Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Constantin I. C. Brătianu

Index Constantin I. C. Brătianu

Constantin I. C. Brătianu (cunoscut și ca Dinu Brătianu) a fost un politician liberal, membru proeminent al „dinastiei Brătienilor”, fiul lui Ion C. Brătianu și fratele mai mic al lui Ionel Brătianu.

46 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Închisoarea Sighet, București, Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmației, Democrație, Ștefăneștii Noi, Argeș, Guvernul Constantin Sănătescu (1), Inginer, Ion Antonescu, Ion C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu, Iuliu Maniu, Liberalism, Lista miniștrilor români de finanțe, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Memorialul Sighet, Mihai I al României, Ministerul Finanțelor (România), Noaptea demnitarilor, Paris, Parlament, Partidul Comunist din România, Partidul Comunist Român, Partidul Național Liberal, Partidul Național Liberal (România), Partidul Național-Țărănesc, Pia Brătianu, Pitești, Politician, Rădescu, Republica Populară Română, România, Sănătescu, Sighetu Marmației, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Universitatea Politehnica din București, Victor Slăvescu, Virgil Madgearu, 14 noiembrie, 1866, 1910, 1933, 1934, 1938, 1950, 3 ianuarie.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Închisoarea Sighet

Închisoarea Sighet a fost o închisoare din orașul Sighetu Marmației, județul Maramureș, una din cele mai temute închisori politice din România.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Închisoarea Sighet · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și București · Vezi mai mult »

Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmației

Cimitirul Săracilor este situat la ieșirea din Sighetu Marmației, la mai puțin de 50 de metri de frontiera româno-ucraineană.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmației · Vezi mai mult »

Democrație

Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere”.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Democrație · Vezi mai mult »

Ștefăneștii Noi, Argeș

Ștefăneștii Noi (în trecut, Florica și Partizanii) este un sat ce aparține orașului Ștefănești din județul Argeș, Muntenia, România.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Ștefăneștii Noi, Argeș · Vezi mai mult »

Guvernul Constantin Sănătescu (1)

Guvernul General Constantin Sănătescu (1) a fost consiliul de miniștri care a guvernat România în perioada 23 august - 3 noiembrie 1944.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Guvernul Constantin Sănătescu (1) · Vezi mai mult »

Inginer

Ingineri Un inginer este o persoană cu o pregătire tehnică - teoretică și practică, obținută într-un institut de învățământ superior, care practică ingineria.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Inginer · Vezi mai mult »

Ion Antonescu

Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Ion Antonescu · Vezi mai mult »

Ion C. Brătianu

Ion C. Brătianu a fost un om politic român, ministru cu diferite portofolii în varii guverne, cel de-al paisprezecelea premier al României, fratele lui Dumitru C. Brătianu și tatăl lui Ion I.C. Brătianu.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Ion C. Brătianu · Vezi mai mult »

Ion I.C. Brătianu

Ion I.C. Brătianu (cunoscut și ca Ionel Brătianu, n. 20 august 1864, Florica, azi Ștefănești, Argeș – d. 24 noiembrie 1927, București) a fost un om politic român, care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918 și în viața politică din România modernă.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Ion I.C. Brătianu · Vezi mai mult »

Iuliu Maniu

Iuliu Maniu a fost un politician român, greco-catolic, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Iuliu Maniu · Vezi mai mult »

Liberalism

Liberalismul (din franțuzescul libéralisme) este un curent ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în drepturi.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Liberalism · Vezi mai mult »

Lista miniștrilor români de finanțe

Aceasta este o listă a miniștrilor de finanțe ai României.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Lista miniștrilor români de finanțe · Vezi mai mult »

Lovitura de stat de la 23 august 1944

23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Vezi mai mult »

Memorialul Sighet

Intrarea în Memorialul Sighet Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este format din muzeul situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și centrul internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Memorialul Sighet · Vezi mai mult »

Mihai I al României

Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Mihai I al României · Vezi mai mult »

Ministerul Finanțelor (România)

Ministerul Finanțelor. Strada Apolodor nr. 17 Ministerul Finanțelor este unul din ministerele care fac parte din Guvernul României.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Ministerul Finanțelor (România) · Vezi mai mult »

Noaptea demnitarilor

Noaptea demnitarilor este un termen folosit în istoriografia română pentru a desemna valul de arestări care au avut loc în noaptea de 5/6 mai 1950.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Noaptea demnitarilor · Vezi mai mult »

Paris

Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Paris · Vezi mai mult »

Parlament

Parlamentul reprezintă corpul legislativ într-un stat democratic, care poate fi compus, de regulă, din una sau două camere, respectiv sisteme (sistem unicameral sau sistem bicameral), dar și cu trei camere (sistem tricameral).

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Parlament · Vezi mai mult »

Partidul Comunist din România

Partidul Comunist din România (abreviat PCdR) este numele sub care Partidul Comunist Român a funcționat timp de 22 de ani (1921-1943), dintre care 20 de ani în ilegalitate (1924-1944), dirijat de la Moscova prin Comintern, al cărui membru era.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Partidul Comunist din România · Vezi mai mult »

Partidul Comunist Român

Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Partidul Comunist Român · Vezi mai mult »

Partidul Național Liberal

Partidul Național Liberal se poate referi la.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Partidul Național Liberal · Vezi mai mult »

Partidul Național Liberal (România)

Partidul Național Liberal (abreviat PNL) este un partid politic parlamentar din România, înființat pentru prima dată sub acest nume la 24 mai 1875.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Partidul Național Liberal (România) · Vezi mai mult »

Partidul Național-Țărănesc

Partidul Național Țărănesc a fost un partid politic format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache).

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Partidul Național-Țărănesc · Vezi mai mult »

Pia Brătianu

Caliopia (Pia) Brătianu (nume de fată: Pleșoianu, n. 1841, Pleșoiu, Vâlcea – d.1920, București) a fost soția lui Ion C. Brătianu și mama viitorilor prim-miniștri ai României Ion I.C. Brătianu și Vintilă I.C. Brătianu.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Pia Brătianu · Vezi mai mult »

Pitești

Pitești este municipiul de reședință al județului Argeș, Muntenia, România.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Pitești · Vezi mai mult »

Politician

G20 Politician sau om politic este o persoană cu un rol important în activitatea politică; reprezintă ocupația celui care își desfășoară activitatea principală în acest domeniu.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Politician · Vezi mai mult »

Rădescu

Rădescu.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Rădescu · Vezi mai mult »

Republica Populară Română

Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Republica Populară Română · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și România · Vezi mai mult »

Sănătescu

Sănătescu.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Sănătescu · Vezi mai mult »

Sighetu Marmației

Sighetu Marmației (colocvial Sighet; în, colocvial Sziget, în traducere Insula; în, în, în) este un municipiu în județul Maramureș, Maramureș, România, format din localitățile componente Iapa, Lazu Baciului, Sighetu Marmației (reședința), Șugău, Valea Cufundoasă și Valea Hotarului.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Sighetu Marmației · Vezi mai mult »

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Universitatea Politehnica din București

Universitatea Politehnica din București este o instituție de învățământ superior de stat din București, România, înființată în anul 1864.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Universitatea Politehnica din București · Vezi mai mult »

Victor Slăvescu

Victor Slăvescu (n. 23 mai/5 iunie 1891, Rucăr, județul Muscel – d. 24 septembrie 1977, București) a fost un economist, om politic român, ministru de finanțe al României între anii 1934-1935, membru titular al Academiei Române.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Victor Slăvescu · Vezi mai mult »

Virgil Madgearu

Virgil Madgearu (nume complet: Virgil Traian N. Madgearu; n. 14 decembrie 1887, Galați – d. 27 noiembrie 1940, pădurea Snagov) a fost un economist român, sociolog, și politician de stânga, membru proeminent și principal teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc (PNȚ).

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și Virgil Madgearu · Vezi mai mult »

14 noiembrie

---- 14 noiembrie este în calendarul gregorian a 318-a zi a anului în anii comuni și a 319-a în anii bisecți.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și 14 noiembrie · Vezi mai mult »

1866

1866 (MDCCCLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și 1866 · Vezi mai mult »

1910

1910 (MCMX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și 1910 · Vezi mai mult »

1933

1933 (MCMXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și 1933 · Vezi mai mult »

1934

1934 (MCMXXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și 1934 · Vezi mai mult »

1938

1938 (MCMXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și 1938 · Vezi mai mult »

1950

1950 (MCML) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și 1950 · Vezi mai mult »

3 ianuarie

---- 3 ianuarie este a treia zi a calendarului gregorian.

Nou!!: Constantin I. C. Brătianu și 3 ianuarie · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

C.I.C.Brătianu, Constantin I.C. Brătianu, Constantin I.C.(Dinu) Brătianu, Constantin i.c. brătianu, Dinu Brătianu.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »