acces mai rapid decât browser-ul!
32 relaţii: Bavaria, Carloman de Bavaria, Carol al III-lea, împărat carolingian, Carol cel Mare, Francia de Mijloc, Francia Occidentală, Francia Răsăriteană, Franța, Germania, Imperiu, Imperiul Carolingian, Italia, Listă de monarhi francezi, Lothar I, împărat carolingian, Ludovic al II-lea al Franței, Ludovic al II-lea, împărat carolingian, Ludovic cel Pios, Ludovic Germanul, Marea Nordului, Rege al Italiei, Roma, Sfântul Imperiu Roman, Tratatul de la Verdun, 25 decembrie, 829, 840, 843, 856, 861, 869, 875, 877.
Bavaria
Bavaria (în, oficial Freistaat Bayern) este landul federal care se situează în partea de sud-est a Germaniei, cu capitala la München.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Bavaria · Vezi mai mult »
Carloman de Bavaria
Carloman (n. 830 – d. 29 septembrie 880) a făcut parte din Dinastia Carolingiană și a fost rege al Bavariei între 876 și 879 și al Italiei de la 877 la 879.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Carloman de Bavaria · Vezi mai mult »
Carol al III-lea, împărat carolingian
Carol cel Gros Carol al III-lea, numit cel Gras, a fost rege al Alemaniei din 876, Rege al Italiei din 879, Împărat al Occidentului din 881, rege al Franciei Răsăritene din 882 și rege al Franciei Occidentale din 884.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Carol al III-lea, împărat carolingian · Vezi mai mult »
Carol cel Mare
Carol cel Mare (în germană Karl I, der Große, latină Carolus Magnus, franceză/engleză Charlemagne), a fost rege al francilor din 768 până la moarte, și fondator al Imperiului Carolingian.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Carol cel Mare · Vezi mai mult »
Francia de Mijloc
Francia de Mijloc este numele regatului creat pentru împăratul Lothair I, aflată între Francia Răsăriteană și Francia Occidentală.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Francia de Mijloc · Vezi mai mult »
Francia Occidentală
Francia Occidentală era teritoriul aflat sub controlul lui Carol cel Pleșuv după Tratatul de la Verdun din 843, care împărțea Imperiul Carolingian al francilor în trei părți, Francia Occidentală, Francia de Mijloc și Francia Răsăriteană.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Francia Occidentală · Vezi mai mult »
Francia Răsăriteană
Francia Răsăriteană a fost dată lui Ludovic Germanul după Tratatul de la Verdun din 843, care diviza Imperiul carolingian al francilor în trei secțiuni, Francia Occidentală, Francia Orientală și Francia de Mijloc.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Francia Răsăriteană · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Franța · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Germania · Vezi mai mult »
Imperiu
Imperiul este un stat monarhic cu tendințe expansioniste condus de un împărat, de obicei cu un teritoriu mai mare decât cel al unui regat, cum au fost Imperiul Persan, Imperiul Britanic, Imperiul Francez, Imperiul Rus, Imperiul Bizantin sau Imperiul Roman.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Imperiu · Vezi mai mult »
Imperiul Carolingian
Imperiul Carolingian (800–888) este un termen istoriografic care se referă la regatul francilor condus de dinastia Carolingiană în Evul Mediu Timpuriu.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Imperiul Carolingian · Vezi mai mult »
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Italia · Vezi mai mult »
Listă de monarhi francezi
Lista monarhilor Franței reunește 73 de regi și 3 împărați care au domnit în Franța, prin diferite structuri politice, teritoriale și dinastii care s-au succedat (dinastia Merovingiană, Carolingiană, Capețiană, Valois, Bourbon, Orléans, Bonaparte).
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Listă de monarhi francezi · Vezi mai mult »
Lothar I, împărat carolingian
Lothar I (în latina medievală: Lotharius) (795 - 855) a fost rege al Italiei (818–855) și împărat carolingian (840–855).
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Lothar I, împărat carolingian · Vezi mai mult »
Ludovic al II-lea al Franței
Ludovic al II-lea al Franţei Ludovic al II-lea cel Gângav (fr. Louis II le Bègue) (n. 846, Compiègne — d. 10 aprilie 879, Compiègne) a fost regele Franței între 877–879, conte de Autun între 866–867, precum și rege al Aquitaniei între 867–879.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Ludovic al II-lea al Franței · Vezi mai mult »
Ludovic al II-lea, împărat carolingian
Ludovic al II-lea numit cel Tânăr a fost rege al Italiei din 844 și împărat carolingian al Occidentului din 850 până la moartea sa.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Ludovic al II-lea, împărat carolingian · Vezi mai mult »
Ludovic cel Pios
Ludovic I cel Pios (în, uneori Louis le Débonnaire, în), (n. 778, la Cassinogilum (localizare nesigură, fie Casseuil aproape de BordeauxAlbert Dauzat et Charles Rostaing, Dictionnaire étymologique des noms de lieux en France, Paris, Librairie Guénégaud, 1989, (Première édition, Paris, 1963), 738 de pagini, ISBN 2-85023-076-6, p. 152., Chasseneuil-du-Poitou în Vienne sau Casseneuil. în Lot-et-Garonne, Franța - d. 20 iunie 840, Ingelheim, în apropiere de Mainz, Germania) a fost rege al Aquitaniei din 781. A fost fiul lui Carol cel Mare și al soției acestuia, Hildegard de Vintzgau. A domnit ca împărat al francilor împreună cu tatăl său din 813, iar singur din 814, după moartea lui Carol cel Mare. A condus imperiul până la moarte, cu excepția perioadei 833-34, când a fost înlăturat de fiii săi, și surghiunit la mănăstirea Soissons. Domnia sa a fost marcată de numeroase amenințări la adresa Imperiului Carolingian: el nu a trebuit doar să țină piept raidurilor vikingilor și presiunii bretonilor, dar și revoltei propriilor săi fii care l-au amenințat deseori. Ambițiile marilor familii aristocratice se manifestau tot mai pregnant, punând în pericol puterea imperială. Ca și majoritatea bărbaților franci, Ludovic, cel de-al doilea fiu al lui Carol cel Mare, se aștepta să-și împartă moștenirea cu frații săi, Carol cel Tânăr și Pepin. Cei doi au murit însă înaintea sa. Ludovic a realizat planuri de a-și împărți imperiul între cei trei fii ai săi din prima căsătorie cu Ermengarde: Lothar I (care a primit titlul de co-împărat), Pepin al Aquitaniei și Ludovic Germanul. După aceea s-a recăsătorit cu Judith de Bavaria, având un al patrulea fiu, Carol cel Pleșuv. Redivizarea imperiului pentru a-l lua pe Carol în considerare i-a determinat pe fiii săi mai mari să pornească o revoltă în 822. Luptele au continuat până la moartea lui Ludovic în 840. Disputa a fost încheiată prin Tratatul de la Verdun din 843, care a împărțit imperiul franc în trei părți.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Ludovic cel Pios · Vezi mai mult »
Ludovic Germanul
Reprezentare imaginară a împăratului Ludovic cel German (''Kaiser Ludwig der Deutsche'') Ludovic Germanicul / Ludovic Germanul, cunoscut și ca Ludovic Bavarezul, (n. ca. 806 - d. 28 august 876, Frankfurt am Main) a fost fiul lui Ludovic cel Pios și rege al Bavariei din 817 și după Tratatul de la Verdun (843) rege al Franciei Răsăritene.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Ludovic Germanul · Vezi mai mult »
Marea Nordului
Marea Nordului se află între Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Germania, Țările de Jos, Belgia și Franța.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Marea Nordului · Vezi mai mult »
Rege al Italiei
Regele Italiei (în limba latină: rex Italiae; în limba italiană: re d'Italia) este un titlu de mulți conducători din Peninsula Italică după căderea Imperiului Roman de Apus.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Rege al Italiei · Vezi mai mult »
Roma
Roma este capitala Italiei.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Roma · Vezi mai mult »
Sfântul Imperiu Roman
Sfântul Imperiu Roman (în, în), numit din 1512 alternativ și Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (în lat. Sacrum Romanum Imperium Nationis Germanicae, în germană Heiliges Römisches Reich Deutscher Nation) a fost un imperiu multietnic ce cuprindea teritorii din Europa Centrală.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Sfântul Imperiu Roman · Vezi mai mult »
Tratatul de la Verdun
Împărțirea moștenirii lui Ludovic cel Pios prin Tratatul de la Verdun (843) Prin Tratatul de la Verdun din 843 cei trei fii rămași în viață ai lui Ludovic cel Pios, nepoții lui Carol cel Mare, și-au împărțit teritoriile sale, Imperiul Carolingian, în trei regate.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și Tratatul de la Verdun · Vezi mai mult »
25 decembrie
---- 25 decembrie este a 359-a zi a calendarului gregorian și a 360-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și 25 decembrie · Vezi mai mult »
829
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 770 Anii 780 Anii 790 Anii 800 Anii 810 - Anii 820 - Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 Anii 870 Ani: 824 825 826 827 828 - 829 - 830 831 832 833 834 ----.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și 829 · Vezi mai mult »
840
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 790 Anii 800 Anii 810 Anii 820 Anii 830 - Anii 840 - Anii 850 Anii 860 Anii 870 Anii 880 Anii 890 Ani: 835 836 837 838 839 - 840 - 841 842 843 844 845 ----.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și 840 · Vezi mai mult »
843
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 790 Anii 800 Anii 810 Anii 820 Anii 830 - Anii 840 - Anii 850 Anii 860 Anii 870 Anii 880 Anii 890 Ani: 838 839 840 841 842 - 843 - 844 845 846 847 848 ----.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și 843 · Vezi mai mult »
856
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 800 Anii 810 Anii 820 Anii 830 Anii 840 - Anii 850 - Anii 860 Anii 870 Anii 880 Anii 890 Anii 900 Ani: 851 852 853 854 855 - 856 - 857 858 859 860 861 ----.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și 856 · Vezi mai mult »
861
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 810 Anii 820 Anii 830 Anii 840 Anii 850 - Anii 860 - Anii 870 Anii 880 Anii 890 Anii 900 Anii 910 Ani: 856 857 858 859 860 - 861 - 862 863 864 865 866 ----.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și 861 · Vezi mai mult »
869
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 810 Anii 820 Anii 830 Anii 840 Anii 850 - Anii 860 - Anii 870 Anii 880 Anii 890 Anii 900 Anii 910 Ani: 864 865 866 867 868 - 869 - 870 871 872 873 874 ----.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și 869 · Vezi mai mult »
875
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 820 Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 - Anii 870 - Anii 880 Anii 890 Anii 900 Anii 910 Anii 920 Ani: 870 871 872 873 874 - 875 - 876 877 878 879 880 ----.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și 875 · Vezi mai mult »
877
Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al VIII-lea - Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea Decenii: Anii 820 Anii 830 Anii 840 Anii 850 Anii 860 - Anii 870 - Anii 880 Anii 890 Anii 900 Anii 910 Anii 920 Ani: 872 873 874 875 876 - 877 - 878 879 880 881 882 ----.
Nou!!: Carol cel Pleșuv și 877 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Carol Pleșuvul, Carol al II-lea cel Pleşuv, Carol al II-lea cel Pleșuv, Carol cel Pleşuv, Carol cel pleşuv, Carol cel pleșuv.
