnită. Apare de la câmpie la munte, din iunie până în noiembrie (decembrie).Walter Jülich în Helmut Gams: „Die Nichtblätterpilze, Gallertpilze und Bauchpilze: (Aphyllophorales, Heterobasidiomycetes, Gastromycetes)”, vol. IIb/1, Editura Fischer Verlag, Stuttgart 1984, p. 384, ISBN: 3-437-20282-0Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 592-593, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Calocera viscosa și Calocera furcata · Vezi mai mult »

Christian Hendrik Persoon

Christia(a)n Hendrik Persoon a fost un botanist și micolog de origine afrikaner din Africa de Sud.

Nou!!: Calocera viscosa și Christian Hendrik Persoon · Vezi mai mult »

Ciuperci necomestibile

Clathrus ruber (coșârcă roșie) Ciuperci necomestibile din Regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota (care au pălărie și picior), a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze) există în număr mare. Aici sunt enumerate doar câteva exemplare. Și în România cresc sute de specii necomestibile, fiind de miros neplăcut, gust prea amar respectiv iute sau din cauza caracteristicilor cărnii improprii consumului uman. Adăugate acestei clasificări sunt de asemenea ciuperci încă nedeterminate.

Nou!!: Calocera viscosa și Ciuperci necomestibile · Vezi mai mult »

Elias Magnus Fries

Elias Magnus Fries, 1877 Elias Magnus Fries (n. 15 august 1794, Femsjö, Jönköpings län - d. 8 februarie 1878, Uppsala) a fost un botanist suedez și specialist în micologie.

Nou!!: Calocera viscosa și Elias Magnus Fries · Vezi mai mult »

Eucariote

Protozoarele, ciupercile, plantele și animalele, sunt organisme eucariote.

Nou!!: Calocera viscosa și Eucariote · Vezi mai mult »

Giacomo Bresadola

Giacomo Bresadola la bătrânețe Giacomo Bresadola, și Giacopo (n. 14 februarie 1847, Ortisé-Menàs, comuna Mezzana – d. 9 iunie 1929, Trento), a fost un preot romano-catolic și un renumit micolog și botanist italian - caracterizând peste o mie de specii noi de ciuperci.

Nou!!: Calocera viscosa și Giacomo Bresadola · Vezi mai mult »

Kurt Sprengel

Kurt Polycarp Joachim Sprengel a fost un botanist și medic german, nepotul de frate al savantului Christian Konrad Sprengel.

Nou!!: Calocera viscosa și Kurt Sprengel · Vezi mai mult »

Marcel Bon

Marcel Bon (n. 17 martie 1925, Villers-sur-Authie - d. 11 mai 2014, Woincourt, înmormântat la Port-le-Grand) a fost un farmacolog, botanist, micolog și profesor universitar francez.

Nou!!: Calocera viscosa și Marcel Bon · Vezi mai mult »

Molid

Molidul (Picea abies L., H. Karst.) este o specie de arbori coniferi care pot avea înălțimea până la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) și diametrul trunchiului până la 1-1.5 m, cu coroană piramidal-conică, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis.

Nou!!: Calocera viscosa și Molid · Vezi mai mult »

Mușchi (plantă)

Munții Bucegi Mușchii sau briofitele, sunt plante inferioare din încrengătura Bryophyta, care cuprind aproximativ 12.000 de specii.

Nou!!: Calocera viscosa și Mușchi (plantă) · Vezi mai mult »

Pinophyta

Încrengătura Pinophyta cuprinde plante care au drept caracteristică esențială sămânța, care este liberă, nefiind închisă într-un fruct.

Nou!!: Calocera viscosa și Pinophyta · Vezi mai mult »

Ramaria

Ramaria (Elias Magnus Fries ex Hermann Friedrich Bonorden, 1851), numită în popor rămurele, este un gen de bureți cu mai mult de 200 de specii din încrengătura Basidiomycota din ordinul Gomphales în familia Gomphaceae.

Nou!!: Calocera viscosa și Ramaria · Vezi mai mult »

Ramaria aurea

Ramaria aurea (Schaeff. ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria aurea (Jacob Christian Schäffer, 1774), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor laba ursului precum barba țapului sau ciupercă aurie de coral, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Calocera viscosa și Ramaria aurea · Vezi mai mult »

Ramaria eumorpha

Ramaria eumorpha (Petter Adolf Karsten, 1882 ex Edred John Henry Corner, 1950), sin. Phaeoclavulina eumorpha (Petter Adolf Karsten, 1882 ex Admir José Giachini, 2011), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă necomestibilă pe alocuri destul de răspândită care nu coabitează, fiind una din speciile saprofite ale genului.

Nou!!: Calocera viscosa și Ramaria eumorpha · Vezi mai mult »

Ramaria flava

Ramaria flava (Jacob Christian Schäffer ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria flava (Jacob Christian Schäffer, 1774) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor burete creț, togmăgei, iarba mâței, piciorul ursului sau barba țapului, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Calocera viscosa și Ramaria flava · Vezi mai mult »

Ramaria flavescens

Ramaria flavescens (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Ron Petersen, 1974) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă pe alocuri destul de răspândită care coabitează.

Nou!!: Calocera viscosa și Ramaria flavescens · Vezi mai mult »

Ramaria formosa

Ramaria formosa (Christian Hendrik Persoon ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria formosa (Julius Vincenz von Krombholz, 1841), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor meloșel sau tocmăgel, este o ciupercă otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Calocera viscosa și Ramaria formosa · Vezi mai mult »

Ramaria largentii

Ramaria largentii Currie D. Marr și Daniel Elliot Stuntz 1974) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă pe alocuri destul de răspândită care coabitează. O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă de la deal la munte, preferând regiuni montane, unde se dezvoltă în grupuri, în păduri de conifere cu predilecție sub molizi, nu rar printre afine. Timpul apariției este între (iulie) august și octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 452-453-2, ISBN 3-405-12124-8Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 618, ISBN 3-85502-0450.

Nou!!: Calocera viscosa și Ramaria largentii · Vezi mai mult »

Ramaria stricta (burete)

Ramaria stricta (Christian Hendrik Persoon, 1795 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Ramaria condensata (Elias Magnus Fries, 1838 ex Lucien Quélet, 1888), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor degetar sau creasta cocoșului,Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 522, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO 1, 2 este o ciupercă necomestibilă care nu coabitează, fiind una din speciile saprofite ale genului.

Nou!!: Calocera viscosa și Ramaria stricta (burete) · Vezi mai mult »

Regnul Fungi

Regnul Fungi (ciupercile) formează al treilea mare regn al organismelor eucariote alături de Regnul Animalia și Regnul Plantae cu peste 100.000 de specii cunoscute.

Nou!!: Calocera viscosa și Regnul Fungi · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Calocera viscosa și România · Vezi mai mult »

Saprofit

Saprofit se numește un organism dacă poate trăi numai consumând materie organică moartă.

Nou!!: Calocera viscosa și Saprofit · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Barba caprei.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »