Comunicare

463 relaţii: Acid aspartic, Acid cianhidric, Acid glutamic, Agaricales, Agaricus, Agaricus abruptibulbus, Agaricus albolutescens, Agaricus arvensis, Agaricus augustus, Agaricus bitorquis, Agaricus campestris, Agaricus comtulus, Agaricus silvaticus, Agaricus silvicola, Agrocybe dura, Agrocybe praecox, Alanină, Albatrellus, Albatrellus confluens, Albatrellus cristatus, Albatrellus ovinus, Albatrellus pes-caprae, Aleuria aurantia, Amanita, Amanita caesarea, Amanita ceciliae, Amanita citrina, Amanita echinocephala, Amanita fulva, Amanita ovoidea, Amanita pantherina, Amanita phalloides, Amanita rubescens, Amanita strobiliformis, Amanita vaginata, Aminoacid, Anason, Arginină, Armillaria, Armillaria mellea, Armillaria ostoyae, Armillaria tabescens, Ascomycota, Auricularia auricula-judae, Auricularia mesenterica, Émile Boudier, Basidiomycota, Boletaceae, Boletales, Boletus, ..., Boletus aereus, Boletus aestivalis, Boletus appendiculatus, Boletus edulis, Boletus erythropus, Boletus fechtneri, Boletus fragrans, Boletus impolitus, Boletus junquilleus, Boletus luridus, Boletus pinophilus, Boletus regius, Boletus speciosus, Bovista plumbea, Bruno Cetto, Buchwaldoboletus lignicola, Calciu, Calocybe gambosa, Calorie, Caloscypha fulgens, Calvatia gigantea, Cantharellaceae, Cantharellales, Cantharellus, Cantharellus cibarius, Cantharellus cinereus, Cantharellus friesii, Catathelasma imperiale, Chalciporus piperatus, Chitină, Choiromyces meandriformis, Chroogomphus, Chroogomphus helveticus, Chroogomphus rutilus, Citoschelet, Ciuperci necomestibile, Ciuperci otrăvitoare, Clavaria fragilis, Clavaria fumosa, Clavariadelphus ligula, Clavariadelphus pistillaris, Clavariadelphus truncatus, Clavulina cinerea, Clavulina coralloides, Clitocybe, Clitocybe clavipes, Clitocybe dealbata, Clitocybe nebularis, Clitocybe odora, Clitocybe phyllophila, Clitocybe rivulosa, Clitopilus prunulus, Cobalamină, Cocos (dezambiguizare), Coprinellus micaceus, Coprinopsis atramentaria, Coprinus comatus, Cortinarius, Cortinarius allutus, Cortinarius anomalus, Cortinarius armillatus, Cortinarius balaustinus, Cortinarius balteatus, Cortinarius caninus, Cortinarius caperatus, Cortinarius claricolor, Cortinarius collinitus, Cortinarius crassus, Cortinarius cumatilis, Cortinarius delibutus, Cortinarius elatior, Cortinarius elegantior, Cortinarius glaucopus, Cortinarius livido-ochraceus, Cortinarius mucifluus, Cortinarius mucosus, Cortinarius multiformis, Cortinarius odorifer, Cortinarius percomis, Cortinarius praestans, Cortinarius purpurascens, Cortinarius saginus, Cortinarius salor, Cortinarius stillatitius, Cortinarius talus, Cortinarius triumphans, Cortinarius varius, Cortinarius violaceus, Craterellus, Craterellus cornucopioides, Craterellus lutescens, Craterellus sinuosus, Craterellus tubaeformis, Cuphophyllus, Cuphophyllus colemannianus, Cuphophyllus fornicatus, Cuphophyllus lacmus, Cuphophyllus pratensis, Cuphophyllus virgineus, Cupru, Cystoderma amianthinum, Cystodermella cinnabarina, Discina ancilis, Disciotis venosa, Entoloma, Entoloma bloxamii, Entoloma clypeatum, Entoloma sinuatum, Fier, Fistulina hepatica, Flammula alnicola, Flammulina velutipes, Fluor, Fosfor, Galerina marginata, Giacomo Bresadola, Glucidă, Gomphales, Gomphidiaceae, Gomphidius, Gomphidius glutinosus, Gomphidius maculatus, Gomphidius roseus, Gomphus clavatus, Grăsime, Grifola frondosa, Gymnopus, Gymnopus dryophilus, Gymnopus fusipes, Gyromitra, Gyromitra esculenta, Gyromitra fastigiata, Gyromitra gigas, Gyromitra infula, Gyroporus castaneus, Gyroporus cyanescens, Helvella, Helvella acetabulum, Helvella atra, Helvella crispa, Helvella elastica, Helvella lacunosa, Helvella macropus, Helvella queletii, Hydnum repandum, Hydnum rufescens, Hygrocybe, Hygrocybe cantharellus, Hygrocybe ceracea, Hygrocybe chlorophana, Hygrocybe coccinea, Hygrocybe intermedia, Hygrocybe miniata, Hygrocybe punicea, Hygrocybe spadicea, Hygrocybe splendidissima, Hygrophoraceae, Hygrophoropsis aurantiaca, Hygrophorus, Hygrophorus agathosmus, Hygrophorus arbustivus, Hygrophorus camarophyllus, Hygrophorus chrysodon, Hygrophorus cossus, Hygrophorus discoideus, Hygrophorus eburneus, Hygrophorus erubescens, Hygrophorus gliocyclus, Hygrophorus hypothejus, Hygrophorus latitabundus, Hygrophorus lucorum, Hygrophorus marzuolus, Hygrophorus nemoreus, Hygrophorus olivaceoalbus, Hygrophorus penarius, Hygrophorus pudorinus, Hygrophorus pustulatus, Hygrophorus queletii, Hygrophorus speciosus, Hypholoma capnoides, Infundibulicybe gibba, Inocybe erubescens, Intoxicația acută cu ciuperci otrăvitoare, Iod, Izoleucină, Jakob Emanuel Lange, Kuehneromyces mutabilis, Laccaria, Laccaria amethystina, Laccaria laccata, Laccaria maritima, Laccaria proxima, Lacrymaria lacrymabunda, Lactarius, Lactarius aurantiacus, Lactarius camphoratus, Lactarius deliciosus, Lactarius deterrimus, Lactarius glyciosmus, Lactarius helvus, Lactarius lignyotus, Lactarius porninsis, Lactarius quietus, Lactarius salmonicolor, Lactarius sanguifluus, Lactarius subdulcis, Lactifluus, Lactifluus piperatus, Lactifluus vellereus, Lactifluus volemus, Laetiporus sulphureus, Leccinellum crocipodium, Leccinum, Leccinum aurantiacum, Leccinum duriusculum, Leccinum holopus, Leccinum melaneum, Leccinum scabrum, Leccinum variicolor, Leccinum versipelle, Leccinum vulpinum, Lentinellus cochleatus, Lentinus tigrinus, Lepiota, Lepista, Lepista flaccida, Lepista irina, Lepista nuda, Lepista personata, Leucoagaricus leucothites, Leucocybe connata, Lizină, Lycoperdon, Lycoperdon echinatum, Lycoperdon excipuliforme, Lycoperdon perlatum, Lycoperdon pratense, Lycoperdon pyriforme, Lycoperdon utriforme, Lyophyllum decastes, Macrolepiota, Macrolepiota excoriata, Macrolepiota mastoidea, Macrolepiota procera, Macrolepiota rhacodes, Magneziu, Mangan, Marasmius oreades, Marcel Bon, Meripilus giganteus, Micoză, Microelement, Mineral, Morchella, Morchella anatolica, Morchella conica, Morchella costata, Morchella crassipes, Morchella deliciosa, Morchella elata, Morchella esculenta, Morchella eximia, Morchella rotunda, Morchella semilibera, Morchella steppicola, Morchella tridentina, Mucegai, Mycena pura, Mycetinis alliaceus, Mycetinis scorodonius, Otidea, Otidea leporina, Otidea onotica, Oudemansiella mucida, Panellus serotinus, Pădure de foioase, Peziza, Peziza badia, Peziza vesiculosa, Pezizales, Phaeolepiota aurea, Phallus impudicus, Pholiota squarrosa, Phylloporus pelletieri, Pinophyta, Pleurotus, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus eryngii, Pleurotus ostreatus, Pleurotus pulmonarius, Pluteus cervinus, Pluteus salicinus, Polyporales, Polyporus squamosus, Polyporus umbellatus, Potasiu, Proteină, Psathyrella candolleana, Psathyrella piluliformis, Pseudoclitocybe cyathiformis, Pseudohydnum gelatinosum, Ramaria aurea, Ramaria botrytis (burete), Ramaria flava, Ramaria flavescens, Ramaria flavobrunnescens, Ramaria formosa, Ramaria gracilis, Ramaria largentii, Ramaria rufescens (burete), Regnul Fungi, România, Rose Marie Dähncke, Rubroboletus, Rubroboletus dupainii, Russula, Russula aeruginea, Russula alutacea, Russula atropurpurea, Russula aurea (burete), Russula claroflava, Russula cyanoxantha, Russula delica, Russula grisea, Russula heterophylla, Russula integra, Russula lilacea, Russula mustelina, Russula nauseosa, Russula nigricans, Russula ochroleuca, Russula olivacea, Russula risigallina, Russula rosea, Russula vesca (burete), Russula virescens, Russula xerampelina, Russulaceae, Russulales, Sarcodon imbricatus, Sarcoscypha coccinea, Sarcosphaera coronaria, Seleniu, Sinonim (biologie), Soc, Sodiu, Sparassis brevipes, Sparassis crispa, Strobilomyces strobilaceus, Strobilurus esculentus, Stropharia aeruginosa, Suillus, Suillus bovinus, Suillus bresadolae, Suillus cavipes, Suillus collinitus, Suillus flavidus, Suillus granulatus, Suillus grevillei, Suillus luteus, Suillus placidus, Suillus plorans, Suillus tridentinus, Suillus variegatus (burete), Suillus viscidus, Sulf, Tapinella atrotomentosa, Tremella mesenterica, Tricholoma, Tricholoma argyraceum, Tricholoma atrosquamosum, Tricholoma cingulatum, Tricholoma colossus, Tricholoma columbetta, Tricholoma fucatum, Tricholoma gausapatum, Tricholoma imbricatum, Tricholoma orirubens, Tricholoma populinum, Tricholoma portentosum, Tricholoma scalpturatum, Tricholoma terreum, Tricholomopsis rutilans, Tuber, Tuber aestivum, Tuber brumale, Tuber excavatum, Tuber macrosporum, Tuber magnatum (tuber), Tuber melanosporum, Tuber mesentericum, Tuber rufum, Tuber uncinatum, Tylopilus felleus, Verpa (burete), Verpa bohemica (burete), Verpa conica, Verpa digitaliformis, Vitamina A, Vitamina B, Vitamina C, Vitamina D, Vitamina E, Vitamina K, Vitamină, Volvariella bombycina, Xerocomellus chrysenteron, Xerocomellus porosporus, Xerocomellus pruinatus, Xerocomellus rubellus, Xerocomus ferrugineus, Xerocomus subtomentosus, Zinc. Extinde indicele (413 Mai Mult) » « Shrink index

Acid aspartic

Acidul aspartic (abreviat Asp sau D), este unul din cei 20 aminoacizi proteinogeni.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Acid aspartic · Vezi mai mult »

Acid cianhidric

Acidul cianhidric (sau cianura de hidrogen) este un compus chimic cu formula HCN.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Acid cianhidric · Vezi mai mult »

Acid glutamic

Acidul glutamic (abreviat ca Glu), este un aminoacid (acid carboxilic cu grupă aminică), fiind unul din cei 20 aminoacizi proteinogeni.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Acid glutamic · Vezi mai mult »

Agaricales

Agaricales (Lucien Marcus Underwood, 1899) din încrengătura Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și subclasa Agaricomycetidae este cel mai mare ordin de ciuperci cu global 33 de familii recente, 413 genuri, și 13.200 de specii, împreună cu șase genuri dispărute, cunoscute doar din fosile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricales · Vezi mai mult »

Agaricus

Agaricus sin. Psalliota este un gen de ciuperci al încrengăturii Basidiomycota în ordinul Agaricales din familia Agaricaceae.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricus · Vezi mai mult »

Agaricus abruptibulbus

Agaricus abruptibulbus (Charles Horton Peck, 1905) sin. Psalliota abruptibulba (Charles Horton Peck, 1905 ex Calvin Henry Kauffman, 1918) din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus este o specie saprofită de ciuperci comestibile, numită în popor migdală(migdale) de pământ.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricus abruptibulbus · Vezi mai mult »

Agaricus albolutescens

Agaricus albolutescens (Sanford Myron Zeller, 1938) din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus este o specie saprofită de ciuperci comestibile care, după ce poartă numele popular șampinion alb-gălbui, s-a împrăștiat poate până în România.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricus albolutescens · Vezi mai mult »

Agaricus arvensis

Agaricus arvensis (Jacob Christian Schäffer, 1774), sin. Psalliota arvensis (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus numit în popor ciupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă de braniște sau ciuperca calului (câteodată confundat cu Agaricus campestris.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricus arvensis · Vezi mai mult »

Agaricus augustus

Agaricus augustus (Elias Magnus Fries, 1838) precum variația sa Agaricus perrarus Stephan Schulzer von Müggenburg, 1879) sin. Psalliota augusta (Elias Magnus Fries, 1838 ex Lucien Quélet, 1872) respectiv Psalliota perrara Stephan Schulzer von Müggenburg, 1879 ex Giacomo Bresadola, 1887), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus, numit în popor șampinion văratic, este o specie saprofită de ciuperci comestibile. Buretele apare în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol bogat, humos, prin păduri de conifere, pe lângă pini, brazi și molizi, de asemenea în păduri mixte, atunci sub Pinales. Specia crește în primul rând solitară, câteodată și în grupuri mici de două la trei exemplare, de la câmpie până la munte, din (iunie) iulie până în septembrie (octombrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 72-73, ISBN 3-405-12081-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricus augustus · Vezi mai mult »

Agaricus bitorquis

Agaricus bitorquis (Lucien Quélet, 1884 ex Pier Andrea Saccardo, 1887), sin. Psalliota bitorquis (Lucien Quélet, 1884), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus, numită în popor ciupercă albă termofilă, scurt ciupercă termofilă, bulgăre de zăpadă sau șampinion de pavaj.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricus bitorquis · Vezi mai mult »

Agaricus campestris

Agaricus campestris (Carl von Linné, 1753), sin. Psalliota campestris (Carl von Linné, 1753 ex Lucien Quélet, 1872) numit în popor ciupercă de bălegar, șampinion, ciupercă de gunoi (câteodată confundată cu Agaricus arvensis (ciupercă de câmp), este o specie de ciuperci comestibile saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând pe pământ îngrășat în grupuri precum cercuri mari de vrăjitoare, prin grădini, parcuri, fânațe, pășuni, preferat în zone cu iarbă, unde de obicei pasc ierbivori (în special oi și cai), de la câmpie până la munte, din (aprilie) mai până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 160-161, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 121-122, 124, ISBN 3-426-00312-0Elena Cristina Mincu, Răzvan Țuculescu: „Ciupercile din România”, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș 2010, p. 145-146.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricus campestris · Vezi mai mult »

Agaricus comtulus

Agaricus comtulus (Elias Magnus Fries, 1838), sin. Psalliota comtula (Elias Magnus Fries, 1838 ex Lucien Quélet, 1872), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus, este o specie saprofită de ciuperci comestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricus comtulus · Vezi mai mult »

Agaricus silvaticus

Agaricus silvaticus, (Jacob Christian Schäffer, 1774) sin. Psalliota silvatica (sylvatica) (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), numit în popor șampinion de pădure sau ciupercă de pădure (ca și Agaricus silvicola precum Agaricus vaporarius), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de conifere, adesea la marginea celora, crescând în grupuri cu numeroase exemplare preferat sub molizi, de la câmpie până la munte, din mai până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 66-67, ISBN 3-405-12124-8Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 122, 124-125, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricus silvaticus · Vezi mai mult »

Agaricus silvicola

Agaricus silvicola și sylvicola (Carlo Vittadini, 1838 ex Charles Horton Peck, 1872), sin. Psalliota silvicola (Carlo Vittadini, 1838 ex Charles Richon & Ernest Roze, 1885), numit în popor ciupercă de pădure (ca și Agaricus silvaticus precum Agaricus vaporarius), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agaricus.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agaricus silvicola · Vezi mai mult »

Agrocybe dura

Agrocybe dura (James Bolton, 1788 ex Rolf Singer, 1936), sin. Pholiota dura (James Bolton, 1788 ex Paul Kummer (1871), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agrocybe, numită în popor ciuperci de lan, este o specie de ciuperci comestibile și saprofite, ce descompun resturi vegetale. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în luminișuri peste resturi de lemn și între ace de molid, pe pajiști și ogoare, prin parcuri, livezi și grădini, dar de asemenea pe mulci, crescând câteodată solitar, dar cel mai des este întâlnit în grupuri mici sau chiar mănunchiuri. Poate apărea de la deal la munte, din (aprilie) mai până în septembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 124-125, ISBN 3-405-12124-8Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 312-313, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agrocybe dura · Vezi mai mult »

Agrocybe praecox

Agrocybe praecox (Christian Hendrik Persoon, 1800 ex Victor Fayod (1889), sin. Pholiota praecox (Christian Hendrik Persoon, 1788 ex Paul Kummer (1871), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Agrocybe, numită în popor bureciori de pășune sau burete de imaș, este o specie de ciuperci comestibile și saprofite, ce descompun resturi vegetale. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin locuri luminoase în și în afara tutor feluri de pădure, pe pajiști, în parcuri, livezi și grădini, dezvoltându-se pe sol precum peste resturi de lemn în putrefacție în grupuri sau chiar mănunchiuri. Această specie răspândită și foarte frecventă în toate biotopurile posibile, apare, din aprilie până august (septembrie), însă numai de la câmpie la deal, în munți, de la aproximativ 900 m în sus, lipsește.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 192-193, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 312-313, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Agrocybe praecox · Vezi mai mult »

Alanină

Alanine (Ala) denumită și acidul 2-aminopropanoic este un aminoacid neesențial, care se găsește sub forma a 2 izomeri: L-alanina și D-alanina.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Alanină · Vezi mai mult »

Albatrellus

Albatrellus (Samuel Frederick Gray, 1821) este un gen de ciuperci comestibile (cea ce privește soiuri europene, exceptie: necomestibilul Albatrellus cristatus) din încrengătura Basidiomycota în ordinul Russulales și familia Albatrellaceae cu ajustat 24 de specii (în Europa aproximativ 10). Speciile acestui gen coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor, dar după câțiva autori au de asemenea calități saprofite. Bureții se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe soluri acide, sărace și nisipoase sau calcaroase în păduri de conifere prin luminișuri, preferat pe lângă pini, mai rar sub molizi sau /și în cele de foioase sau mixte sub fagi, câteodată chiar pe lemn în putrefacție (depinde de soi). Apar în grupuri numeroase, crescând adesea în tufe, de la câmpie la munte, din (august) septembrie până toamna târziu.Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 496-497, ISBN 978-3-8354-1839-4Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 540-543, ISBN 978-3-440-14530-2 Tip de specie este Albatrellus ovinus.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Albatrellus · Vezi mai mult »

Albatrellus confluens

Albatrellus confluens, (Johannes Baptista von Albertini & Lewis David de Schweinitz, 1805 ex František Kotlaba & Zdeněk Pouzar, 1957) sin. Polyporus confluens (Johannes Baptista von Albertini & Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Elias Magnus Fries (1821), sau Scutiger confluens (Elias Magnus Fries, 1821 ex Appollinaris Semenovich Bondartsev & Rolf Singer, 1941), denumit în popor ciuciulean de toamnă, gălbinea, gălbinele sau roine, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Albatrellaceae și genul Albatrellus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar după câțiva autori are de asemenea calități saprofite. Bureții se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe soluri acide, sărace și nisipoase în păduri de conifere și luminișuri, peferat pe lângă pini, mai rar sub molizi. Apar în grupuri numeroase, adesea în tufe, de la câmpie la munte, din (august) septembrie până la sfârșitul lui octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 546-547, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 542-543, ISBN 978-3-440-14530-2Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 114.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Albatrellus confluens · Vezi mai mult »

Albatrellus cristatus

Albatrellus cristatus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex František Kotlaba & Zdeněk Pouzar, 1957), sin. Polyporus cristatus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Elias Magnus Fries, 1821) sau Scutiger cristatus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Appollinaris Semenovich Bondartsev și Rolf Singer, 1941), denumit în popor burete cu creastă, este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Albatrellaceae și genul Albatrellus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar după câțiva autori are de asemenea calități saprofite.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Albatrellus cristatus · Vezi mai mult »

Albatrellus ovinus

Albatrellus ovinus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex František Kotlaba & Zdeněk Pouzar, 1957), sin. Polyporus ovinus (Jacob Christian Schäffer ex Elias Magnus Fries, 1821) sau Scutiger ovinus (Jacob Christian Schäffer ex William Murrill, 1920), din încrengătura Basidiomycota în familia Albatrellaceae și genul Albatrellus denumit în popor babița oilor, buretele oilor sau bureți ciobănești, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar după câțiva autori are de asemenea calități saprofite.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Albatrellus ovinus · Vezi mai mult »

Albatrellus pes-caprae

Albatrellus pes-caprae (Christian Hendrik Persoon, 1818 ex Zdeněk Pouzar, 1966), sin. Scutiger pes-caprae Appollinaris Semenovich Bondartsev și Rolf Singer, 1941) sau Polyporus pes-caprae (Christian Hendrik Persoon, 1818), din încrengătura Basidiomycota în familia Albatrellaceae și genul Albatrellus denumit în popor buretele caprelor sau picior de capră, este o specie de ciuperci comestibile saprofită care se hrănește cu material organic mort. Bureții, deveniți destul de rar, se găsesc în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol în păduri de conifere, foioase și Pădure mixtă mixte, în regiuni montane și subalpine, dar numai rar în șes, crescând în grupuri mai mici, ocazional dintr-un trunchi comun. Timpul apariției este din (iulie) august până octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 562-563, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 542-543, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Albatrellus pes-caprae · Vezi mai mult »

Aleuria aurantia

Aleuria aurantia (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Leopold Fuckel, 1870) din încrengătura Ascomycota, în familia Pyronemataceae și de genul Aleuria, este o ciupercă destul de răspândită, comestibilă și saprofită, ce descompune resturi vegetale.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Aleuria aurantia · Vezi mai mult »

Amanita

Amanita (Christian Hendrik Persoon, 1794) este un mare gen de ciuperci cu global aproximativ 600 de specii și variații (în Europa mai mult de 100) a încrengăturii Basidiomycota, din ordinul Agaricales și în familia Amanitaceae. Unele sunt otrăvitoare, din care fac parte Amanita phalloides, Amanita virosa, Amanita verna sau Amanita muscaria, altele comestibile și gustoase, ca de exemplu Amanita crocea, Amanita rubescens, Amanita vaginata precum faimoasa ''Amanita caesarea'' (burete domnesc). Ciupercile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor, apar în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie în păduri de foioase și de conifere, preferat pe soluri calcaroase, unele și pe teren nisipos, prin pășuni, tufișuri, livezi precum în parcuri. Tipul de specie este Amanita muscaria. Originea numelui generic nu este univocă. Ea s-ar putea trage din cuvântul latin (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita · Vezi mai mult »

Amanita caesarea

Amanita caesarea (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Christian Hendrik Persoon, 1801), denumit în popor burete domnesc, roiniță sau oușoare, foarte des și crăiță, este o specie de ciuperci comestibile devenită astăzi cam rară, din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita caesarea · Vezi mai mult »

Amanita ceciliae

Amanita ceciliae (Miles Joseph Berkeley și Christopher Edmund Broome, 1854 ex Cornelis Bas, 1984), sin. Amanita inaurata (Louis Secretan, 1833 ex Claude Casimir Gillet, 1874), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor ciupercă cu teacă, sau ciupercă fără inel uriașă, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor. Acest burete, între timp devenit foarte rar, se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar sau în grupuri mici preferat pe sol neutru până calcaros, dar se întâlnește și pe cel argilos, în păduri de foioase împreună cu carpen, fagi, mesteceni și stejari, dar poate apărea uneori de asemenea în cele de conifere sub (brazi, molizi și pini. Timpul fructificației este din iunie până în septembrie (octombrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 30-31, ISBN 3-405-12081-0Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 250-251, ISBN 978-3-440-14530-2 Specia a fost transferată corect la genul Amanita sub păstrarea epitetului de către micologul olandez Cornelis (Kees) Bas (1928-2013), de verificat în volumul 12 al jurnalului micologic Persoonia din 1984. Acest nume este valabil până în prezent (2020). Epitetul este referitor la soția lui Miles Joseph Berkeley, Cecilia. Numele a fost menit de Berkeley pentru ca „să se înregistreze serviciile ei care au fost oferite micologiei prin multe ilustrații excelente și în alte moduri”.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita ceciliae · Vezi mai mult »

Amanita citrina

Amanita citrina (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Christian Hendrik Persoon, 1797) este o ciupercă comestibilă, dar nerecomandată, din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita citrina · Vezi mai mult »

Amanita echinocephala

Amanita echinocephala (Carlo Vittadini, 1835 ex Lucien Quélet, 1872), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, este o specie de ciuperci comestibile nerecomandabilă, denumită în popor amanită cu cap spinos sau amanită solitară.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita echinocephala · Vezi mai mult »

Amanita fulva

Amanita fulva (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Elias Magnus Fries, 1815), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor turtă roșie este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita fulva · Vezi mai mult »

Amanita ovoidea

Amanita ovoidea (Pierre Bulliard, 1788 ex Heinrich Friedrich Link, 1833) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita ovoidea · Vezi mai mult »

Amanita pantherina

Amanita pantherina (Augustin Pyramus de Candolle, 1815 ex Julius Vincenz von Krombholz, 1846), este o specie de ciuperci destul de tare otrăvitoare din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor burete pestriț, burete bulbos sau buretele panterei.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita pantherina · Vezi mai mult »

Amanita phalloides

left Amanita phalloides (Sébastien Vaillant, 1723 ex Elias Magnus Fries, 1821) ex Heinrich Friedrich Link, 1833) din încrengătura Basidiomycota, în familia Amanitaceae și de genul Amanita este împreună cu gemenele ei albe Amanita verna și Amanita virosa precum Cortinarius orellanus și Cortinarius rubellus una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Această specie este numită în popor buretele viperei. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie, mai ales în păduri de foioase sub (stejari, fagi, mesteceni), mai rar în cele de conifere, sub molizi, dar de asemenea, prin tufișuri, preferat pe lângă aluni, chiar și câteodată în livezi.Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, pp. 105, 107-109, ISBN 3-426-00312-0Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 88-93, ISBN 3-405-11774-7.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita phalloides · Vezi mai mult »

Amanita rubescens

Amanita rubescens (Christian Hendrik Persoon ex Elias Magnus Fries) Samuel Frederick Gray, 1821), denumită în popor cuc (cuci), plopenchi, sau borșgombă, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de gen Amanita, fiind un simbiont micoriza (coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor). Acest burete foarte răspândit în România, Basarabia și Bucovina de Nord se poate găsi pe fiecare sol în păduri foioase și de conifere, câteodată chiar prin parcuri sau grădini, din mai până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 104-105, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 115-117.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita rubescens · Vezi mai mult »

Amanita strobiliformis

Amanita strobiliformis (Jean-Jacques Paulet, 1812: Carlo Vittadini, 1835 ex Louis-Adolphe Bertillon, 1866), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor ciupercă franjurată sau amanită solitară, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita strobiliformis · Vezi mai mult »

Amanita vaginata

Amanita vaginata (Pierre Bulliard, 1783 ex Jean-Baptiste de Lamarck, 1783) din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita, denumită în popor ciupercă fără inel, sau turtă sură, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Amanita vaginata · Vezi mai mult »

Aminoacid

Aminoacizii sunt compuși cu funcțiune mixtă (compuși care au grupe funcționale diferite în molecula lor) care conțin în molecula lor grupările -NH2 și -COOH.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Aminoacid · Vezi mai mult »

Anason

Anasonul (Pimpinella anisum) este o plantă medicinală, aparținând familiei Apiaceae, foarte des utilizată.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Anason · Vezi mai mult »

Arginină

Arginina (prescurtare Arg sau R) este un aminoacid necesar pentru funcționarea în bune condiții a glandei hipofize.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Arginină · Vezi mai mult »

Armillaria

Armillaria (Elias Magnus Fries, 1821 ex Friedrich Staude, 1857) sin. Armillariella (Petter Adolf Karsten, 1881), denumită în popor ghebe, este un gen de ciuperci din încrengătura Basidiomycota în ordinul Agaricales și familia Physalacriaceae cu global aproximativ 45 de specii (dar numai puține în Europa).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Armillaria · Vezi mai mult »

Armillaria mellea

Armillaria mellea (Martin Vahl, 1790 ex Paul Kummer, 1871), sin. Armillariella mellea (Martin Vahl ex Petter Adolf Karsten, 1881), din încrengătura Basidiomycota în familia Physalacriaceae și de genul Armillaria, este o ciupercă comestibilă și gustoasă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Armillaria mellea · Vezi mai mult »

Armillaria ostoyae

Armillaria ostoyae (Henri Romagnesi, 1970 ex Herink, 1973) sin. Armillaria solidipes Charles Horton Peck, 1900) din încrengătura Basidiomycota în familia Physalacriaceae și de genul Armillaria, este o ciupercă comestibilă, saprofită, dar în primul rând parazitară, denumită în popor ciupercă de miere sau ciuperca uriașă. Se dezvoltă și în România, Basarabia precum Bucovina de Nord în tufe cu multe exemplare, pe trunchiuri aflați în putrefacție ori copaci vii, numai prin păduri deconifere în special pe jneapăni, dar și pe molizi, unde produce o distrugere frapantă și pricinuiește importante pagube, provocând putregaiul alb al lemnului. Specia se poate găsii din (mai) iunie până în noiembrie (decembrie).Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 24-25, ISBN 88-85013-25-2Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2 Oameni de știință au descoperit în pădurea în est de (statul Oregon, SUA) o Armillaria ostoyae uriașă (foarte apropiat înrudită cu Armillaria mellea, pentru mai mulți savanți între alții Claude Casimir Gillet sau Bruno Cetto numai variația Armillaria obscura), răspândită peste 900 de hectare, cu o greutate de aproximativ 600 de tone și o vârstă de 2.400 de ani. Ea reprezintă cel mai mare organism cunoscut din lume. Soiul este și în Europa cel mai mare organism cunoscut.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Armillaria ostoyae · Vezi mai mult »

Armillaria tabescens

Armillaria tabescens (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Louis Emel, 1921), sin. Armillariella tabescens (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Singer, 1943), din încrengătura Basidiomycota în familia Physalacriaceae și de genul Armillaria, este o ciupercă comestibilă și gustoasă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Armillaria tabescens · Vezi mai mult »

Ascomycota

Ascomycota (Thomas Cavalier-Smith, 1998), denumită în popor și ascomicete, este o diviziune de ciuperci în subregnul Dikarya și Regnul Fungi.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ascomycota · Vezi mai mult »

Auricularia auricula-judae

Auricularia auricula-judae ((Pierre Bulliard, 1789 ex Joseph Schröter, 1888) sin. Hirneola auricula (Carl von Linné, 1753 ex Petter Adolf Karsten, 1880), din încrengătura Basidiomycota în familia Auriculariaceae și de genul Auricularia, denumită în popor urechea lui Iuda, ciupercă de lemn respectiv urechi de lemn sau burete de soc este o ciupercă comestibilă care se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord în primul rând pe arbuști de soc, dar de asemenea pe lemn de frasin, plop, arin, salcie, ulm nuc sau mesteacăn, foarte rar chiar și de molid. Deseori se regăsește chiar și în parcuri precum pe alei în zone urbane. Buretele se hrănește ori saprofitic, consumând lemn deja mort, ori parazitar, atacând copaci vii bătrâni sau slăbiți, provocând astfel putregaiul alb al lemnului. Specia crește, la destulă umezeală, de la câmpie la munte pe tot timpul anului, mai ales din august până în martie, fiind una dintre puținele ciuperci care rezistă la condiții de temperatură negativă. Ciuperca se cultivează (de exemplu pe rumeguș) deja de secole în Asia de Est mai ales în China.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 602-603, ISBN 3-405-12116-7Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 324-325, ISBN 978-3-440-13447-4.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Auricularia auricula-judae · Vezi mai mult »

Auricularia mesenterica

Auricularia mesenterica (James Dickson, 1785 ex Christian Hendrik Persoon, 1822) din încrengătura Basidiomycota în familia Auriculariaceae și de genul Auricularia, denumită în popor drelă sau drea(h)lă în forma plurală drele, este o ciupercă comestibilă (dar numai în tinerețe) care se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord în primul rând prin zăvoaie, câmpii inundabile și păduri de defileu, pe lemn de frasin, plop și ulm, de asemenea, la altitudini mai mari, pe cel de fagi.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Auricularia mesenterica · Vezi mai mult »

Émile Boudier

Jean Louis Émile Boudier a fost un farmacist, botanist, entomolog, micolog și acuarelist francez, membru fondator al Société mycologique de France care a descris ca primul fosta clasă a discomicetelor din încrengătura Ascomycota.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Émile Boudier · Vezi mai mult »

Basidiomycota

Încrengătura Basidiomycota (ciuperci adevărate sau bazidiomicete) este una dintre cele mai mari din regnul Fungi și cuprinde cele mai avansate specii din punct de vedere evolutiv din acest domeniu.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Basidiomycota · Vezi mai mult »

Boletaceae

Boletaceae (François Fulgis Chevallier, 1828) este o mare familie de ciuperci cu global aproximativ peste 800 de specii și variații (în Europa mai mult de 200), apărând pe teritoriul european în peste 20 de genuri și făcând parte din divizia Basidiomycota în Regnul Fungi și ordinul Boletales.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletaceae · Vezi mai mult »

Boletales

Boletales (Édouard-Jean Gilbert, 1931) este un ordin de ciuperci a încrengăturii Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și subclasa Agaricomycetidae cu global peste 1.300 de specii împărțit în 96 de genuri și 16 (17) familii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletales · Vezi mai mult »

Boletus

Boletus (Carl von Linné, 1753) este un gen de ciuperci al încrengăturii Basidiomycota din familia Boletaceae care cuprinde mult peste 100 de specii și coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus · Vezi mai mult »

Boletus aereus

Boletus aereus (Pierre Bulliard, 1789), este o specie de ciuperci comestibile basidiomycete de genul Boletus în familia Boletaceae, a cărui nume generic este derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus aereus · Vezi mai mult »

Boletus aestivalis

Boletus aestivalis (Jean-Jacques Paulet, 1793 ex Elias Magnus Fries, 1838), sin. Boletus reticulatus (Jacob Christian Schäffer, 1763/1774) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota de genul Boletus în familia Boletaceae, a cărei nume generic este derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus aestivalis · Vezi mai mult »

Boletus appendiculatus

Boletus appendiculatus Jacob Christian Schäffer, 1774), sin. Butyriboletus appendiculatus, (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex David Arora & J.L.Frank, 2014) este o specie de ciuperci comestibile destul de rară din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Boletus, cunoscută în România, Basarabia și Bucovina de Nord sub numele nitarcă, hrib regal, hrib înrădăcinat sau hrib cu apendice. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formând micorize pe rădăcinile de arbori). El poate fi găsit în păduri de foioase și mixte, în primul rând sub stejari și fagi, dar de asemenea pe lângă castani comestibili precum aluni, crescând solitar sau în grupuri mici pe sol calcaros, preferând zone mai călduroase, de la câmpie la deal, dar nu în regiuni montane. Timpul apariției este din iunie până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 476-477, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 78-79, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus appendiculatus · Vezi mai mult »

Boletus edulis

Boletus edulis (Pierre Bulliard, 1782) este o ciupercă comestibilă, din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Boletus, numită în popor în primul rând hrib, hrib cenușiu sau mănătarcă, a cărei nume generic este derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus edulis · Vezi mai mult »

Boletus erythropus

Boletus erythropus (Christian Hendrik Persoon, 1796), sin. Boletus luridiformis (Friedrich Wilhelm Rostkovius, 1844), Neoboletus luridiformis (Gelardi, Simonini & Vizzini, 2014) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor mânătarcă țigănească sau hrib cărămiziu.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus erythropus · Vezi mai mult »

Boletus fechtneri

Boletus fechtneri (Josef Velenovský, 1922), sin. Butyriboletus fechtneri (Josef Velenovský, 1922 ex David Arora și Jonathan L. Frank, 2014), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Boletus, denumit în popor hribul lui Fechtner, este o specie de ciuperci comestibile devenită rar care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formând micorize pe rădăcinile de arbori).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus fechtneri · Vezi mai mult »

Boletus fragrans

Boletus fragrans (Carlo Vittadini, 1835) sin. Lanmaoa fragrans (Carlo Vittadini, 1835 ex Alfredo Vizzini și colaboratori, 2015), din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul ''Boletus'', cunoscut în România, Basarabia și Bucovina de Nord sub numele bureți popești, este o specie de ciuperci comestibile între timp foarte rară.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus fragrans · Vezi mai mult »

Boletus impolitus

Boletus impolitus (Elias Magnus Fries, 1838), sin. Hemileccinum impolitum (Elias Magnus Fries, 1838 ex Josef Šutara, 2008), din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul ''Boletus'', cunoscut în România, Basarabia și Bucovina de Nord sub numele hrib bun, hrib de pin, ciupercă semi-albă sau bolete galben, este o specie de ciuperci comestibile nu prea comună.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus impolitus · Vezi mai mult »

Boletus junquilleus

Boletus junquilleus (Lucien Quélet, 1898 ex Émile Boudier, 1906) din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul ''Boletus'', este o specie de ciuperci comestibile destul de rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formând micorize pe rădăcinile de arbori), fiind denumită în popor mânătarcă galbenă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus junquilleus · Vezi mai mult »

Boletus luridus

Boletus luridus (Jacob Christian Schäffer, 1774), sin. Suillellus luridus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex William Alphonso Murrill, 1909), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Boletus este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus luridus · Vezi mai mult »

Boletus pinophilus

Boletus pinophilus (Albert Pilát și Aurel Dermek, 1973), sin. Boletus pinicola (Carlo Vittadini, 1835 ex Antonio Venturi, 1863), este o specie de ciuperci comestibile de diviziune basidiomycete de genul Boletus în familia Boletaceae. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă în păduri (și montane) de conifere nisipoase sub pini, mult mai rar în cele foioase sub stejari, din iunie până octombrie. Având o mare asemănare cu hribul cenușiu, el est denumit hrib de pin, hrib de brad sau mânătarcă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus pinophilus · Vezi mai mult »

Boletus regius

Boletus regius (Julius Vincenz von Krombholz, 1832), sin. Butyriboletus regius, (Julius Vincenz von Krombholz, 1832 ex David Arora & J.L.Frank, 2014), este o specie de ciuperci comestibile, devenită foarte rară, din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Boletus, cunoscută în România, Basarabia și Bucovina de Nord sub numele hrib regal, sau hrib domnesc sau mitărci de făget.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus regius · Vezi mai mult »

Boletus speciosus

Boletus speciosus (William Gilson Farlowe, 1874) din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Boletus este o specie de ciuperci comestibile rară. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formând micorize pe rădăcinile de arbori). Un nume popular nu este cunoscut. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește în zone mai calde pe sol calcaros, solitar sau împrăștiat, în păduri de foioase cu predilecție sub fagi și stejari, dar, de asemenea, pe lângă alți arbori cu lemn de esență tare. Apare de la câmpie la deal, doar sporadic în regiuni montane, din iunie până octombrie, în caz de temperatură moderată chiar și în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 490-491, ISBN 3-405-12081-0Meinhard Michael Moser în Helmut Gams: „Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, vol. II/b 2: „Basidiomyceten 2 - Röhrlinge und Blätterpilze (Agagricales)”, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1967, p. 47 - 19.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Boletus speciosus · Vezi mai mult »

Bovista plumbea

Bovista plumbea (Christian Hendrik Persoon, 1795) din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Bovista, este o specie de ciuperci saprofită și, atât timp cât este tânără este comestibilă, denumită în popor între altele zburătoare cenușie, bășică cenușie sau pârhaiță.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Bovista plumbea · Vezi mai mult »

Bruno Cetto

Bruno Cetto (n. 21 aprilie 1921, Trento – d. 16 iulie 1991, Rimini) a fost un inginer, profesor de inginerie mecanică, micolog și scriitor științific italian.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Bruno Cetto · Vezi mai mult »

Buchwaldoboletus lignicola

Buchwaldoboletus lignicola (Franz Joseph Kallenbach, 1929 ex Albert Pilát, 1969) sin. Pulveroboletus lignicola (Franz Joseph Kallenbach, 1929 ex E. A. Dick și Wally Snell, 1965), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Buchwaldoboletus, numit în popor hribul lemnului, este o specie răspândită, dar rară, de ciuperci comestibile, în primul rând parazitare, dar de asemenea saprofite.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Buchwaldoboletus lignicola · Vezi mai mult »

Calciu

Calciul este elementul chimic cu numărul 20 în tabelul periodic al elementelor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Calciu · Vezi mai mult »

Calocybe gambosa

Calocybe gambosa, sin. Tricholoma georgii, denumită în popor buretele lui Sfântu’ Gheorghe, burete de mai, burete de spin sau nicorete, este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Lyophyllaceae și de genul Calocybe.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Calocybe gambosa · Vezi mai mult »

Calorie

Caloria, notată cal, este o unitate de măsură pentru energie, egală cu cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura unui gram de apă, aflată la presiune atmosferică normală, de la 14,5 la 15,5 °C (de la 287,65 la 288,65 K).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Calorie · Vezi mai mult »

Caloscypha fulgens

Caloscypha fulgens (Christian Hendrik Persoon, 1822 ex Émile Boudier, 1885) din încrengătura Ascomycota, în familia Caloscyphaceae și de genul Caloscypha, este o ciupercă comestibilă și saprofită, în unii ani absentă, în alții foarte frecventă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Caloscypha fulgens · Vezi mai mult »

Calvatia gigantea

Calvatia gigantea (August Batsch, 1786 ex Curtis Gates Lloyd, 1904), sin. Bovista gigantea (August Batsch, 1786 ex Samuel Frederick Gray, 1821), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Calvatia, din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Calvatia, este o specie de ciuperci saprofită și, atât timp cât este tânără, comestibilă, denumită în popor bășica porcului, bovistă uriașă sau ciupercă uriașă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Calvatia gigantea · Vezi mai mult »

Cantharellaceae

Cantharellaceae (Joseph Schröter, 1888) este o familie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în clasa Agaricomycetes și ordinul Cantharellales, conținând în principal genurile Cantharellus și Craterellus, primul numit fiind tip de gen.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cantharellaceae · Vezi mai mult »

Cantharellales

Cantharellales (Ernst Gäumann, 1926) din încrengătura Basidiomycota, în subdivizia Agaricomycotina și clasa Agaricomycetes este un ordin mai mare de ciuperci cu global (după Paul M. Kirk) 7 familii recente, împărțite în 38 genuri și 544 de specii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cantharellales · Vezi mai mult »

Cantharellus

Cantharellus (Michel Adanson, 1763 ex Elias Magnus Fries, 1821) este un gen de ciuperci comestibile din diviziunea Basidiomycota și familia Cantharellaceae a cărui specii coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cantharellus · Vezi mai mult »

Cantharellus cibarius

Cantharellus cibarius (Elias Magnus Fries, 1821) este o specie de ciuperci comestibile a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cantharellaceae și de genul Cantharellus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cantharellus cibarius · Vezi mai mult »

Cantharellus cinereus

Cantharellus cinereus, (Christian Hendrik Persoon, 1798 ex Elias Magnus Fries, 1821) sin. Craterellus cinereus, (Christian Hendrik Persoon, 1825), cunoscut în România sub numele trâmbiță/trâmbițe, este o ciupercă comestibilă a încrengăturii Basidiomycota din ordinul Cantharellales, în familia Cantharellaceae și de genul Craterellus, a cărei epitet este derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cantharellus cinereus · Vezi mai mult »

Cantharellus friesii

Cantharellus friesii (Lucien Quélet, 1872) este o ciupercă comestibilă a încrengăturii Basidiomycota, din ordinul Cantharellales, în familia Cantharellaceae și de genul Cantharellus, a cărei epitet a fost creat în onoarea marelui savant suedez Elias Magnus Fries.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cantharellus friesii · Vezi mai mult »

Catathelasma imperiale

Catathelasma imperiale (Petter Adolf Karsten, 1879 ex Rolf Singer, 1940) din încrengătura Basidiomycota în familia Biannulariaceae și de genul Catathelasma, este o specie de from.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Catathelasma imperiale · Vezi mai mult »

Chalciporus piperatus

Chalciporus piperatus (Pierre Bulliard, 1790) ex Frédéric Bataille, 1908) sin. Boletus piperatus (Pierre Bulliard, 1790) din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Chalciporus, numit în popor untoasă piperată, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Specia se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord de la câmpie la munte, foarte des, crescând în grupuri mai mici pe soluri sărace și acide prin păduri de conifere sau mixte, numai sub molizi și pini, arborii săi preferați de simbioză, între timp de asemenea în plantații de conifere. Timpul apariției este din iulie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 514-515, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Chalciporus piperatus · Vezi mai mult »

Chitină

În biologie, chitina (C8H13NO5)n este o polizaharidă, o substanță organică asemănătoare cu celuloza, care formează exoscheletul insectelor sau al altor artropode, (crustacee sau arahnide).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Chitină · Vezi mai mult »

Choiromyces meandriformis

Choiromyces meandriformis Carlo Vittadini, 1831), sin. Tuber album (James Sowerby, 1800), din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Choiromyces, denumită în popor trufă albă, trufă albă de Transilvania sau trufă porcească, este o ciupercă comestibilă care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize. Acest soi se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord semi-subteran pe soluri calcaroase și argiloase, dar este și singura care poate crește în soluri cu aciditate crescută, la altitudini superioare de 500-1.200 m cu climă mai răcoroasă și umedă în special ale Carpaților Transilvăneni, (astfel probabil nu se pot găsi în Republica Moldova și Dobrogea), în pădurile de conifere și de foioase, dar de asemenea prin câmpii sub arborii simbionți. Principalele specii-gazde ale trufei porcești sunt gorunul, fagul și alunul, dar ea se poate asocia și cu bradul, răchita albă și plopul. Apare acolo unde crește în cantități destul de mari, din (iunie) iulie până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 576-577, ISBN 3-405-12124-8Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 690-691, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Choiromyces meandriformis · Vezi mai mult »

Chroogomphus

Chroogomphus (Rolf Singer, 1946 ex Orson Knapp Miller, 1964) din încrengătura Basidiomycota și ordinul Boletales în familia Gomphidiaceae este un gen de ciuperci comestibile mic care este răspândit global, cuprinzând în prezent, conform filogeneticii moleculare moderne, 27 specii, în Europa doar șapte.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Chroogomphus · Vezi mai mult »

Chroogomphus helveticus

Chroogomphus helveticus (Rolf Singer, 1950 ex Meinhard Michael Moser, 1967), sin. Gomphidius helveticus Rolf Singer, 1950), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphidiaceae și de genul Chroogomphus care se găsește aproape niciodată în zonele de câmpie, dar regional destul de des de la deal la munte. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. O denumire populară nu este cunoscută. Buretele trăiește în România, Basarabia și Bucovina de Nord preponderent în grupuri mici, prin păduri de conifere, nu rar printre mușchi, în primul rând sub molizi, ocazional și pe lângă zâmbrii. Timpul apariției este din iunie până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 460-461 - 1, ISBN 3-405-12116-7ref name.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Chroogomphus helveticus · Vezi mai mult »

Chroogomphus rutilus

Chroogomphus rutilus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Orson K. Miller, 1964), sin. Gomphidius viscidus Carl von Linné, 1753 ex Elias Magnus Fries, 1838), numit în popor bălușcă purpurie sau băloșel de pinet, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphidiaceae și de genul Chroogomphus. Ea coabitează, fiind un Micorizăsimbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord solitară, deseori și în grupuri mici, prin păduri de conifere, nu rar pe mușchi și cu preferință pe lângă pini, deseori la margini și cărări de pădure, de la câmpie la munte, începând în (iulie) august până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 462-463, ISBN 3-405-12116-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 27, 98-99, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Chroogomphus rutilus · Vezi mai mult »

Citoschelet

Imagine a unor filamente ce alcătuiesc citoscheletul. Citoscheletul (sau scheletul celular) reprezintă o structură subcelulară complexă formată din microtubuli, microfilamente și fibre intermediare, alcătuite din molecule proteice specializate.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Citoschelet · Vezi mai mult »

Ciuperci necomestibile

Clathrus ruber (coșârcă roșie) Ciuperci necomestibile din Regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota (care au pălărie și picior), a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze) există în număr mare. Aici sunt enumerate doar câteva exemplare. Și în România cresc sute de specii necomestibile, fiind de miros neplăcut, gust prea amar respectiv iute sau din cauza caracteristicilor cărnii improprii consumului uman. Adăugate acestei clasificări sunt de asemenea ciuperci încă nedeterminate.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ciuperci necomestibile · Vezi mai mult »

Ciuperci otrăvitoare

Ciuperci otrăvitoare Ciuperci otrăvitoare sunt denumite toate tipurile de ciuperci din Regnum Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota (care au pălărie și picior), a nu se confunda cu ciupercile microscopice mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ciuperci otrăvitoare · Vezi mai mult »

Clavaria fragilis

Clavaria fragilis (Johan Theodor Holmskjold, 1790), sin. Clavaria vermicularis (Olof Swartz, 1811), din încrengătura Basidiomycota în familia Clavariaceae și de genul Clavaria, denumită în popor degetele zânelor, este o ciupercă comestibilă (dar fără nicio valoare culinară), saprofită, descompunând frunzele căzute sau iarba bătrână, care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în grupuri de mai multe exemplare, dar nu în mănuchiuri, numai foarte rar solitară, prin pajiști, pășuni, poienele pădurilor, în special celor mixte, deseori și pe sol aproape gol, în zone cu iarbă neatinsă sau terenuri necultivate.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clavaria fragilis · Vezi mai mult »

Clavaria fumosa

Clavaria fumosa (Christian Hendrik Persoon,1795) din încrengătura Basidiomycota în familia Clavariaceae și de genul Clavaria, este o ciupercă comestibilă fără valoare culinară și saprofită care descompune frunzele căzute sau iarba bătrână.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clavaria fumosa · Vezi mai mult »

Clavariadelphus ligula

Clavariadelphus ligula (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Marinus Anton Donk, 1933) sin. Clavaria ligula (Jacob Christian Schäffer, 1774), din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Gomphales, familia Gomphaceae și de genul Clavariadelphus, denumit în popor limba ursului, este o ciupercă comestibilă și saprofagă, ce descompune resturi vegetale.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clavariadelphus ligula · Vezi mai mult »

Clavariadelphus pistillaris

Clavariadelphus pistillaris (Carl von Linné, 1753 ex Donk, 1933) sin. Clavaria pistillaris (Carl von Linné, 1753), din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Gomphales, familia Gomphaceae și de genul Clavariadelphus, denumit în popor măciulia piticilor, pilugele, ciocănele sau măciuci, este o ciupercă comestibilă și saprofagă, ce descompune resturi vegetale.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clavariadelphus pistillaris · Vezi mai mult »

Clavariadelphus truncatus

Clavariadelphus truncatus (Lucien Quélet, 1886 ex Marinus Anton Donk, 1933) sin. Clavaria truncata (Lucien Quélet, 1886), din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Gomphales, familia Gomphaceae și de genul Clavariadelphus, denumit în popor club coral pilugele trunchiate, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clavariadelphus truncatus · Vezi mai mult »

Clavulina cinerea

Clavulina cinerea (Pierre Bulliard, 1788 ex Joseph Schröter, 1888), sin. Clavaria cinerea (Pierre Bulliard, 1788), Ramaria cinerea (Pierre Bulliard, 1788 ex Gray, 1821), din încrengătura Basidiomycota în familia Clavulinaceae și de genul Clavulina, denumită în popor barba caprei cenușie, este o ciupercă comestibilă, saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin luminișuri între iarbă și pe mușchi în păduri mixte și umede precum pe malurile de pârâie, de la câmpie la munte, din (iulie) august până în noiembrie.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clavulina cinerea · Vezi mai mult »

Clavulina coralloides

Clavulina coralloides (Carl von Linné, 1753 ex Joseph Schröter, 1888), sin. Clavaria cristata Johan Theodor Holmskjold, 1790 ex Christian Hendrik Persoon, 1801), Ramaria cristata (Johan Theodor Holmskjold, 1790), din încrengătura Basidiomycota în familia Clavulinaceae și de genul Clavulina, denumită în popor laba mâței, crețișoară sau burete creț este o ciupercă comestibilă, saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin păduri umbroase și umede, în special pe lângă molizi respectiv fagi adesea pe lemn în putrefacție, fiind întâlnit mai rar în apropiere de brazi, carpeni, pini sau stejari. Îi plac soluri proaspete, moderate de nutrienți și este răspândită pe soluri calcaroase și acidulase, dezvoltându-se de la câmpie la munte, din (iulie) august până în noiembrie (decembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 616-617, ISBN 3-405-12081-0Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 594-595, ISBN 88-85013-46-5Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 308-309, ISBN 978-3-440-13447-4.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clavulina coralloides · Vezi mai mult »

Clitocybe

Clitocybe (Elias Magnus Fries, 1821 ex Friedrich Staude, 1857) din încrengătura Basidiomycota în ordinul Agaricales și familia Tricholomataceae, este un gen de ciuperci saprofite foarte mare cu global în jur de 300, în Europa de 80 specii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clitocybe · Vezi mai mult »

Clitocybe clavipes

Clitocybe clavipes (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Paul Kummer, 1871) sin. Ampulloclitocybe clavipes (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Scott Alan Redhead și colaboratori, 2002), din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Clitocybe.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clitocybe clavipes · Vezi mai mult »

Clitocybe dealbata

left Clitocybe dealbata (James Sowerby, 1799 ex Paul Kummer, 1871), sin. Omphalia dealbata (James Sowerby, 1799 ex Lucien Quélet, 1886), din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Clitocybe.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clitocybe dealbata · Vezi mai mult »

Clitocybe nebularis

Clitocybe nebularis (August Batsch (1789) ex Paul Kummer, 1871), sin. Lepista nebularis (August Batsch ex Harri Harmaja, 1974), este o specie de ciuperci limitat comestibilă din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Clitocybe.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clitocybe nebularis · Vezi mai mult »

Clitocybe odora

Clitocybe odora (Pierre Bulliard, 1784 ex Paul Kummer, 1871) sin. Clitocybe virens (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Pier Andrea Saccardo, 1887), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Clitocybe.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clitocybe odora · Vezi mai mult »

Clitocybe phyllophila

left Clitocybe phyllophila (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Paul Kummer, 1871), sin. Clitocybe cerussata (Elias Magnus Fries, 1821 ex Paul Kummer, 1871), este o specie saprofită de ciuperci otrăvitoare, rareori chiar letală, din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Clitocybe, fiind denumită în popor pâlnie ceroasă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clitocybe phyllophila · Vezi mai mult »

Clitocybe rivulosa

left Clitocybe rivulosa (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Clitocybe este, împreună cu specia foarte asemănătoare cu același habitat Clitocybe dealbata, o ciupercă extrem de otrăvitoare și nu rar mortală.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clitocybe rivulosa · Vezi mai mult »

Clitopilus prunulus

Clitopilus prunulus (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota în familia Entolomataceae și de genul Clitopilus, denumit în popor morăriță (datorită mirosului), sălcioară, burete de mușchi sau simplu nicorete, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Clitopilus prunulus · Vezi mai mult »

Cobalamină

Cobalamina sau vitamina B12 este o vitamină hidrosolubilă implicată în metabolismul fiecărei celule din corpul uman: este un cofactor în sinteza ADN, dar și în metabolismul acizilor grași și al aminoacizilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cobalamină · Vezi mai mult »

Cocos (dezambiguizare)

Termenul „Cocos” se poate referi la.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cocos (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Coprinellus micaceus

Coprinellus micaceus (Pierre Bulliard, 1792 ex Rytas Vilgalys, John Hopple și Jacques Johnson, 2001), sin. Coprinus micaceus (Pierre Bulliard, 1792 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota în familia Psathyrellaceae și de genul Coprinellus, este o ciupercă saprofită, restrâns comestibilă și în combinație cu consumul de alcool chiar destul de otrăvitoare, cunoscută în popor sub denumirea burete de mică, balegă strălucitoare sau bureți de rouă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Coprinellus micaceus · Vezi mai mult »

Coprinopsis atramentaria

Coprinopsis atramentaria (Pierre Bulliard, 1786 ex Scott Alan Redhead, Rytas Vilgalys și Juan Rodriguez Moncalvo, 2001), sin. Coprinus atramentarius (Pierre Bulliard, 1786 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Psathyrellaceae și de genul Coprinopsis, este o ciupercă saprofită, comestibilă, dar în combinație cu consumul de alcool destul de otrăvitoare, fiind cunoscută în popor sub multe denumiri, astfel burete de cerneală, bureți de gunoi, bureți nebuni, căciula șarpelui, ciuperci crestate, ciuperci de nuc, podoaba balegii, poplence, titenghi sau umbra șarpelui.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Coprinopsis atramentaria · Vezi mai mult »

Coprinus comatus

Coprinus comatus (Christian Hendrik Persoon, 1797), sin., între altele, Agaricus cylindricus (Jacob Christian Schäffer, 1774), sau Agaricus comatus (Otto Friedrich Müller, 1780), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Coprinus este o ciupercă comestibilă, cunoscută în popor sub denumirea burete cu perucă, burete de cerneală sau căciula șarpelui.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Coprinus comatus · Vezi mai mult »

Cortinarius

Cortinarius (Samuel Frederick Gray, 1821), denumit în popor pâsloșei, este un gen foarte mare de bureți (global există mai mult de 2.000 de specii, în Europa aproximativ 500) din încrengătura Basidiomycota în ordinul Agaricales și familia Cortinariaceae.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius · Vezi mai mult »

Cortinarius allutus

Cortinarius allutus (Elias Magnus Fries, 1838) a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o ciupercă comestibilă destul de răspândită, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius allutus · Vezi mai mult »

Cortinarius anomalus

Cortinarius anomalus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie destul de frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește de la câmpie la munte (până la peste 2000 m) în grupuri mai mici, în primul rând pe sol acru și umed, prin mușchi sau prin iarbă, în păduri de conifere, foioase și mixte, sub fagi, mesteceni, molizi și pini).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius anomalus · Vezi mai mult »

Cortinarius armillatus

Cortinarius armillatus (Elias Magnus Fries 1818/1821) ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie răspândită de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește solitar sau în grupuri pe sol acru în locuri mai răcoroase, umede sau mlăștinoase în pădurile de foioase și în cele mixte, intrând în simbioză numai cu mestecenii. Apare de la câmpie la munte, din iunie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 212-213 - 2, ISBN 3-405-12081-0Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 388-389, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius armillatus · Vezi mai mult »

Cortinarius balaustinus

Cortinarius balaustinus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă regional destul de frecventă, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius balaustinus · Vezi mai mult »

Cortinarius balteatus

Cortinarius balteatus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, denumită în popor buza vacii, este o ciupercă comestibilă nu prea răspândită care coabitează, fiind o simbiontă micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius balteatus · Vezi mai mult »

Cortinarius caninus

Cortinarius caninus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie destul de frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius caninus · Vezi mai mult »

Cortinarius caperatus

Cortinarius caperatus (Christian Hendrik Persoon, 1796 ex Elias Magnus Fries, 1838), sin. Rozizes caperata (Christian Hendrik Persoon, 1796 ex Petter Adolf Karsten, 1879), a încrengăturii Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, al cărui nume este derivat din două cuvinte latine ((.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius caperatus · Vezi mai mult »

Cortinarius claricolor

Cortinarius claricolor (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și degenul Cortinarius, este o specie de ciuperci comestibile destul de răspândită, dar depinde de variație, mai mult sau mai puțin rară. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Un nume popular nu este cunoscut. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește de la câmpie la munte în grupuri pe sol sărac, în păduri de conifere umede și răcoroase sub molizi. Timpul apariției este din (iulie) august până la sfârșitul lui octombrie.Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 206-207 - 1, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 138-139, ISBN 3-405-12081-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius claricolor · Vezi mai mult »

Cortinarius collinitus

Cortinarius collinitus (James Sowerby, 1795 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Cortinarius muscigenus (Charles Horton Peck, 1888), a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor burete mâzgos (bureți mâzgoși) sau ciuciuleți băloși.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius collinitus · Vezi mai mult »

Cortinarius crassus

Cortinarius crassus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius crassus · Vezi mai mult »

Cortinarius cumatilis

Cortinarius cumatilis (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie devenită destul de rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius cumatilis · Vezi mai mult »

Cortinarius delibutus

Cortinarius delibutus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci comestibile comună care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius delibutus · Vezi mai mult »

Cortinarius elatior

Cortinarius elatior (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o ciupercă comestibilă regional destul de răspândită, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius elatior · Vezi mai mult »

Cortinarius elegantior

Cortinarius elegantior (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie destul de frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius elegantior · Vezi mai mult »

Cortinarius glaucopus

Cortinarius glaucopus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Samuel Frederick Gray, 1821), a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor pâsloșel sau purpuriu de păianjen.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius glaucopus · Vezi mai mult »

Cortinarius livido-ochraceus

Cortinarius livido-ochraceus (Miles Joseph Berkeley, 1836 ex Miles Joseph Berkeley, 1860) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o ciupercă comestibilă destul de răspândită, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius livido-ochraceus · Vezi mai mult »

Cortinarius mucifluus

Cortinarius mucifluus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie rară (în Europa de Nord mai frecventă) de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius mucifluus · Vezi mai mult »

Cortinarius mucosus

Cortinarius mucosus (Pierre Bulliard, 1792 ex Jean Kickx, 1867) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci comestibile răspândită și regional frecventă, care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius mucosus · Vezi mai mult »

Cortinarius multiformis

Cortinarius multiformis (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și degenul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă frecvent întâlnită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius multiformis · Vezi mai mult »

Cortinarius odorifer

Cortinarius odorifer (Max Britzelmayr, 1885) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie destul de frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius odorifer · Vezi mai mult »

Cortinarius percomis

Cortinarius percomis (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă regional destul de răspândită, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius percomis · Vezi mai mult »

Cortinarius praestans

Cortinarius praestans (François Simon Cordier, 1826 ex Claude Casimir Gillet, 1876), denumit în popor cortinaria uriașă sau ciuperca bufniței, este o ciupercă comestibilă din familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius praestans · Vezi mai mult »

Cortinarius purpurascens

Cortinarius purpurascens (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838), sin. Cortinarius subpurpurascens (August Batsch, 1786 ex Jean Kickx, 1867), din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, https://www.mycobank.org/page/Name%20details%20page/field/Mycobank%20%23/176760 Mycobank este o specie de ciuperci comestibile destul de răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește de la câmpie la munte în grupuri, adesea în mănuchiuri, preferat pe sol calcaros sau silicos și umed nu rar pe mușchi în păduri de conifere, foioase și mixte cu preferință sub molizi și fagi. Timpul apariției este din (iulie) august până în noiembrie. Bruno Cetto: Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 148-149, ISBN 3-405-12124-8Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 212-213, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 80-81, ISBN 978-3-440-13447-4.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius purpurascens · Vezi mai mult »

Cortinarius saginus

Cortinarius saginus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius este o specie regional destul de frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius saginus · Vezi mai mult »

Cortinarius salor

Cortinarius salor (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă destul de rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius salor · Vezi mai mult »

Cortinarius stillatitius

Cortinarius stillatitius (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci comestibile răspândită mai ales la deal și în regiuni submontane, dar nu în cele montane sau călduroase, care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius stillatitius · Vezi mai mult »

Cortinarius talus

Cortinarius talus (Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o specie de ciuperci comestibile comună care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius talus · Vezi mai mult »

Cortinarius triumphans

Cortinarius triumphans (Elias Magnus Fries, 1838), sin. Cortinarius crocolitus (Lucien Quélet, 1878), din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă regional destul de răspândită, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius triumphans · Vezi mai mult »

Cortinarius varius

Cortinarius varius (Jacob Christian Schäffer, 1783 ex Elias Magnus Fries, 1838), sin. Cortinarius variiformis Malençon (A. Ortega & Mahiques, 1970), a încrengăturii Basidiomycota, din familia Cortinariaceae și genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă denumită în popor hreanul pădurii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius varius · Vezi mai mult »

Cortinarius violaceus

Cortinarius violaceus (Carl Linné, 1753 ex Samuel Frederick Gray, 1821) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cortinariaceae și de genul Cortinarius, este o ciupercă comestibilă denumite în popor bureți vineți/burete vânăt.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cortinarius violaceus · Vezi mai mult »

Craterellus

Craterellus (Christian Hendrik Persoon, 1825) este un gen de ciuperci comestibile de aproximativ 70 de specii global (dar mult mai puține în Europa), din încrengătura Basidiomycota și familia Cantharellaceae cărui specii coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Craterellus · Vezi mai mult »

Craterellus cornucopioides

Craterellus cornucopioides (Carl von Linné, 1753 ex Christian Hendrik Persoon, 1825), sin. Cantharellus cornucopioides (Carl von Linné, 1753 ex Elias Magnus Fries, 1821), cunoscut în România sub numele trâmbița (ciuperca) morților, trâmbița piticilor, cornul abundenței, trompetă neagră, sau burete de toamnă, este o ciupercă comestibilă din încrengătură Basidiomycota din ordinul Cantharellales, în familia Cantharellaceae și de genul Craterellus, a cărei epitet este derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Craterellus cornucopioides · Vezi mai mult »

Craterellus lutescens

Craterellus lutescens (Elias Magnus Fries, 1838), sin. Cantharellus lutescens (Elias Magnus Fries, 1821), numit în popor brunișor sau burete brunișor, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Cantharellaceae și de genul Craterellus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Craterellus lutescens · Vezi mai mult »

Craterellus sinuosus

Craterellus sinuosus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838), sin. Pseudocraterellus undulatus (Christian Hendrik Persoon, 1825 ex Stephan Rauschert, 1987), cunoscut în România sub numele trompete mici, este o ciupercă comestibilă a încrengăturii Basidiomycota, din ordinul Cantharellales, în familia Cantharellaceae și de genul Craterellus, al cărui epitet este derivat din cuvintele latine (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Craterellus sinuosus · Vezi mai mult »

Craterellus tubaeformis

Craterellus tubaeformis (Elias Magnus Fries, 1821 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Cantharellus tubaeformis (Elias Magnus Fries 1821), care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), este cunoscut în România sub numele trompeta căprioarei sau gălbiori iernatici, fiind o ciupercă comestibilă din încrengătura Basidiomycota, în familia Cantharellaceae și de genul Craterellus.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Craterellus tubaeformis · Vezi mai mult »

Cuphophyllus

Cuphophyllus (Marinus Anton Donk, 1962 ex Marcel Bon, 1984) din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Agaricales și familia Hygrophoraceae este un gen de ciuperci cu conform Index Fungorum actual (2023) cu aproape 70 specii (în Europa aproximativ doar 20)) în marea majoritate comestibile și niciodată otrăvitoare. Un nume popular nu este cunoscut. Toți bureții genului sunt saprofiți, unii posibil în plus micorizanți. Se dezvoltă în grupuri preferat prin pășuni, pajiști, în special cele mai uscate și sărace în nutrienți, Majoritatea speciilor s-au specializat în locații sărace, adesea destul de uscate, reacționând sensibil la pășunatul intensiv și la fertilizarea, în special cea minerală. Tip de specie este Cuphophyllus pratensis.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 100-102, ISBN 978-3-440-13447-4Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 112-113 - 3, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cuphophyllus · Vezi mai mult »

Cuphophyllus colemannianus

Cuphophyllus colemannianus (Andrew Bloxam, 1854 ex Marcel Bon 1985) sin. Hygrocybe colemanniana (Andrew Bloxam, 1854 ex Peter Darbishire Orton & Roy Watling, 1969), din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Cuphophyllus, este o specie saprofită rară de ciuperci comestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cuphophyllus colemannianus · Vezi mai mult »

Cuphophyllus fornicatus

Cuphophyllus fornicatus (Elias Magnus Fries), 1838 ex Deborah Jean Lodge, Mahajabeen Padamsee & Alfredo Vizzini, 2013) sin. Hygrocybe fornicata (Elias Magnus Fries, 11838 ex Rolf Singer, 1951), din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie saprofită devenită rară de ciuperci comestibile. O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește în grupuri mici pe sol calcaros prin pajiști nefertilizate, parcuri și pășuni, la margini de pădure, pe lângă poteci forestiere, chiar și în păduri înierbate. Apare de la câmpie la munte din (iunie) iulie până în noiembrie.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 112-113 - 1, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 394-395 - 2, ISBN 3-405-12124-8.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cuphophyllus fornicatus · Vezi mai mult »

Cuphophyllus lacmus

Cuphophyllus lacmus (Heinrich Christian Friedrich Schumacher, 1803 ex Marcel Bon 1984) sin. Hygrocybe lacmus (Heinrich Christian Friedrich Schumacher, 1803 ex Peter Darbishire Orton & Roy Watling, 1969), din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Cuphophyllus, este o specie saprofită devenită rară de ciuperci comestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cuphophyllus lacmus · Vezi mai mult »

Cuphophyllus pratensis

Cuphophyllus pratensis (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex from.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cuphophyllus pratensis · Vezi mai mult »

Cuphophyllus virgineus

Cuphophyllus virgineus (Franz Xaver von Wulfen, 1781 ex Alexander Kovalenko, 1989) sin. Hygrocybe virginea (Franz Xaver von Wulfen, 1781 ex Peter Darbishire Orton & Roy Watling, 1969), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Cuphophyllus, denumită în popor ciupercă de omăt, care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar de asemenea saprofită.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cuphophyllus virgineus · Vezi mai mult »

Cupru

Cuprul (numit și aramă) este un element din tabelul periodic având simbolul Cu și numărul atomic 29.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cupru · Vezi mai mult »

Cystoderma amianthinum

Cystoderma amianthinum (Giovanni Antonio Scopoli, 1772, ex Victor Fayod, 1889), sin. Lepiota amianthina (Giovanni Antonio Scopoli, 1772, ex Petter Adolf Karsten, 1879), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Cystoderma este o specie de ciuperci răspândită, saprofită ce descompune materia organică moartă și comestibilă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cystoderma amianthinum · Vezi mai mult »

Cystodermella cinnabarina

Cystodermella cinnabarina (Johannes Baptista von Albertini și Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Harri Harmaja, 2002), sin. Cystoderma cinnabarina (Johannes Baptista von Albertini și Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Victor Fayod, 1889), Lepiota cinnabarina (Johannes Baptista von Albertini și Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Petter Adolf Karsten, 1879), din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Cystodermella este o specie de ciuperci regional răspândită, saprofită ce descompune materia organică moartă și comestibilă. O denumire populară nu este cunoscută. Bureții trăiesc în România, Basarabia și Bucovina de Nord solitar sau în grupuri mici în pădurile de conifere, foioase și cele mixte în primul rând pe lemn în putrefacție de brad, pin, stejar și castan comestibil, dar, de asemenea, printre mușchi, iarbă și așternut de frunze, uneori chiar și pe dâmburi de moloz recultivate. Se dezvoltă de la câmpie la munte din (iunie) iulie până în toamna târziu.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 172-173, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 50-51 - 1, ISBN 3-405-12081-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Cystodermella cinnabarina · Vezi mai mult »

Discina ancilis

Discina ancilis (Christian Hendrik Persoon, 1822 ex Pier Andrea Saccardo, 1889), sin. Discina perlata (Elias Magnus Fries, 1822 ex Elias Magnus Fries, 1849) din încrengătura Ascomycota, în familia Discinaceae și de genul Discina,http://www.speciesfungorum.org/Names/SynSpecies.asp?RecordID.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Discina ancilis · Vezi mai mult »

Disciotis venosa

Disciotis venosa (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Léon Arnould, 1893 sau Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Émile Boudier, 1893), sin. Peziza venosa (Christian Hendrik Persoon, 1801), Discina venosa (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries (1822), denumită în popor pitacu dracului, ceșcuța babei sau lămâiță, este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Ascomycota, în familia Morchellaceae și de genul Disciotis. Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord, aproape mereu în grupuri mari și adesea împreună cu ciuperci de genul Morchella, numai pe soluri calcaroase, lipsind în permanență pe cele acre, prin zăvoaie, grădini, parcuri, livezi, dar de asemenea pe malurile de pârâie sau izvoare. El se poate găsi de la câmpie la deal, din martie până la sfârșitul lui mai, câteodată până în mijlocul lui iunie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 674-675, ISBN 3-405-12081-0Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 226, ISBN 978-1-4454-8404-4.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Disciotis venosa · Vezi mai mult »

Entoloma

Entoloma (Elias Magnus Fries, 1836 ex Paul Kummer, 1871) sin. Rhodophyllus (Lucien Quélet, 1886), este un gen mare de ciuperci din ordinul Agaricales și familia Entolomataceae din încrengătura Basidiomycota, aproape toate fiind otrăvitoare sau necomestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Entoloma · Vezi mai mult »

Entoloma bloxamii

Entoloma bloxamii (Miles Joseph Berkeley și Christopher Edmund Broome, 1854 ex Pier Andrea Saccardo, 1887), sin. Entoloma madidum (Elias Magnus Fries, 1836 ex Claude Casimir Gillet, 1876), din încrengătura Basidiomycota, în familia Entolomataceae și de genul Entoloma, a cărui nume poporal nu este cunoscut, este o specie de ciuperci comestibile mai rară și saprofită de humus, dar, de asemenea, coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Entoloma bloxamii · Vezi mai mult »

Entoloma clypeatum

Entoloma clypeatum (Carl Linné, 1753 ex Paul Kummer (1871), sin. Rhodophyllus clypeatus (Carl Linné, 1753 ex Lucien Quélet, 1886), denumit în popor scutul pieptănușului sau bureți de prun, este una din puținele ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Entolomataceae și de genul Entoloma. Buretele coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar hifele fungide pătrund, spre deosebire de alte ciuperci cu acest caracter, în celulele rădăcinilor fine și le distrug în mare măsură. Bureții se pot găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând în grupuri precum cercuri mari în terenuri ierboase, sub pomi fructiferi și arbuști din familia Rosaceae (cireș, gutui, măr, merișor de miere, păr, prun păducel, porumbar), dar niciodată în păduri, de la câmpie la munte, primăvara, din aprilie până în iunie (iulie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 246-247, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 238-239, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Entoloma clypeatum · Vezi mai mult »

Entoloma sinuatum

left Entoloma sinuatum (1871), sin. Rhodophyllus sinuatus (1951), denumită în popor ciuperca pieptănușului, este o specie de ciuperci otrăvitoare posibil letală de basidiomicete din familia Entolomataceae și genul Entoloma.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Entoloma sinuatum · Vezi mai mult »

Fier

Fierul este un element chimic metalic, notat cu simbolul Fe (din limba latină: ferrum), ce are numărul atomic 26 și masa atomică 56.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Fier · Vezi mai mult »

Fistulina hepatica

Fistulina hepatica (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex William Withering, 1792), denumită în popor limba boului, este o specie de ciuperci comestibile saprofită și parazitară din încrengătura Basidiomycota în familia Fistulinaceae și de genul Fistulina.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Fistulina hepatica · Vezi mai mult »

Flammula alnicola

Flammula alnicola (Elias Magnus Fries, 1821 ex Paul Kummer, 1871), sin. Pholiota alnicola (Elias Magnus Fries, 1821 ex Rolf Singer, 1951) din încrengătura Basidiomycota în familia Hymenogastraceae sau Strophariaceae și de genul Flammula, denumită în popor ghebe de arin, este o ciupercă comestibilă, fiind un soi saprofag, descompunător ulterior al lemnului mort.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Flammula alnicola · Vezi mai mult »

Flammulina velutipes

Flammulina velutipes (William Curtis, 1782 ex Rolf Singer, 1951), sin. Collybia velutipes (William Curtis, 1782 ex Paul Kummer, 1871), din familia Physalacriaceae și de genul Flammulina, este o ciupercă comestibilă și gustoasă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Flammulina velutipes · Vezi mai mult »

Fluor

Fluorul este un element chimic din grupa a 7-a a sistemului periodic (grupa halogenilor), cu simbolul F și cu numărul atomic 9.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Fluor · Vezi mai mult »

Fosfor

Fosforul (din cuvintele grecești „phos”.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Fosfor · Vezi mai mult »

Galerina marginata

Fără descriere.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Galerina marginata · Vezi mai mult »

Giacomo Bresadola

Giacomo Bresadola la bătrânețe Giacomo Bresadola, și Giacopo (n. 14 februarie 1847, Ortisé-Menàs, comuna Mezzana – d. 9 iunie 1929, Trento), a fost un preot romano-catolic și un renumit micolog și botanist italian - caracterizând peste o mie de specii noi de ciuperci.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Giacomo Bresadola · Vezi mai mult »

Glucidă

11. Zaharidele (cunoscute și sub denumirea de: zaharuri, glucide, carbohidrați sau hidrați de carbon) sunt compuși organici cu funcțiune mixtă, ce au în compoziția lor atât grupări carbonilice (aldehidă sau cetonă), cât și grupări hidroxilice (hidroxil).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Glucidă · Vezi mai mult »

Gomphales

Gomphales (Walter Jülich, 1982) din încrengătura Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și subclasa Phallomycetidae este un ordin de ciuperci care cuprinde în momentul de față (2019) doar o singură familie cu 17 genuri și aproximativ 300 de specii global.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gomphales · Vezi mai mult »

Gomphidiaceae

Gomphidiaceae (René Maire, 1933 ex Walter Jülich, 1982) este o familie de ciuperci comestibile a încrengăturii Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și ordinul Boletales, împărțită în 5 genuri cu aproximativ 47 specii. Preponderent, speciile acestui gen coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor de rășinoase, preferând pinul. Tip de gen precum cel mai mare și cunoscut este Gomphidius.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 50, ISBN 978-3-440-13447-4 Numele generic este derivat din cuvântul de limba greacă veche (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gomphidiaceae · Vezi mai mult »

Gomphidius

Gomphidius (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1836) este un gen de ciuperci mic din încrengătura Basidiomycota și ordinul Boletales în familia Gomphidiaceae care este răspândită global, cuprinzând în prezent, conform filogeneticii moleculare moderne, 22 specii, în Europa doar 10.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gomphidius · Vezi mai mult »

Gomphidius glutinosus

Gomphidius glutinosus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphidiaceae și de genul Gomphidius este o ciupercă comestibilă, denumită în popor bălușca molidului.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gomphidius glutinosus · Vezi mai mult »

Gomphidius maculatus

Gomphidius maculatus (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphidiaceae și de genul Gomphidius este o specie de ciuperci comestibile regional destul de răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gomphidius maculatus · Vezi mai mult »

Gomphidius roseus

Gomphidius roseus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphidiaceae și de genul Gomphidius este o ciupercă comestibilă, denumită în popor bălușcă rozalie.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gomphidius roseus · Vezi mai mult »

Gomphus clavatus

Gomphus clavatus (Christian Hendrik Persoon, 1796 ex Gray, 1821, sin. Cantharellus clavatus sau Craterellus clavatus (Christian Hendrik Persoon, 1796 ex Elias Magnus Fries, 1821/1838), cunoscut în România sub numele urechea porcului, este o ciupercă comestibilă din încrengătura Basidiomycota, ordinul Phallales, în familia Gomphaceae și de genul Gomphus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Acest soi destul de răspândit se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se preferat de la deal până în regiuni montane, numai pe sol calcaros, crescând adesea în tufe, formând grupuri, șiruri și cercuri de vrăjitoare în păduri de conifere precum în cele mixte, mai ales sub brazi și molizi. Începând în iulie, sezonul important al apariției este de la mijlocul lunii august până în octombrie. Dar apare și toamna târziu, în noiembrie, înainte de primul ger.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 454-455, ISBN 3-405-12116-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 211-212, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gomphus clavatus · Vezi mai mult »

Grăsime

În nutriție, biologie și chimie, grăsimile sunt amestecuri complexe formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii grași, regăsite în majoritate în organismele vii sau în alimente.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Grăsime · Vezi mai mult »

Grifola frondosa

Grifola frondosa (James Dickson, 1785 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Polyporus frondosus (James Dickson, 1785 ex Elias Magnus Fries, 1821), din încrengătura Basidiomycota în familia Meripilaceae și de genul Grifola, denumită în popor foalele vacii sau bureți călugărești, este o ciupercă comestibilă care crește sălbatică sau poate fi și cultivată fiind pe o parte parazitară, preponderent pe specii de stejari, mai rar pe arțari și castani comestibili sau ulmi, provocând putregaiul alb al lemnului și aastfel un dăunător de lemn însemnat, pe de alta în primul rând saprofită, crescând pe lemnul în descompunere al acelorași specii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Grifola frondosa · Vezi mai mult »

Gymnopus

Gymnopus (Christian Hendrik Persoon, 1801: Henri François Anne de Roussel, 1806 ex Samuel Frederick Gray, 1821) din încrengătura Basidiomycota în clasa Agaricomycetes, ordinul Agaricales și familia Marasmiaceae, este un gen mare de ciuperci saprofite și/sau parazite (numai câteva) cu global peste 300 de specii, în Europa mai puține.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gymnopus · Vezi mai mult »

Gymnopus dryophilus

Gymnopus dryophilus (Pierre Bulliard, 1790 ex William Alphonso Murrill, 1916), sin. Collybia dryophila (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gymnopus dryophilus · Vezi mai mult »

Gymnopus fusipes

Gymnopus fusipes (Pierre Bulliard, 1783 ex Samuel Frederick Gray, 1821) sin. Collybia fusipes (Pierre Bulliard ex Lucien Quélet, 1872), din încrengătura Basidiomycota în familia Marasmiaceae și de genul Gymnopus, denumit în popor ghebă de stejar sau trepăduși, este un soi de ciuperci comestibile saprofit, dar în primul rând parazitar care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în număr mare, în tufe cu multe exemplare, pe trunchiuri aflați în putrefacție ori pe rădăcinile de copaci vii de stejar (foarte rar și de fagi), în păduri de foioase, de asemenea prin parcuri.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gymnopus fusipes · Vezi mai mult »

Gyromitra

Gyromitra, (Elias Magnus Fries, 1849) numită în popor zbârciog fals, este un gen de ciuperci din familia Discinaceae, ordinul Pezizales și încrengătura Ascomycota care cuprinde în prezent, conform filogeneticii moleculare moderne, global aproximativ 20 de specii, în Europa ceva mai puține.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gyromitra · Vezi mai mult »

Gyromitra esculenta

left Gyromitra esculenta (Christian Hendrik Persoon), 1800 ex Elias Magnus Fries, (1849), sin. Helvella esculenta, (Christian Hendrik Persoon, 1800), din încrengătura Ascomycota în familia Discinaceae și de genul Gyromitra este o ciupercă care poate cauza otrăviri mortale.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gyromitra esculenta · Vezi mai mult »

Gyromitra fastigiata

Gyromitra fastigiata (Julius Vincenz von Krombholz, 1834 ex Heinrich Rehm, 1895), sin. Discina fastigiata, (Julius Vincenz von Krombholz, 1834 ex Mirko Svrček & Jirí Moravec, 1972), din încrengătura Ascomycota în familia Discinaceae și de genul Gyromitra, este o ciupercă saprofită și comestibilă, dar consumată crud sau nu bine fiartă foarte otrăvitoare, fiind denumită în popor, ca și surata ei tare asemănătoare Gyromitra esculenta, zbârciogi grași.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gyromitra fastigiata · Vezi mai mult »

Gyromitra gigas

Gyromitra gigas (Julius Vincenz von Krombholz, 1834 ex Mordecai Cubitt Cooke, 1878), din încrengătura Ascomycota în familia Discinaceae și de genul Gyromitra este o ciupercă comestibilă, dar consumată crud sau nu bine fiartă foarte otrăvitoare.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gyromitra gigas · Vezi mai mult »

Gyromitra infula

Gyromitra infula (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Lucien Quélet, 1886), sin. Physomitra infula (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Émile Boudier, 1907), din încrengătura Ascomycota în familia Helvellaceae și de genul Gyromitra este o ciupercă comestibilă, saprofită, denumită în popor mitra episcopului.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gyromitra infula · Vezi mai mult »

Gyroporus castaneus

Gyroporus castaneus (Pierre Bulliard, 1788 ex Lucien Quélet, 1886), sin. Boletus cyanescens (Pierre Bulliard, 1788), din încrengătura Basidiomycota în familia Gyroporaceae și de genul Gyroporus, denumit în popor hrib castaniu, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gyroporus castaneus · Vezi mai mult »

Gyroporus cyanescens

Gyroporus cyanescens (Pierre Bulliard ex Lucien Quélet, 1886), sin. Boletus cyanescens (Pierre Bulliard, 1788), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Gyroporaceae și de genul Gyroporus care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize, denumită în popor hrib albastru sau gresie.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Gyroporus cyanescens · Vezi mai mult »

Helvella

Helvella Carl von Linné, 1753) a încrengăturii Ascomycota, din ordinul Pezizales și în familia Helvellaceae este un gen de ciuperci cu, conform filogeneticii moleculare moderne, global peste 120 de specii și variații (în Europa mai puține) restrâns comestibil sau ușor otrăvitoare. Ciupercile cresc în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie (noiembrie) în și pe lângă păduri de foioase și de conifere, preferat pe soluri mai sărace, nisipoase, silicoase sau alcaline, dar în primul rând mai umede. Numele generic este derivat din cuvântul (la helvella.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Helvella · Vezi mai mult »

Helvella acetabulum

Helvella acetabulum (Carl von Linné, 1753 ex Lucien Quélet, 1874) din încrengătura Ascomycota, în familia Helvellaceae și de genul Helvella, este o ciupercă comestibilă, fiind denumită în popor cupa drumețului, păhărele sau păhăruțe.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Helvella acetabulum · Vezi mai mult »

Helvella atra

Helvella atra (Johann Gerhard König, 1770) din încrengătura Ascomycota în familia Helvellaceae și de genul Helvella este o ciupercă destul de gustoasă, dar numai restrâns comestibilă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Helvella atra · Vezi mai mult »

Helvella crispa

Helvella crispa (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries,1822) din încrengătura Ascomycota în familia Helvellaceae și de genul Helvella este o ciupercă gustoasă, dar numai restrâns comestibilă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Helvella crispa · Vezi mai mult »

Helvella elastica

Helvella elastica (Pierre Bulliard, 1785) din încrengătura Ascomycota în familia Helvellaceae și de genul Helvella, este o ciupercă numai comestibilă sub rezervă, fiind denumită în popor mitră văratică sau zbârciog văratic.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Helvella elastica · Vezi mai mult »

Helvella lacunosa

Helvella lacunosa (Adam Afzelius, 1783) din încrengătura Ascomycota, familia Helvellaceae, genul Helvella, este o ciupercă gustoasă, comestibilă doar după o gătire corectă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Helvella lacunosa · Vezi mai mult »

Helvella macropus

Helvella macropus (Christian Hendrik Persoon, 1796 ex Petter Adolf Karsten, 1871) din încrengătura Ascomycota, în familia Helvellaceae și de genul Helvella, este o specie de ciuperci comestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Helvella macropus · Vezi mai mult »

Helvella queletii

Helvella queletii (Giacomo Bresadola, 1882), poate identică cu Helvella solitaria (Petter Adolf Karsten, 1871), din încrengătura Ascomycota, în familia Helvellaceae și de genul Helvella, este o specie saprofită, probabil și și micorizantă de ciuperci comestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Helvella queletii · Vezi mai mult »

Hydnum repandum

Hydnum repandum (Carl von Linné, 1753), sin. Sarcodon repandus (Carl von Linné, 1753 ex Lucien Quélet, 1886), din încrengătura Basidiomycota în familia Hydnaceae și de genul Hydnum, este un soi de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hydnum repandum · Vezi mai mult »

Hydnum rufescens

Hydnum rufescens (Christian Hendrik Persoon, 1799), din încrengătura Basidiomycota în familia Hydnaceae și de genul Hydnum, este o specie foarte comună de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hydnum rufescens · Vezi mai mult »

Hygrocybe

Hygrocybe Elias Magnus Fries, 1849 ex Paul Kummer (1871) este un gen de ciuperci cu global 552 de specii (în Europa peste 50) a încrengăturii Basidiomycota, din ordinul Agaricales și în familia Hygrophoraceae.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrocybe · Vezi mai mult »

Hygrocybe cantharellus

Hygrophorus cantharellus (Lewis David de Schweinitz, 1822) William Alphonso Murrill, 1911) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus este o specie preponderent saprofită (s-a constatat recent că există probabil un fel de relație reciprocă între miceliul bureților și mușchii) insa unele parti rarä, insa altele destul de frecventă de ciuperci comestibile. O denumire populară nu este cunoscută. Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol argilos și ierbos între mușchi în păduri de foioase sau în cele mixte, la marginea lor, prin poieni de pădure, pe lângă poteci forestiere și pe pajiști umede, crescând mereu în grupuri din (august) septembrie până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 404-405 - 2, ISBN 3-405-12124-8Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 122-123 - 2, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrocybe cantharellus · Vezi mai mult »

Hygrocybe ceracea

Hygrocybe ceracea (Franz Xaver von Wulfen, 1781 ex Paul Kummer, 1871), sin. este o specie saprofită de ciuperci comestibile răspândită, dar nicăieri frecventă, din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrocybe.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrocybe ceracea · Vezi mai mult »

Hygrocybe chlorophana

Hygrocybe chlorophana (Elias Magnus Fries, 1838 ex Friedrich Otto Wünsche, 1877), sin. Hygrophorus chlorophanus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrocybe, este o specie saprofită de ciuperci comestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrocybe chlorophana · Vezi mai mult »

Hygrocybe coccinea

Hygrocybe coccinea (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), sin. Hygrophorus coccineus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Elias Magnus Fries, 1838), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrocybe, denumită în popor căciula piticilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrocybe coccinea · Vezi mai mult »

Hygrocybe intermedia

Hygrocybe intermedia din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrocybe, este un burete comestibil nu prea răspândit saprofit, probabil descompunător ulterior (saprobiont).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrocybe intermedia · Vezi mai mult »

Hygrocybe miniata

Hygrocybe miniata (Elias Magnus Fries, 1838 ex Paul Kummer, 1871), sin. Hygrophorus miniatus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrocybe, denumită în popor ciupercă roșie pitică.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrocybe miniata · Vezi mai mult »

Hygrocybe punicea

Hygrocybe punicea (Elias Magnus Fries, 1838 ex Paul Kummer, 1871), sin. Hygrophorus puniceus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrocybe, denumită în popor ciuperca vulpii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrocybe punicea · Vezi mai mult »

Hygrocybe spadicea

Hygrocybe spadicea (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Petter Adolf Karsten, 1879) din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrocybe, este o specie saprofită de ciuperci comestibile devenită în ultimii ani rară.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrocybe spadicea · Vezi mai mult »

Hygrocybe splendidissima

Hygrocybe splendidissima (Peter Darbishire Orton, 1960 ex Meinhard Michael Moser, 1967) este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrocybe, devenită rară din cauza suprafertilizării.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrocybe splendidissima · Vezi mai mult »

Hygrophoraceae

Hygophoraceae (Johannes Paulus Lotsy, 1907) este o familie de ciuperci cu global aproximativ peste 100 de specii și variații (în Europa mai puține), împărțite în 26 de genuri, preponderent din cele numite Hygrocybe și Hygrophorus (multe altele conțin doar o singură specie), făcând parte din divizia Basidiomycota în Regnul Fungi și ordinul Agaricales.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophoraceae · Vezi mai mult »

Hygrophoropsis aurantiaca

Hygrophoropsis aurantiaca (Franz Xaver von Wulfen, 1781: Elias Magnus Fries, 1821 ex René Maire, 1921) este o specie saprofită de ciuperci comestibile din familia Hygrophoropsidaceae și genul Hygrophoropsis, cunoscută în popor sub numele gălbior fals respectiv gălbiori falși sau burete portocaliu.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophoropsis aurantiaca · Vezi mai mult »

Hygrophorus

Hygrophorus (Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae este un gen de ciuperci cu global aproape 100 (în Europa aproximativ 50) de specii în marea majoritate comestibile și niciodată otrăvitoare, denumit in popor bureți mucoși.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus · Vezi mai mult »

Hygrophorus agathosmus

Hygrophorus agathosmus (Elias Magnus Fries, 1815 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, denumit în popor buretele melcului, este o specie destul de comună de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus agathosmus · Vezi mai mult »

Hygrophorus arbustivus

Hygrophorus arbustivus (Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie devenită rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus arbustivus · Vezi mai mult »

Hygrophorus camarophyllus

Hygrophorus camarophyllus (Johannes Baptista von Albertini & Lewis David de Schweinitz, 1805 ex Paul Dumée, M. Grandjean & René Maire, 1912) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie doar regional răspândită, pe alocuri foarte rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus camarophyllus · Vezi mai mult »

Hygrophorus chrysodon

Hygrophorus chrysodon (August Batsch, 1789 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus este o specie comună de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus chrysodon · Vezi mai mult »

Hygrophorus cossus

Hygrophorus cossus (James Sowerby, 1799 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie foarte răspândită de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus cossus · Vezi mai mult »

Hygrophorus discoideus

Hygrophorus discoideus (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus este o specie regional rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus discoideus · Vezi mai mult »

Hygrophorus eburneus

Hygrophorus eburneus (Pierre Bulliard, 1783 ex Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, denumită în popor burete melcesc, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus eburneus · Vezi mai mult »

Hygrophorus erubescens

Hygrophorus erubescens (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus este o specie rară (dar acolo unde apare crește în cantități mari) de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus erubescens · Vezi mai mult »

Hygrophorus gliocyclus

Hygrophorus gliocyclus (Elias Magnus Fries, 1861), sin. homotipic Limacium gliocyclum (Elias Magnus Fries, 1861 ex Adalbert Ricken, 1910), din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie de ciuperci comestibile nu prea răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus gliocyclus · Vezi mai mult »

Hygrophorus hypothejus

Hygrophorus hypothejus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus este o specie pe alocuri frecventă și abundentă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord de la câmpie la munte preferat pe sol umed, neutru și nisipos, în păduri de conifere precum la marginea lor numai sub pini, crescând mereu în grupuri mai mari. Timpul apariției este din (septembrie/octombrie) noiembrie până iarna târziu, apărând uneori de abia la o temperatură de -5° Celsius.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 432-433 - 2, ISBN 3-405-12081-0Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 106-107 - 2, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus hypothejus · Vezi mai mult »

Hygrophorus latitabundus

Hygrophorus latitabundus (Max Britzelmayr, 1899) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus latitabundus · Vezi mai mult »

Hygrophorus lucorum

Hygrophorus lucorum (Karl Kalchbrenner, 1874) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie răspândită de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus lucorum · Vezi mai mult »

Hygrophorus marzuolus

Hygrophorus marzuolus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Giacomo Bresadola, 1893), în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, denumit în popor băloasă de martie sau băloasă timpurie, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus marzuolus · Vezi mai mult »

Hygrophorus nemoreus

Hygrophorus nemoreus (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie nu prea răspândită de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus nemoreus · Vezi mai mult »

Hygrophorus olivaceoalbus

Hygrophorus olivaceoalbus (Elias Magnus Fries, 1815 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie destul de comună de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus olivaceoalbus · Vezi mai mult »

Hygrophorus penarius

Hygrophorus penarius (Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, denumit în popor melcească, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus penarius · Vezi mai mult »

Hygrophorus pudorinus

Hygrophorus pudorinus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie comună de ciuperci limitat comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus pudorinus · Vezi mai mult »

Hygrophorus pustulatus

Hygrophorus pustulatus (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus este o specie comună de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus pustulatus · Vezi mai mult »

Hygrophorus queletii

Hygrophorus queletii (Giacomo Bresadola, 1881) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie foarte rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus queletii · Vezi mai mult »

Hygrophorus speciosus

Hygrophorus speciosus (Charles Horton Peck, 1878) din încrengătura Basidiomycota, în familia Hygrophoraceae și de genul Hygrophorus, este o specie americană răspândită și în Europa de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hygrophorus speciosus · Vezi mai mult »

Hypholoma capnoides

Fără descriere.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Hypholoma capnoides · Vezi mai mult »

Infundibulicybe gibba

Infundibulicybe gibba (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Harmaja, 2003) sin. Clitocybe gibba (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Paul Kummer, 1871), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Infundibulicybe, denumită în popor pâlnioară cocoșată, pălăria popii sau tolceraș care crește printre frunzele adunate de sub gardurile vii rareori solitar, de obicei în grupuri precum în tufe mai mici și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin păduri de foioase și la marginea lor, preferat pe lângă fagi, mai rar și sub carpeni sau stejari, dar ocazional de asemenea în cele de conifere.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Infundibulicybe gibba · Vezi mai mult »

Inocybe erubescens

left Inocybe erubescens Axel Gudbrand Blytt, 1905), sin. Inocybe patouillardi Giacomo Bresadola, 1905), din încrengătura Basidiomycota, în familia Inocybaceae și de genul Inocybe, denumit în popor burete cărămiziu este, împreună cu unele alte specii de acest gen, una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute, provocând o intoxicație adesea oară letală cu violente crize digestive și nervoase. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din aprilie până în noiembrie în păduri foioase mai ales sub fagi, dar și sub (stejari, sau tei), prin parcuri, chiar și câteodată în livezi, mereu pe soluri calcaroase sau cel puțin neutre.Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, pp. 164, 166, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Inocybe erubescens · Vezi mai mult »

Intoxicația acută cu ciuperci otrăvitoare

Intoxicațiile cu ciuperci pot fi mortale, dar uneori, ciupercile necomestibile produc numai intoxicații ale sistemului nervos sau intoxicații gastrointestinale.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Intoxicația acută cu ciuperci otrăvitoare · Vezi mai mult »

Iod

Iodul (iodes, însemnând „violet”) este un element chimic, notat cu simbolul I, cu numărul atomic 53.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Iod · Vezi mai mult »

Izoleucină

Izoleucina (prescurtată Ile sau I) este un aminoacid-α, cu formula chimică HO2CCH(NH2)CH(CH3)CH2CH3.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Izoleucină · Vezi mai mult »

Jakob Emanuel Lange

Jakob Emanuel Lange (n. 2 aprilie 1864, Flensburg – d. 27 decembrie 1941, Odense) a fost un botanist, micolog, acuarelist, ilustrator și traducător danez care a cercetat în domeniul de ciuperci din ordinul Agaricales.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Jakob Emanuel Lange · Vezi mai mult »

Kuehneromyces mutabilis

Kuehneromyces mutabilis (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Singer & A.H.Sm. 1946), sin. Pholiota mutabilis (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer (1871), din încrengătura Basidiomycota, în familia Strophariaceae și de genul Kuehneromyces, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor gheba ciobanilor sau popinci. Acest burete este o specie saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în tufe cu multe exemplare, în primul rând în păduri de foioase pe cioturi și bușteni de stejari și fagi în putrefacție, apărând ocazional la mai mult de 700 m peste nivelului mării de asemenea pe rășinoase. Perioada favorită de dezvoltare o are din aprilie până în noiembrie, dar în ani cu ierni blânde apare pe tot parcursul anului.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 186-187, ISBN 3-405-11774-7J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 152-153, ISBN 3-405-11568-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Kuehneromyces mutabilis · Vezi mai mult »

Laccaria

Laccaria este un gen din încrengătura Basidiomycota în ordinul Agaricales și familia Hydnangiaceae cu aproximativ 75 specii (inclusiv subsecții și subcategorii 115, în Europa mult mai puține) de ciuperci găsite atât în zonele temperate, cât și în cele tropicale ale lumii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Laccaria · Vezi mai mult »

Laccaria amethystina

Laccaria amethystina (Mordecai Cubitt Cooke, 1884) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Hydnangiaceae și de genul Laccaria, denumită în popor amăgitoarea de ametist.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Laccaria amethystina · Vezi mai mult »

Laccaria laccata

Laccaria laccata (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Mordecai Cubitt Cooke, 1884), denumită în popor pâlnie brumată, puiuț, sau ciupercă de mușchi este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Hydnangiaceae și de genul Laccaria care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Laccaria laccata · Vezi mai mult »

Laccaria maritima

Laccaria maritima (Feliks Teodorowicz, 1936 ex Rolf Singer, 1962), din încrengătura Basidiomycota în familia Hydnangiaceae și de genul Laccaria, denumită în popor pâlnioara mării, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Laccaria maritima · Vezi mai mult »

Laccaria proxima

Laccaria proxima (Émile Boudier, 1881 ex Narcisse Théophile Patouillard, 1887), sin. Clitocybe proxima (Émile Boudier, 1881), denumită în popor vârtejel, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Hydnangiaceae și de genul Laccaria care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Această specie comună se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord în grupuri numeroase - mai rar și solitar, în locuri umede, și răcoroase pe soluri sărace și acre, în păduri de conifere și de foioase și la marginea lor, foarte des prin turbării între ''Sphagnum'' (o formă de mușchi). La vreme potrivită apare din august până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 248-249, ISBN 3-405-12124-8Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 158-159, ISBN 978-3-8354-1839-4.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Laccaria proxima · Vezi mai mult »

Lacrymaria lacrymabunda

Lacrymaria lacrymabunda (Pierre Bulliard, 1785 ex Narcisse Théophile Patouillard, 1887), sin. Psathyrella velutina Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Rolf Singer, 1949), Psathyrella lacrimabunda (Pierre Bulliard, 1785 ex Meinhard Michael Moser, 1953), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Psathyrellaceae și de genul Lacrymaria, numită în popor văduvă plângăcioasă. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, nu rar și atunci adesea în mase, dea lungul drumurilor, în parcuri, grădini, prin pășuni bogate în substanțe nutritive și chiar la marginea pădurilor. Timpul apariției este din mai până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 184-185/2, ISBN 3-405-12116-7Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 335, ISBN 3-85502-0450.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lacrymaria lacrymabunda · Vezi mai mult »

Lactarius

Lactarius (Christian Hendrik Persoon, 1797) din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Russulales și familia Russulaceae cu global aproximativ 450 de specii (Europa: peste 130), denumit în popor râșcov sau lăptucă, este un gen de ciuperci.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius · Vezi mai mult »

Lactarius aurantiacus

Lactarius aurantiacus (Christian Hendrik Persoon, 1821 ex Samuel Frederick Gray (1821) sin. Lactarius mitissimus (Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o ciupercă limitat comestibilă, denumită în popor caisa pădurii sau burete gălbișor (bureți gălbișori). Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri mai mici, în păduri de conifere și mixte umbroase, preferat sub molizi printre perinițe de mușchi, foarte rar, de asemenea, sub brazi precum în cele de foioase pe lângă fagi. Specia se dezvoltă pe sol bazic proaspăt, nu prea gras și umed precum cu un nivel scăzut de azot, de la deal la munte, din august până la sfârșitul lui octombrie sau până la mijlocul lui noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 352-353 - 2, ISBN 3-405-12116-7Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 374-375, ISBN 88-85013-37-6Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 446-447, ISBN 978-3-440-14530-2Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 178-180.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius aurantiacus · Vezi mai mult »

Lactarius camphoratus

Lactarius camphoratus (Pierre Bulliard, 1793 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor lăptucă camforată.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius camphoratus · Vezi mai mult »

Lactarius deliciosus

Lactarius deliciosus (Carl von Linné, 1753 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Lactifluus deliciosus Carl von Linné, 1753 ex Otto Kuntze (1891), din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o specie de ciuperci comestibile, numită în popor râșcov de brad, pita pădurii sau pita lui dumnezeu.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius deliciosus · Vezi mai mult »

Lactarius deterrimus

Lactarius deterrimus (Frieder Gröger, 1968) din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o specie de ciuperci comestibile foarte frecventă, numită în popor râșcov de molid.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius deterrimus · Vezi mai mult »

Lactarius glyciosmus

Lactarius glyciosmus (Elias Magnus Fries, 1818 ex Elias Magnus Fries, 1838) este o specie de ciuperci condiționat comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius glyciosmus · Vezi mai mult »

Lactarius helvus

Lactarius helvus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este de fapt o specie de ciuperci ușor otrăvitoare, dar comestibilă ca burete de condiment în cantități mici, denumită în popor lăptar gri-roz.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius helvus · Vezi mai mult »

Lactarius lignyotus

Lactarius lignyotus (Elias Magnus Fries, 1855), sin. Lactifluus lignyotus (Otto Kuntze, 1891), din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius, denumit în popor lăptucă neagră, este o specie de ciuperci Ciuperci comestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius lignyotus · Vezi mai mult »

Lactarius porninsis

Lactarius porninsis (Léon Louis Rolland, 1889) din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, denumită în popor râșcov de zadă, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius porninsis · Vezi mai mult »

Lactarius quietus

Lactarius quietus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o specie de ciuperci comestibile de valoare culinară foarte scăzută, denumită în popor lăptuca ploșnițelor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius quietus · Vezi mai mult »

Lactarius salmonicolor

Lactarius salmonicolor (Roger Heim & Albert Leclair, 1953) este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, denumită în popor lăptucă de brad sau râșcov de brad argintiu.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius salmonicolor · Vezi mai mult »

Lactarius sanguifluus

Lactarius sanguifluus (Jean-Jacques Paulet, 1793 ex Elias Magnus Fries, 1838) din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactarius, este o specie de ciuperci comestibile, numită în popor râșcov de pin sau râșcov sângerând.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius sanguifluus · Vezi mai mult »

Lactarius subdulcis

Lactarius subdulcis (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Samuel Frederick Gray, 1821), denumit în popor buretele vacii sau turta lupului, este o specie foarte comună de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactarius.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactarius subdulcis · Vezi mai mult »

Lactifluus

Lactifluus (Christian Hendrik Persoon, 1797 ex Henri François Anne de Roussel, 1806) din încrengătura Basidiomycota în ordinul Russulales și familia Russulaceae, cu global aproximativ 150 de specii (Europa: actual mai puțin de zece), denumit în popor lăptar, lăptucă sau râșcov, este un gen de ciuperci.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactifluus · Vezi mai mult »

Lactifluus piperatus

Lactifluus piperatus (Carl von Linné, 1753 ex Henri François Anne de Roussel, 1806) sin. Lactarius piperatus (Carl von Linné, 1753 ex Christian Hendrik Persoon, 1797), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactifluus, denumit în popor lăptucă iute sau iuțar.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactifluus piperatus · Vezi mai mult »

Lactifluus vellereus

Lactifluus vellereus (Elias Magnus Fries, 1838 ex Otto Kuntze, 1891) sin. Lactarius vellereus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Elias Magnus Fries, 1838), este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Lactifluus, denumit în popor râșcov pâslos.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactifluus vellereus · Vezi mai mult »

Lactifluus volemus

Lactifluus volemus (Elias Magnus Fries, 1838 ex Otto Kuntze, 1891) sin. Lactarius volemus (Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Lactifluus, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor lăptucă dulce sau vinețică cu lapte.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lactifluus volemus · Vezi mai mult »

Laetiporus sulphureus

Laetiporus sulphureus (Pierre Bulliard, 1789 ex William Murrill, 1920), sin. Polyporus sulphureus (Pierre Bulliard ex Elias Magnus Fries, 1821), din încrengătura Basidiomycota în familia Polyporaceae și de genul Laetiporus este o ciupercă comestibilă, cunoscută în popor sub denumirea găina (puiul) de pădure sau iască galbenă sau babița norocului Buretele este un saprofit, dar în primul rând un parazit care preferă arbori foioși cu miez colorat.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Laetiporus sulphureus · Vezi mai mult »

Leccinellum crocipodium

Leccinellum crocipodium (Jean-Baptiste Louis Letellier, 1838 ex Andreas Bresinsky și Manfred Binder, 2003), sin. Leccinum crocipodium (Jean-Baptiste Louis Letellier, 1838 ex Roy Watling, 1961), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Leccinellum, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leccinellum crocipodium · Vezi mai mult »

Leccinum

Leccinum (Samuel Frederick Gray, 1821) este un gen de ciuperci din familia Boletaceae al cărui nume generic este derivat din cuvântul italian (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leccinum · Vezi mai mult »

Leccinum aurantiacum

Leccinum aurantiacum (Pierre Bulliard, 1791 ex Samuel Frederick Gray, 1821), sin. Boletus aurantiacus (Pierre Bulliard, 1791), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Leccinum, este o specie de ciuperci comestibile, denumită în popor hribă de plop, pâlnioară de plop sau pitarcă portocalie.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leccinum aurantiacum · Vezi mai mult »

Leccinum duriusculum

Leccinum duriusculum (Karl Kalchbrenner & Stephan Schulzer von Müggenburg, 1874 ex Rolf Singer, 1947) sin. Boletus duriusculus (Stephan Schulzer von Müggenburg, 1859/1874), denumit în popor pitărcuță dură, pitarcă zgrunțuroasă sau burete de plop, este o specie de ciuperci comestibile destul de rară din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Leccinum.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leccinum duriusculum · Vezi mai mult »

Leccinum holopus

Leccinum holopus (Friedrich Wilhelm Rostkovius, 1844 ex Roy Watling, 1960) din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Leccinum, denumit în popor bolete fantomă sau bolete alb, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leccinum holopus · Vezi mai mult »

Leccinum melaneum

Leccinum melaneum (František Smotlacha, 1951 ex Albert Pilát & Aurel Dermek, 1974) din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Leccinum este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leccinum melaneum · Vezi mai mult »

Leccinum scabrum

Leccinum scabrum (Pierre Bulliard, 1783 ex Samuel Frederick Gray, 1821) sin. Boletus scaber (Pierre Bulliard, 1783), din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Leccinum, precum variația sa Leccinum scabrum var. melanuem (Smotlacha, Pilát & Dermerk 1969), denumit în popor burete călugăresc, mitarcă grasă sau pitarcă aspră, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă solitară sau în grupuri mici, întotdeauna sub mesteceni, în păduri de foioase și mixte, dar, de asemenea, prin câmpii sau turbărie|turbării sub pomul simbiont preferat. Timpul apariției este din iunie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 514-515, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 95-96, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leccinum scabrum · Vezi mai mult »

Leccinum variicolor

Leccinum variicolor (Roy Watling, 1969), denumit în popor hrib negru, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Leccinum.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leccinum variicolor · Vezi mai mult »

Leccinum versipelle

Leccinum versipelle (Elias Magnus Fries & Christopher Theodor Hök, 1835 ex Snell, 1944), sin. Boletus versipellis (Elias Magnus Fries & Hök, 1835), Leccinum testaceo-scabrum (Louis Secretan, 1833 ex Rolf Singer, 1947, nom. nud.), denumit în popor pitărcuță sau roniță (Transilvania), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Boletaceae și de genul Leccinum.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leccinum versipelle · Vezi mai mult »

Leccinum vulpinum

Leccinum vulpinum (Roy Watling, 1961), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Leccinum, este o specie de ciuperci comestibile, denumită în popor burete vulpesc/bureți vulpești sau hribă roșie.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leccinum vulpinum · Vezi mai mult »

Lentinellus cochleatus

Lentinellus cochleatus (Christian Hendrik Persoon, 1793 ex P.Karst., 1879), sin. Lentinus cochleatus (Christian Hendrik Persoon, 1793 ex Elias Magnus Fries, 1825), este o ciupercă comestibilă saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Auriscalpiaceae și de genul Lentinellus, cunoscută în popor sub numele nicoreață, nicorețe, nișcoreți sau urechiuși de lemn.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lentinellus cochleatus · Vezi mai mult »

Lentinus tigrinus

Lentinus tigrinus (Pierre Bulliard, 1782 ex Elias Magnus Fries, 1825), sin. Panus tigrinus (Pierre Bulliard, 1782 ex Rolf Singer, 1951), este o ciupercă comestibilă saprofită din încrengătura Basidiomycota, în familia Auriscalpiaceae și de genul Lentinus, cunoscută în popor sub numele burete pătat.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lentinus tigrinus · Vezi mai mult »

Lepiota

Lepiota (Christian Hendrik Persoon, 1797 ex Samuel Frederick Gray, 1821) din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Agaricales și familia Agaricaceae, este un gen de ciuperci saprofit, cuprinzând specii în majoritate slab până letal otrăvitoare. La nivel mondial există mai mult de 400 specii, genul fiind deosebit de frecvent la tropice. Aproximativ 60 de specii apar în Europa, în special în regiunea mediteraneană. Tipul de specie este ''Lepiota clypeolaria'' (gheba de brad).Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 280-289, ISBN 978-3-440-13447-4 Numele generic este derivat din cuvintele de limba greacă veche (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lepiota · Vezi mai mult »

Lepista

Lepista se poate referi la.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lepista · Vezi mai mult »

Lepista flaccida

Lepista flaccida (James Sowerby, 1799, ex Narcisse Théophile Patouillard, 1887), sin., Clitocybe flaccida (James Sowerby, 1799, ex Paul Kummer, 1871), Clitocybe inversa (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Lucien Quélet, 1872), din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Lepista, denumită în popor șeaua piticului, trâmbița bradului, triftărele, este un soi saprofit și azotil de ciuperci comestibile foarte comun care însă lipsește în regiuni calcaroase.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lepista flaccida · Vezi mai mult »

Lepista irina

Lepista irina (Elias Magnus Fries, 1838 ex Howard E. Bigelow, 1959), sin. Tricholoma irinum (Elias Magnus Fries, 1838 ex Paul Kummer, 1871), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Lepista, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lepista irina · Vezi mai mult »

Lepista nuda

Lepista nuda (Pierre Bulliard, 1790 ex Mordecai Cubitt Cooke, 1871), sin. Tricholoma nudum (Pierre Bulliard ex Paul Kummer, 1871) sau Clitocybe nuda (Pierre Bulliard ex Howard E. Bigelow și Alexander H. Smith, 1969), din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Lepista este o specie de ciuperci comestibile, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lepista nuda · Vezi mai mult »

Lepista personata

Lepista personata (Elias Magnus Fries, 1818 ex Mordecai Cubitt Cooke, 1871), sin. Lepista saeva (Elias Magnus Fries, 1818 ex Peter Darbishire Orton, 1960) din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Lepista, este o specie saprotrofă de ciuperci comestibile, denumită în popor violetă falsă, nicorete sau ciuperca vulpii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lepista personata · Vezi mai mult »

Leucoagaricus leucothites

Leucoagaricus leucothites (Carlo Vittadini, 1835 ex Solomon P. Wasser, 1977), sin. Lepiota naucina (Elias Magnus Fries, 1838 ex Paul Kummer (1871), este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Agaricaceae și de genul Leucoagaricus, numită în popor ciupercă de miriște, burete alb al porumbeilor sau bureți albineți. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord adesea în locații influențate de om, de obicei în afara pădurilor (cu excepția celor de arini) sau la marginea lor, prin pajiști comerciale, în grădini, livezi și parcuri, chiar și în sere sau pe compost. El crește, adesea spontan după construcția de grădini, diguri sau paturi de legume, dispărând de obicei în anul următor. Habitatele naturale sunt, de la câmpie până în zonele deluroase de altitudine medie, pășuni semi-aride și terenuri cu iarbă de stepă, chiar și dune de nisip, preferând soluri bazice, argiloase, moderat până neutral azotate. Timpul apariției este din (iulie) august până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 142-143, ISBN 3-405-12116-7Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 40-41, ISBN 88-85013-57-0Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, p. 526, ISBN 3-8289-1619-8.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leucoagaricus leucothites · Vezi mai mult »

Leucocybe connata

Leucocybe connata (Heinrich Christian Friedrich Schumacher, 1803 ex Alfredo Vizzini și colaboratori, 2015), sin. Clitocybe connata (Heinrich Christian Friedrich Schumacher, 1803 ex Claude Casimir Gillet, 1874), Lyophyllum connatum (Heinrich Christian Friedrich Schumacher 1803 ex Rolf Singer, 1939), din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Leucocybe, și Mycobank este o specie saprofită de ciuperci poate numai condiționat comestibile, denumită în popor ciuciuleți de pământ.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Leucocybe connata · Vezi mai mult »

Lizină

Lizina (prescurtată Lys sau K) este un α-aminoacid esențial cu formula chimică HO2CCH(NH2)(CH2)4NH2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lizină · Vezi mai mult »

Lycoperdon

Lycoperdon (Pier Antonio Micheli, 1729) respectiv Christian Hendrik Persoon, 1794) din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Agaricales și familia Agaricaceae este un gen de ciuperci saprofit și, atât timp cât este tânăr, mai mult sau mai puțin comestibil, conținând aproximativ 50 de specii, dintre ele 35 europene.Paul M. Kirk, Paul F. Cannon, David W. Minter, J.A. Stalpers: „Dictionary of the Fungi”, Ediția a 10-a, Editura CABI Europe, Wallingford, Oxfordshire 2008, p. 394, ISBN 978-0-85199-826-8 El este denumit în țările române pufai, tipul de specie fiind ''Lycoperdon perlatum'' (para cerbului).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lycoperdon · Vezi mai mult »

Lycoperdon echinatum

Lycoperdon echinatum Pers., 1796) din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lycoperdon, este o specie saprofită de ciuperci și, atât timp cât este tânără, comestibilă, denumită în popor buretele aricilor sau burete țepos. Soiul se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord de la câmpie la munte, pe sol calcaros și/sau humos, solitar, dar și în grupuri mai mici, în păduri de foioase, preferat sub fagi și prin tufișuri. Perioada favorită de dezvoltare o are din (iunie) iulie până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 588-589 - 2, ISBN 3-405-12116-7 J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 218-219, ISBN 3-405-11568-2Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 297.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lycoperdon echinatum · Vezi mai mult »

Lycoperdon excipuliforme

Lycoperdon excipuliforme (Giovanni Antonio Scopoli ex Christian Hendrik Persoon, 1801), sin. Lycoperdon saccatum (Vahl, 1794), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lycoperdon este o specie de ciuperci saprofită și, atât timp cât este tânără, comestibilă, denumită în popor ghioaga iepurilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lycoperdon excipuliforme · Vezi mai mult »

Lycoperdon perlatum

Lycoperdon perlatum (Christian Hendrik Persoon, 1796), sin. Lycoperdon gemmatum (August Batsch, 1783), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lycoperdon, este o specie saprofită și, atât timp cât este tânără, comestibilă, denumită în popor cașul ciorii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lycoperdon perlatum · Vezi mai mult »

Lycoperdon pratense

Lycoperdon pratense (Christian Hendrik Persoon, 1794), sin. Vascellum pratense (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Hanns Kreisel, 1962), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lycoperdon, este o specie saprofită foarte frecventă de ciuperci și, atât timp cât este tânără, comestibilă, fiind denumită în popor pufoaie.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lycoperdon pratense · Vezi mai mult »

Lycoperdon pyriforme

Lycoperdon pyriforme (Jacob Christian Schäffer, 1774) din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lycoperdon, este o specie de ciuperci saprofită și, atât timp cât este tânără, comestibilă, denumită în popor între altele para (perele) cerbului, pufaiul comun, buretele cerbilor, oușoare, pere de cioată sau, în stadiul tânăr, brânza mâții.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lycoperdon pyriforme · Vezi mai mult »

Lycoperdon utriforme

Lycoperdon utriforme Pierre Bulliard, 1790), sin. Calvatia utriformis (Pierre Bulliard, 1790 ex Otto Jaap, 1918), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Lycoperdon, este o specie saprofită de ciuperci și, atât timp cât este tânără, comestibilă, denumită în popor mingea de puf, buretele iepurilor sau bășina calului. Soiul se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe soluri argiloase sau nisipoase prin iarbă, locurile preferate fiind nu numai câmpiile semi-aride, ci, de asemenea, dar mai rar, pădurile sau marginile lor, crescând solitar sau în grupuri mai mici. Acolo, unde pășunile sunt gestionate intensiv, buretele este exterminat. Timpul apariției este din iunie până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 584-585, ISBN 3-405-12116-7Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 80-81, ISBN 978-3-440-13447-4.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lycoperdon utriforme · Vezi mai mult »

Lyophyllum decastes

Lyophyllum decastes (Elias Magnus Fries, 1818 ex Rolf Singer, 1951), numit în popor tufănițe sau ciuperci mănunchiate, este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Lyophyllaceae și de genul Lyophyllum.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Lyophyllum decastes · Vezi mai mult »

Macrolepiota

Macrolepiota (Rolf Singer, 1948) este un gen de ciuperci din încrengătura Basidiomycota în ordinul Agaricales, din familia Agaricaceae.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Macrolepiota · Vezi mai mult »

Macrolepiota excoriata

Macrolepiota excoriata (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Meinhard Michael Moser, 1955 respectiv Solomon P. Wasser, 1978) sin. Lepiota excoriata (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), denumită în popor ghebă de pășune, este o specie de ciuperci comestibile saprofite din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Macrolepiota.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Macrolepiota excoriata · Vezi mai mult »

Macrolepiota mastoidea

Macrolepiota mastoidea (Elias Magnus Fries, 1821 ex Rolf Singer, 1951) sin. Lepiota mastoidea (Elias Magnus Fries, 1821 ex Paul Kummer, 1871), denumită în popor nană de pădure, este o specie de ciuperci comestibile saprofite din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Macrolepiota.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Macrolepiota mastoidea · Vezi mai mult »

Macrolepiota procera

Macrolepiota procera (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Singer, 1948), sin. Lepiota procera (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Samuel Frederick Gray, 1821), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae de genul Macrolepiota, denumită în popor parasol, burete șerpesc, pălăria șarpelui, dar între altele și cale, capul șarpelui, căciula șarpelui sau ciuperca cucului, este o specie de ciuperci comestibile saprofite foarte comună și răspândită. Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde în păduri foioase și de conifere, prin pășuni, tufișuri, locuri ierboase, chiar și la margine de drum, preferat pe soluri calcaroase și silicoase, mai ales după o ploaie puternică de vară. Timpul apariției este din iunie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 123, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 126-128, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Macrolepiota procera · Vezi mai mult »

Macrolepiota rhacodes

Macrolepiota rhacodes (rachodes) (Carlo Vittadini, 1835, ex Singer, 1951), sin. Chlorophyllum rhacodes (Carlo Vittadini) ex Else C. Vellinga, 2002) sau Lepiota rachodes (Carlo Vittadini) ex Lucien Quélet, 1872) denumită în popor burete șerpesc șofrăniu, de asemenea pălărie solzoasă, ciupercă cu solzi, în diferite regiuni și parazol, este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae de genul Macrolepiota actual Chlorophyllum. Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord adesea după o ploaie puternică de vară, prin luminișuri în păduri de conifere, mai rar de foioase precum la marginea lor, în grădini, parcuri, cimitire, pajiști economice și pășuni, preferând soluri bogate în nutrienți și îmbogățite cu azot, din iunie până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 136-137, ISBN 3-405-12116-7J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 124-125, ISBN 3-405-11568-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Macrolepiota rhacodes · Vezi mai mult »

Magneziu

Magneziul este elementul chimic din tabelul periodic al elementelor care face parte din grupa a doua si care are simbolul Mg și numărul atomic 12.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Magneziu · Vezi mai mult »

Mangan

Structura atomică a manganului Manganul este un element chimic cu simbolul Mn și numărul atomic 25.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Mangan · Vezi mai mult »

Marasmius oreades

Marasmius oreades (James Bolton, 1791 ex Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota, în familia Marasmiaceae și de genul Marasmius, numit în popor burete de rouă sau bureciori de rouă, este o specie saprofită de ciuperci comestibile care descompune resturi vegetale.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Marasmius oreades · Vezi mai mult »

Marcel Bon

Marcel Bon (n. 17 martie 1925, Villers-sur-Authie - d. 11 mai 2014, Woincourt, înmormântat la Port-le-Grand) a fost un farmacolog, botanist, micolog și profesor universitar francez.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Marcel Bon · Vezi mai mult »

Meripilus giganteus

Meripilus giganteus (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Petter Adolf Karsten, 1882) sin. Polyporus giganteus (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Elias Magnus Fries, 1815), din încrengătura Basidiomycota în familia Meripilaceae și de genul Meripilus, numit în popor buretele ursului, cocoșul pădurii sau foalele pădurii, este o ciupercă în stadiu foarte tânăr comestibilă, saprofagă, care se dezvoltă pe lemnul în descompunere dar, de asemenea, parazită, atacând arbori deja foarte bătrâni sau râniți preponderent de fag, castan, stejar și tei, foarte rar și cei de rășinoase și provocând astfel putregaiul alb.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Meripilus giganteus · Vezi mai mult »

Micoză

Micozele sunt boli infecțioase ale omului, animalelor și plantelor produse de microorganisme din regnul Fungi (ciuperci microscopice).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Micoză · Vezi mai mult »

Microelement

Microelementele (numite și oligoelemente) sunt elemente chimice care se găsesc în cantități foarte mici în soluri, roci, ape și organisme care sunt necesare pentru sporirea recoltei, îmbunătățirea calității produselor vegetale și protecției plantelor și animalelor împotriva bolilor și agenților patogeni.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Microelement · Vezi mai mult »

Mineral

* Vezi și:Substanțe minerale Feldspat Mineralele sunt substanțe naturale solide, mai rar fluide, cu formă proprie cristalizată, alcătuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intră în componența rocilor și minereurilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Mineral · Vezi mai mult »

Morchella

Morchella, numită în popor zbârciog, este un gen de ciuperci din familia Morchellaceae ordinul Pezizales și încrengătura Ascomycota care cuprinde în prezent, conform filogeneticii moleculare moderne, global aproximativ 70 de specii, în Europa mult mai puține (28-35 de soiuri).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella · Vezi mai mult »

Morchella anatolica

Morchella anatolica (Mustafa Ișiloğlu, Hakan Alli, Brian M. Spooner,.M. Halil Solak, 2010) este o specie de ciuperci comestibile saprofită din încrengătura Ascomycota, în familia Morchellaceae și de genul Morchella, denumită în popor zbârciog anatolian.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella anatolica · Vezi mai mult »

Morchella conica

Morchella conica (Christian Hendrik Persoon, 1818) din încrengătura Ascomycota, din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Morchella, este o ciupercă comestibilă saprofită foarte delicată.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella conica · Vezi mai mult »

Morchella costata

Morchella costata (Étienne Pierre Ventenat 1797 ex Christian Hendrik Persoon, 1801) din încrengătura Ascomycota, în familia Morchellaceae și de genul Morchella, numit in popor zbârciog canelat, este o ciupercă comestibilă saprofită foarte delicată.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella costata · Vezi mai mult »

Morchella crassipes

Morchella crassipes (Étienne Pierre Ventenat, 1797 ex Christian Hendrik Persoon, 1801) din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Morchella este o ciupercă comestibilă de tip Ascomycota.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella crassipes · Vezi mai mult »

Morchella deliciosa

Morchella deliciosa (Elias Magnus Fries, 1822), este o specie de ciuperci comestibile saprofită foarte delicată din încrengătura Ascomycota, în familia Morchellaceae și de genul Morchella.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella deliciosa · Vezi mai mult »

Morchella elata

Morchella elata, din încrengătura Ascomycota, din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Morchella, este o ciupercă comestibilă, saprofită și foarte delicată.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella elata · Vezi mai mult »

Morchella esculenta

Morchella esculenta (Carl von Linné, 1753 ex Christian Hendrik Persoon, 1801), sinonim cu Morchella vulgaris (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Samuel Frederick Gray, 1821), este o specie de ciuperci comestibile, saprofită, foarte delicată, din încrengătura Ascomycota, familia Morchellaceae, genul Morchella.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella esculenta · Vezi mai mult »

Morchella eximia

Morchella eximia (Émile Boudier, 1910) din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Morchella este o ciupercă comestibilă și saprofită foarte rară.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella eximia · Vezi mai mult »

Morchella rotunda

Morchella rotunda (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Émile Boudier, 1907) este o specie de ciuperci comestibile saprofită foarte delicată din încrengătura Ascomycota, în familia Morchellaceae și de genul Morchella.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella rotunda · Vezi mai mult »

Morchella semilibera

Morchella semilibera sin. Mitrophora semilibera, Morchella gigas, din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și genul Morchella este o ciupercă comestibilă de tip Ascomycota.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella semilibera · Vezi mai mult »

Morchella steppicola

Morchella steppicola, (Maria Iacovlevna Zerova, 1941) din familia Morchellaceae și genul Morchella este o ciupercă de tip Ascomycota, fiind comestibilă și delicată.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella steppicola · Vezi mai mult »

Morchella tridentina

Morchella tridentina (Giacomo Bresadola, 1892), sin. Morchella frustrata (Michael Kuo, 2012), din familia Morchellaceae și genul Morchella este o ciupercă de tip Ascomycota, fiind comestibilă și foarte delicată.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Morchella tridentina · Vezi mai mult »

Mucegai

Colonie de mucegai pe roșie O piersică (Prunus persica) cu pete de mucegai. Mucegai din specia Uncinula Necator Mucegaiurile sunt ciuperci microscopice saprofite sau parazite, sub formă de filamente, care se înmulțesc prin spori.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Mucegai · Vezi mai mult »

Mycena pura

Mycena pura (Christian Hendrik Persoon, 1794 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Mycenaceae și de genul Mycena, denumită în popor bureciori rozacei sau ridichioare, este o specie saprofită de ciuperci condiționat comestibile, fiind consumate în cantități mai mari ușor otrăvitoare.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Mycena pura · Vezi mai mult »

Mycetinis alliaceus

Mycetinis alliaceus (Nikolaus Joseph von Jacquin, 1762 ex Franklin Sumner Earle, 1909) sin. Marasmius alliaceus (Nikolaus Joseph von Jacquin, 1762 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota, în familia Marasmiaceae și de genul Marasmius, numit în popor usturoiași, este o specie saprofită de ciuperci comestibile, epitetul fiind derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Mycetinis alliaceus · Vezi mai mult »

Mycetinis scorodonius

Mycetinis scorodonius (Elias Magnus Fries, 1836 ex Andrew W. Wilson și Dennis E. Desjardin, 2005), sin. Marasmius scorodonius (Elias Magnus Fries, 1821, 1836), din încrengătura Basidiomycota, în familia Marasmiaceae și de genul Marasmius, denumit în popor cocârți, burechiuți, bureciori, bureți de pajiște sau ciuculași, este o specie saprofită de ciuperci comestibile, epitetul fiind derivat din cuvântul latin (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Mycetinis scorodonius · Vezi mai mult »

Otidea

Otidea (Christian Hendrik Persoon, 1822 ex Hermann Friedrich Bonorden, 1851) este un gen de ciuperci din încrengătura Ascomycota, în ordinul Pezizales și familia Pyronemataceae, cuprind în prezent, conform filogeneticii moleculare moderne, peste 60 specii, în Europa mult mai puține.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Otidea · Vezi mai mult »

Otidea leporina

Otidea leporina (August Batsch, 1783 ex Leopold Fuckel, 1870), este o ciupercă comestibilă, saprofită din încrengătura Ascomycota, în familia Pyronemataceae și de genul Otidea.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Otidea leporina · Vezi mai mult »

Otidea onotica

Otidea onotica (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Leopold Fuckel, 1870), din încrengătura Ascomycota, în familia Pyronemataceae și de genul Otidea, este o specie de ciuperci comestibile, fiind denumită în popor urechea măgarului, ureche de iepure, deseori numai urechiușă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Otidea onotica · Vezi mai mult »

Oudemansiella mucida

Oudemansiella mucida, (Heinrich Adolf Schrader, 1794 ex Franz Xaver Rudolf von Höhnel (1910) sin. Mucidula mucida (Heinrich Adolf Schrader, 1794 ex Narcisse Théophile Patouillard, 1887), din încrengătura Basidiomycota în familia Physalacriaceae și de genul Oudemansiella, denumită în popor ciupercă de porțelan sau bureți mucoși este o specie relativ comună de ciuperci comestibile preponderent saprofagă ce descompune resturi vegetale, foarte rar și parazitară. Se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord în pâlcuri dense, parțial uriașe, adesea în buchete mai mici cu punct de inserție comun, pe lemnul căzut pe pământ sau pe trunchiuri moarte de fag în păduri de foioase și mixte (acolo uneori și pe molid). Timpul apariției este din septembrie până iarna, atât timp ce nu este geros, cu precădere în regiuni umede și muntoase.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 270-271, ISBN 3-405-12116-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 194-195, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Oudemansiella mucida · Vezi mai mult »

Panellus serotinus

Panellus serotinus (Christian Hendrik Persoon, 1793 ex Robert Kühner, 1950), sin. Pleurotus serotinus (Christian Hendrik Persoon, 1793 ex Paul Kummer, 1871) sau Sarcomyxa serotina (Christian Hendrik Persoon, 1793 ex Petter Adolf Karsten, 1891), din încrengătura Basidiomycota, în familia Mycenaceae și de genul Panellus, denumit în popor păstrăv iernatic sau bureți iernatici, este o specie saprofită, dar și parazită de ciuperci comestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Panellus serotinus · Vezi mai mult »

Pădure de foioase

Pădurile de foioase sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă și angiospermică.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pădure de foioase · Vezi mai mult »

Peziza

Peziza, (Johann Jacob Dillenius, 1719 ex Elias Magnus Fries, 1822) este un gen de ciuperci din încrengătura Ascomycota, în ordinul Pezizales și familia Pezizaceae, care cuprinde în prezent conform filogeneticii moleculare moderne, după Paul M. Kirk și colaboratori global mai mult de 100 specii, în Europa ceva mai puține.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Peziza · Vezi mai mult »

Peziza badia

Peziza badia (Christian Hendrik Persoon, 1800), sin. Aleuria badia (Christian Hendrik Persoon ex Claude Casimir Gillet, 1879), din încrengătura Ascomycota, în familia Pezizaceae și de genul Peziza este o ciupercă comestibilă saprofită, denumită în popor urechiușă bârligată.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Peziza badia · Vezi mai mult »

Peziza vesiculosa

Peziza vesiculosa (Pierre Bulliard, 1790), sin. Aleuria vesiculosa (Pierre Bulliard, 1790 ex Claude Casimir Gillet, 1879), din încrengătura Ascomycota, în familia Pezizaceae și de genul Peziza este o ciupercă comestibilă saprofită, denumită în popor găocele sau păhăruțe.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Peziza vesiculosa · Vezi mai mult »

Pezizales

Pezizales (Joseph Schröter, 1894) din încrengătura Ascomycota în subdivizia Pezizomycotina și clasa Pezizomycetes este un ordin de ciuperci mare, împărțit în 16 familii, 199 de genuri și 1683 de specii, fiind răspândit în toată lumea.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pezizales · Vezi mai mult »

Phaeolepiota aurea

Text cursiv Phaeolepiota aurea (Heinrich Gottfried von Mattuschka, 1779 ex René Maire, 1928) sin. Pholiota aurea (Heinrich Gottfried von Mattuschka, 1779 ex Pier Andrea Saccardo, 1887) sau Pholiota spectabilis (Elias Magnus Fries, 1828 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Phaeolepiota, denumită în popor ciuperci aurii, este o ciupercă saprofită, comestibilă, dar consumată crud foarte otrăvitoare.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Phaeolepiota aurea · Vezi mai mult »

Phallus impudicus

Phallus impudicus (Carl von Linné, 1753) din încrengătura Basidiomycota în familia Phallaceae și de genul Phallus, numit în popor burete pucios, burete puturos, bozuz sau pornografic pula calului este o specie de ciuperci saprofite, comestibile în stadiu timpuriu de ou, dar odatä dezvoltate necomestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Phallus impudicus · Vezi mai mult »

Pholiota squarrosa

Pholiota squarrosa (Martin Vahl, 1770 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota în familia Strophariaceae și de genul Pholiota este o ciupercă de comestibilitate restrânsă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pholiota squarrosa · Vezi mai mult »

Phylloporus pelletieri

Phylloporus pelletieri (Joseph Henri Léveillé, 1867 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Phylloporus rhodoxanthus (Lewis David de Schweinitz, 1822 ex Giacomo Bresadola, 1900),denumit în popor hrib cu lame sau filopor roz-galben, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Phylloporus.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Phylloporus pelletieri · Vezi mai mult »

Pinophyta

Încrengătura Pinophyta cuprinde plante care au drept caracteristică esențială sămânța, care este liberă, nefiind închisă într-un fruct.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pinophyta · Vezi mai mult »

Pleurotus

Pleurotus (Elias Magnus Fries, 1821 ex Paul Kummer, 1871), al cărui nume generic este derivat din cuvintele grecești (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pleurotus · Vezi mai mult »

Pleurotus cornucopiae

Pleurotus cornucopiae (Jean-Jacques Paulet, 1793 ex Léon Louis Rolland, 1910), din încrengătura Basidiomycota în familia Pleurotaceae și de genul Pleurotus este o ciupercă comestibilă, denumită în popor burete cornet.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pleurotus cornucopiae · Vezi mai mult »

Pleurotus eryngii

Pleurotus eryngii (Augustin Pyramus de Candolle, 1815 ex Lucien Quélet 1872), din încrengătura Basidiomycota în familia Pleurotaceae și de genul Pleurotus, este o ciupercă comestibilă parazitară destul de rară în natură, dar mult cultivată, denumită în popor păstrăvul scailor sau ciupercă regală.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pleurotus eryngii · Vezi mai mult »

Pleurotus ostreatus

Pleurotus ostreatus (Nikolaus Joseph von Jacquin, 1774 ex Paul Kummer (1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Pleurotaceae și de genul Pleurotus, este o ciupercă comestibilă, care crește sălbatică sau poate fi și cultivată. Ea este denumită în popor păstrăv de fag, burete negru, păstrag, găinușa-pădurii sau păstrăvul cerului. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând fagi, de asemenea, dar mai rar, și brazii, molizi sau pini, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Soiul sălbatic se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se în buchete cu punct de inserție comun, în păduri naturale de foioase și de conifere pe trunchiuri de arbori sau pe lemn mort. Apariția principală a bureților este din septembrie până în decembrie, dar ei cresc și iarna, dacă vremea nu este prea geroasă.Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 120-121, ISBN 978-3-440-13447-4 Speciile europene fructiferă abia la temperaturi scăzute. Andreas Bresinsky (n. 1935), profesor german de botanică, a constatat, că sunt necesare ca stimul de declanșare al dezvoltării, temperaturi sub 11 ° C. Corpurile fructifere pot supraviețui înghețuri și dezvoltă spori chiar și la temperaturi mai mici de zero grade (după Bresinsky până la -2.8 ° C). În consecință, soiul este de titulat în Europa ciupercă de iarnă. Numele generic este derivat din cuvintele grecești (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pleurotus ostreatus · Vezi mai mult »

Pleurotus pulmonarius

Pleurotus pulmonarius (Elias Magnus Fries, 1821 ex Quél., 1872) din încrengătura Basidiomycota, în familia Pleurotaceae și de genul Pleurotus, este o ciupercă comestibilă, care crește sălbatică sau poate fi și cultivată.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pleurotus pulmonarius · Vezi mai mult »

Pluteus cervinus

Pluteus cervinus, (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), sin. Pluteus atricapillus, (August Batsch, 1783 ex Victor Fayod, 1889), este o specie de ciuperci comestibile și saprofite din încrengătura Basidiomycota, în familia Pluteaceae și de genul Pluteus, denumită în popor ciuperca cerbilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pluteus cervinus · Vezi mai mult »

Pluteus salicinus

Pluteus salicinus (Christian Hendrik Persoon, 1798 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Pluteaceae și de genul Pluteus, este o specie saprofită de ciuperci comestibile, dar consumată crud sau uscat otrăvitoare cu efecte psihedelice, denumită în popor păstrăv de salcie.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pluteus salicinus · Vezi mai mult »

Polyporales

Polyporales (Ernst Gäumann, 1926) din încrengătura Basidiomycota în clasa Agaricomycetes este un ordin de ciuperci mare, împărțit în 21 familii, cu 312 genuri și peste 1800 specii, fiind răspândit în toată lumea.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Polyporales · Vezi mai mult »

Polyporus squamosus

Polyporus squamosus (William Hudson, 1778 ex Elias Magnus Fries (1821) sin. Cerioporus squamosus (William Hudson, 1778 ex Lucien Quélet) (1886), din încrengătura Basidiomycota în familia Polyporaceae și de genul Polyporus, este numit în popor buretele nucului, bureți negrii, burete păstrăv/bureți păstrăvi, ciupercă păstrăv, nucari, păstrăv de fag, păstrăv de nuc, păstrăvei, peștișori, urechea nucului sau urechea ulmului. El este o specie de ciuperci comestibile, fiind, când apare pe trunchiuri aflați în putrefacție, un saprofit, dar în primul rând un parazit. Atunci produce o distrugere frapantă și pricinuiește importante pagube, provocând putregaiul alb al lemnului. Se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar sau în grupuri, deseori etajat unul peste altul, în păduri de foioase, mixte și parcuri pe arbori cu lemn de esență tare, în special pe nuci fagi și ulmi, de la câmpie la munte, dar mereu pe vreme umedă, din (aprilie) mai până iunie și încă odată din septembrie până octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 570-571, ISBN 3-405-12116-7Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 212, ISBN 978-3-8427-0483-1Elena Cristina Mincu, Răzvan Țuculescu: „Ciupercile din România”, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș 2010, p. 78-79.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Polyporus squamosus · Vezi mai mult »

Polyporus umbellatus

Polyporus umbellatus (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1821), din încrengătura Basidiomycota în familia Polyporaceae și de genul Polyporus, denumit în popor bureți iepurești, iepurași sau prepelecuț, este o specie saprofită de ciuperci comestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Polyporus umbellatus · Vezi mai mult »

Potasiu

Potasiul (sau kaliu, notat cu simbolul K, din, din limba arabă: القَلْيَه‎ al-qalyah „cenușă de plante”Vegetable substances: materials of manufactures, Society for the Diffusion of Useful Knowledge (Great Britain), pagina 270) este elementul chimic cu numărul atomic 19.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Potasiu · Vezi mai mult »

Proteină

Structura insulinei. Hormon pancreatic secretat de celulele Langerhans, cu rol de reglare a nivelului glucozei în sânge. În stînga este redat monomerul insulinei, cela care se crede ca este activ biologic. Carbonul verde, hidrogenul alb, oxigenul roșu, iar azotul albastru. Partea dreaptă reprezintă hexamerul, forma de stocare. Unitatea monomerului este formată din lanțul A (albastru) și lanțul B cian. Galbenul reprezintă punțile disulfurice, iar sferele violet, ionii de zinc. Proteinele sunt compuși organici macromoleculari formați din lanțuri simple sau complexe polipeptidice, având ca unități resturi de aminoacizi.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Proteină · Vezi mai mult »

Psathyrella candolleana

Psathyrella candolleana (Elias Magnus Fries, 1818 ex René Maire, 1937), sin. Hypholoma candolleanum (Elias Magnus Fries, 1818 ex Lucien Quélet, 1872), denumit în popor bureți nebuni, este o specie saprofită de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Psathyrellaceae și de genul Psathyrella.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Psathyrella candolleana · Vezi mai mult »

Psathyrella piluliformis

Psathyrella piluliformis (Pierre Bulliard, 1783 ex Peter D. Orton, 1969), sin. Hypholoma hydrophila (Pierre Bulliard, 1783 ex Lucien Quélet, 1886), Psathyrella hydrophila (Pierre Bulliard, 1783 ex René Maire, 1937), din încrengătura Basidiomycota în familia Psathyrellaceae și de genul Psathyrella denumită în popor ciupercă umedă, este o specie saprofită de ciuperci comestibile.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Psathyrella piluliformis · Vezi mai mult »

Pseudoclitocybe cyathiformis

Pseudoclitocybe cyathiformis (Pierre Bulliard, 1786 ex Rolf Singer, 1956), sin. Clitocybe cyathiformis (Pierre Bulliard, 1786 ex Paul Kummer, 1871), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Pseudoclitocybe, denumită în popor pâlnioară cafenie, este o specie saprofită de ciuperci comestibile care crește sociabil în grupuri, adesea în mănuchiuri și cercuri de vrăjitoare.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pseudoclitocybe cyathiformis · Vezi mai mult »

Pseudohydnum gelatinosum

Pseudohydnum gelatinosum (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Petter Adolf Karsten, 1868), sin. Tremellodon gelatinosus (Giovanni Antonio Scopoli, 1772 ex Elias Magnus Fries, 1874), din încrengătura Basidiomycota în ordinul Auriculariales (apartenența la o familia este necertă în prezent) și de genul Pseudohydnum, este o specie saprofită de ciuperci comestibile, cunoscută în popor sub numele tremurici sau urechiușe.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Pseudohydnum gelatinosum · Vezi mai mult »

Ramaria aurea

Ramaria aurea (Schaeff. ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria aurea (Jacob Christian Schäffer, 1774), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor laba ursului precum barba țapului sau ciupercă aurie de coral, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ramaria aurea · Vezi mai mult »

Ramaria botrytis (burete)

Ramaria botrytis (Christian Hendrik Persoon ex Adalbert Ricken, 1918), sin. Clavaria botrytis Christian Hendrik Persoon, 1797), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor între altele brânca ursului, bureți boierești, bureți crețoși, bureți cu tufa, pieptul găinii sau rămurea, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota. În România, Basarabia și Bucovina de Nord, se dezvoltă preferat în regiuni montane pe soluri grase, dar de asemenea pe acele calcaroase, pe nisip calcaros sau marnă, crescând izolată sau în cercuri de vrăjitoare în jurul arborilor, în păduri de foioase și mixte, acolo mai ales sub mesteceni și fagi, din (iunie) iulie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 612-613, ISBN 3-405-12081-0Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 215, 217, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ramaria botrytis (burete) · Vezi mai mult »

Ramaria flava

Ramaria flava (Jacob Christian Schäffer ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria flava (Jacob Christian Schäffer, 1774) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor burete creț, togmăgei, iarba mâței, piciorul ursului sau barba țapului, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ramaria flava · Vezi mai mult »

Ramaria flavescens

Ramaria flavescens (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Ron Petersen, 1974) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă pe alocuri destul de răspândită care coabitează.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ramaria flavescens · Vezi mai mult »

Ramaria flavobrunnescens

Ramaria flavobrunnescens (George Francis Atkinson, 1909 ex Edred John Henry Corner, 1950) din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ramaria flavobrunnescens · Vezi mai mult »

Ramaria formosa

Ramaria formosa (Christian Hendrik Persoon ex Lucien Quélet, 1888), sin. Clavaria formosa (Julius Vincenz von Krombholz, 1841), din încrengătura Basidiomycota, în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor meloșel sau tocmăgel, este o ciupercă otrăvitoare care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ramaria formosa · Vezi mai mult »

Ramaria gracilis

Ramaria gracilis (Christian Hendrik Persoon, 1797 ex Lucien Quélet, 1888) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor coada șopârlei, este o ciupercă comestibilă care nu coabitează, fiind una din speciile saprofite ale genului care descompune material lignicol în putrefacție. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă, de la câmpie la munte, în păduri mixte, dar preferat în cele de conifere printre mușchi pe lângă molizi și pini, pe lemn mort, butuci, ramuri îngropate, litieră, chiar și pe mulci. Are o distribuție inegală și, deși crescând sociabilă, este destul de rară. Timpul apariției este între august și noiembrie (decembrie).Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 570-571, ISBN 88-85013-37-6Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 476-477, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ramaria gracilis · Vezi mai mult »

Ramaria largentii

Ramaria largentii Currie D. Marr și Daniel Elliot Stuntz 1974) din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, este o ciupercă comestibilă pe alocuri destul de răspândită care coabitează. O denumire populară nu este cunoscută. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă de la deal la munte, preferând regiuni montane, unde se dezvoltă în grupuri, în păduri de conifere cu predilecție sub molizi, nu rar printre afine. Timpul apariției este între (iulie) august și octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 452-453-2, ISBN 3-405-12124-8Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 618, ISBN 3-85502-0450.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ramaria largentii · Vezi mai mult »

Ramaria rufescens (burete)

Ramaria rufescens (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Edred John Henry Corner, 1950), sin. Clavaria rufescens (Jacob Christian Schäffer, 1774), din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, din încrengătura Basidiomycota în familia Gomphaceae și de genul Ramaria, denumită în popor între altele burete creț sau creasta cocoșului, este o ciupercă comestibilă rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), având și însușiri ale încrengăturii Ascomycota.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Ramaria rufescens (burete) · Vezi mai mult »

Regnul Fungi

Regnul Fungi (ciupercile) formează al treilea mare regn al organismelor eucariote alături de Regnul Animalia și Regnul Plantae cu peste 100.000 de specii cunoscute.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Regnul Fungi · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Ciuperci comestibile și România · Vezi mai mult »

Rose Marie Dähncke

Rose Marie Dähncke (n. 10 februarie 1925, Prusia Răsăriteană) este o botanistă, micologă, fotografă germană și o scriitoare bine cunoscută de cărți micologice precum de cele despre căutarea resurselor de hrană sălbatică și gătitul cu alimente furajere și de bucătărie.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Rose Marie Dähncke · Vezi mai mult »

Rubroboletus

Rubroboletus (Kuan Zhao și Zhu-Liang Yang, 2014) este un gen de ciuperci al încrengăturii Basidiomycota și ordinului Boletales din familia Boletaceae, cunoscut și el în popor sub denumirea hribi sau mânătărci.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Rubroboletus · Vezi mai mult »

Rubroboletus dupainii

Rubroboletus dupainii (Émile Boudier, 1902, ex Kuan Zhao & Zhu-Liang Yang (2014), sin. Boletus dupainii (Émile Boudier, 1902), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Rubroboletus este o specie de ciuperci comestibile foarte rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formând micorize pe rădăcinile de arbori).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Rubroboletus dupainii · Vezi mai mult »

Russula

Russula (Christian Hendrik Persoon, 1797) este un gen de ciuperci din încrengătura Basidiomycota, în ordinul Russulales și a familiei Russulaceae.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula · Vezi mai mult »

Russula aeruginea

Russula aeruginea (Elias Magnus Fries, 1863), denumită în popor vinețica porcului, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula aeruginea · Vezi mai mult »

Russula alutacea

Russula alutacea (Christian Hendrik Persoon, 1796 ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor pâinișoară, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula alutacea · Vezi mai mult »

Russula atropurpurea

Russula atropurpurea (Julius Vincenz von Krombholz, 1845 ex Max Britzelmayr, 1893) din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, denumită în popor oițe (oiță), este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula atropurpurea · Vezi mai mult »

Russula aurea (burete)

Russula aurea (Christian Hendrik Persoon, 1796), sin. Russula aurata (William Withering ex Elias Magnus Fries, 1838) denumită în popor hulubiță aurie sau numai hulubiță, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula aurea (burete) · Vezi mai mult »

Russula claroflava

Russula claroflava (William Bywater Grove, 1888), sin. Russula flava (Lars Romell, 1895), denumită în popor, ca și Russula risigallina, vinețica ciobanului, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula claroflava · Vezi mai mult »

Russula cyanoxantha

Russula cyanoxantha, din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și denumită în popor vinețica porumbeilor, pâinișoară sau scurt porumbel.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula cyanoxantha · Vezi mai mult »

Russula delica

Russula delica (Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor vinețică lăptoasă sau crănțănei, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula delica · Vezi mai mult »

Russula grisea

Russula grisea (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838), sin. Russula palumbina (Paulet 1793 ex Lucien Quélet, 1883), din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și denumită în popor vinețică cenușie sau, ca și alte specii, burete de spin.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula grisea · Vezi mai mult »

Russula heterophylla

Russula heterophylla (Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor vinețică unsuroasă, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula heterophylla · Vezi mai mult »

Russula integra

Russula integra (Carl von Linné, 1753 ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor pâinișoara cucului, azimioară sau nitărci, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula integra · Vezi mai mult »

Russula lilacea

Russula lilacea Lucien Quélet, 1877), sin. Russula carnicolor (Giacomo Bresadola, 1892 ex Frédéric Bataille, 1908), din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, denumită în popor vinețică purpurie, este o specie devenită foarte rară de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Trăiește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de foioase precum la marginea lor, uneori chiar și în parcuri, preponderent sub carpeni, dar, de asemenea, pe lângă aluni fagi, stejari sau tei, iubind locuri umede și umbroase precum soluri neutre până bazice, argiloase sau calcaroase. Timpul apariției este din iunie până în octombrie (noiembrie). În Lista roșie a IUCN este listată sub categoria 2 (specie foarte periclitată).Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 60-61, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 348-349, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula lilacea · Vezi mai mult »

Russula mustelina

Russula mustelina (Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor galbină, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula mustelina · Vezi mai mult »

Russula nauseosa

Russula nauseosa (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor vinețica țapului, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula nauseosa · Vezi mai mult »

Russula nigricans

Russula nigricans (Pierre Bulliard, 1785 ex Elias Magnus Fries, 1838), din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, denumită în popor vinețică cănită sau vinețică negricioasă, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula nigricans · Vezi mai mult »

Russula ochroleuca

Russula ochroleuca (Christian Hendrik Persoon, 1801 ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor oiță galbenă, vinețică galbenă sau bureți galbeni, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula ochroleuca · Vezi mai mult »

Russula olivacea

Russula olivacea (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Elias Magnus Fries, 1838) denumită în popor alunică, hulubiță vânătă sau hulubghea vânătă, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe sol argilos, calcaros sau silicos, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri de foioase, preferat pe lângă fagi și ceva mai rar în cele de conifere, acolo sub molizi, deseori și pe marginile lor. Buretele care se dezvoltă din iulie până în octombrie, crește de la câmpie la munte.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 408-409, ISBN 3-405-11774-7Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 410-411, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula olivacea · Vezi mai mult »

Russula risigallina

Russula risigallina (August Batsch, 1786 ex Pier Andrea Saccardo, 1915), sin. Russula lutea (William Hudson, 1778 ex Samuel Frederick Gray, 1821), denumită în popor vinețică ciobănească, sau, ca și Russula claroflava, vinețica ciobanului, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula risigallina · Vezi mai mult »

Russula rosea

Russula rosea (Christian Hendrik Persoon, 1796), sin. Russula lepida (Elias Magnus Fries, 1836), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea este denumită în popor pâinișoara oilor, sau bureți de spin, Ciuperca se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde în păduri de foioase, acolo în special sub mesteceni și fagi precum în cele de conifere sub pini, de la câmpie la munte, din iunie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 396-397, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 202-204, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula rosea · Vezi mai mult »

Russula vesca (burete)

Russula vesca (Elias Magnus Fries, 1836) din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, denumită în popor holoptincă, bureți dobrești, bureți plăiești, pâinea pământului sau simplu vinețică, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula vesca (burete) · Vezi mai mult »

Russula virescens

Russula virescens din încrengătura Basidiomycota, în familia Russulaceae și de genul Russula, denumită în popor oiță, vinețică pestriță sau hubuliță verde, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula virescens · Vezi mai mult »

Russula xerampelina

Russula xerampelina, (Jacob Christian Schäffer 1774 ex Elias Magnus Fries, 1838) sin. Russula erythropus (Elias Magnus Fries ex Ernest-René Peltereau, 1908), din încrengătura Basidiomycota în familia Russulaceae și de genul Russula, denumită în popor scrumbia pădurii, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russula xerampelina · Vezi mai mult »

Russulaceae

Russulaceae (Johannes Paulus Lotsy, 1907) este o familie diversă de ciuperci din încrengătura Basidiomycota în ordinul Russulales, fiind ciuperci tericole cu lame, ectomicorizante.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russulaceae · Vezi mai mult »

Russulales

Russulales este un ordin de ciuperci a încrengăturii Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și subclasa incertă împărțit în ajustat 28 de familiihttp://www.mycobank.org/name/Russulales&Lang.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Russulales · Vezi mai mult »

Sarcodon imbricatus

Sarcodon imbricatus (Petter Adolf Karsten, 1881), sin. Hydnum imbricatum (Carl von Linné, 1753) ori Sarcodon gracilis (Elias Magnus Fries ex Lucien Quélet, 1886), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Bankeraceae și de genul Sarcodon, a cărui nume generic este derivat pe de o parte din cuvintele grecești (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Sarcodon imbricatus · Vezi mai mult »

Sarcoscypha coccinea

Sarcoscypha coccinea (Giovanni Antonio Scopoli, 1772: Samuel Frederick Gray, 1821 ex Émile Boudier, 1885/1907), din încrengătura Ascomycota în familia Sarcoscyphaceae și de genul Sarcoscypha,, denumită în popor ochiul caprei, urechea babei sau, ca și alte specii, numai urechiușă precum pocalul de rubin al elfilor și pocalul piticilor, este o specie de ciuperci comestibile și saprofite foarte răspândite, ce descompune resturi vegetale.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Sarcoscypha coccinea · Vezi mai mult »

Sarcosphaera coronaria

Sarcosphaera coronaria (Nikolaus Joseph von Jacquin, 1778 ex Joseph Schröter, 1893) din încrengătura Ascomycota, în familia Pezizaceae și de genul Sarcosphaera este o ciupercă saprofită, comestibilă, dar consumată crud sau nu bine fiartă foarte otrăvitoare, fiind denumită în popor coroniță violetă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Sarcosphaera coronaria · Vezi mai mult »

Seleniu

Seleniul este un element chimic nemetalic cu numărul atomic 34 și simbolul chimic Se.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Seleniu · Vezi mai mult »

Sinonim (biologie)

În nomenclatura științifică, un sinonim este un nume științific care se aplică unei vietăți care (la momentul actual) folosește un nume științific diferit, deși zoologii folosesc termenul oarecum diferit.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Sinonim (biologie) · Vezi mai mult »

Soc

Socul (Sambucus L.) este un gen de plante din grupa arbuștilor, cu 20-30 de specii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Soc · Vezi mai mult »

Sodiu

Sodiu Sodiul (câteodată denumit și natriu) este un element chimic cu simbolul Na și numărul atomic 11.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Sodiu · Vezi mai mult »

Sparassis brevipes

Sparassis brevipes (Julius Vincenz von Krombholz, 1834), sin. Sparassis laminosa (Elias Magnus Fries, 1836), din încrengătura Basidiomycota în familia Sparassidaceae și de genul Sparassis, denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis crispa) creasta cocoșului, crețușcă sau crețișoare, este un fitoparazit, o ciupercă parazitară care atacă rădăcinile arborilor comestibilă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Sparassis brevipes · Vezi mai mult »

Sparassis crispa

Sparassis crispa (Franz Xaver von Wulfen ex Elias Magnus Fries 1821, sin. Clavaria crispa (Franz Xaver von Wulfen, 1781), din încrengătura Basidiomycota, în familia Sparassidaceae și de genul Sparassis, denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis laminosa) creasta cocoșului, crețușcă sau crețișoare, este o ciupercă comestibilă, fitoparazită care atacă rădăcinile pomilor. Ea se poate găsi În România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de conifere (și montane) în primul rând sub pini de pădure, dar de asemenea și mult mai rar pe lângă alte specii de pini sau sub brazi, larici și molizi. Provoacă putregaiul roșu al lemnului. Timpul apariției este din august până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 552-553, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 217-218, 220, ISBN 3-426-00312-0 Specia crește pe toate continentele (în afară de Antarctică).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Sparassis crispa · Vezi mai mult »

Strobilomyces strobilaceus

Strobilomyces strobilaceus (Giovanni Antonio Scopoli, 1770 ex Miles Joseph Berkeley, 1851, sin. Strobilomyces floccopus (Martin Vahl, 1797 ex Petter Adolf Karsten, 1882), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Strobilomyces, a cărei nume generic este derivat din cuvântul grec antic (.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Strobilomyces strobilaceus · Vezi mai mult »

Strobilurus esculentus

Strobilurus esculentus (Franz Xaver von Wulfen, 1781 ex Rolf Singer, 1962) sin. Collybia esculenta (Franz Xaver von Wulfen, 1781 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota în familia Physalacriaceae și de genul Strobilurus denumit în popor bureți de prund, pestriță, sau ciobănași, este o specie de ciuperci comestibile saprofite.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Strobilurus esculentus · Vezi mai mult »

Stropharia aeruginosa

Stropharia aeruginosa (William Curtis, 1782 ex Lucien Quélet, 1872) din încrengătura Basidiomycota, în familia Strophariaceae și de genul Stropharia este o ciupercă comestibilă saprofită, denumită în popor burete șopârliță.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Stropharia aeruginosa · Vezi mai mult »

Suillus

Suillus (Samuel Frederick Gray, 1821) este un gen de ciuperci al încrengăturii Basidiomycota în ordinul Boletales din familia Suillaceae care cuprinde în prezent (2018) 99 de specii, iar în Europa 36.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus · Vezi mai mult »

Suillus bovinus

Suillus bovinus (Carl von Linné, 1753 ex Henri François Anne de Roussell, 1806) din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus bovinus · Vezi mai mult »

Suillus bresadolae

Suillus bresadolae (Lucien Quélet, 1881 ex Norbert Gerhold, 1985) din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă nu prea răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus bresadolae · Vezi mai mult »

Suillus cavipes

Suillus cavipes (Johann Friedrich Klotzsch, 1835 ex Alexander H. Smith și Harry D. Thiers, 1964), sin. Boletinus cavipes (Johann Friedrich Klotzsch, 1835 ex Karl Kalchbrenner, 1867), din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus cavipes · Vezi mai mult »

Suillus collinitus

Suillus collinitus (Elias Magnus Fries, 1838 ex Otto Kuntze,1898) din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă destul de răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus collinitus · Vezi mai mult »

Suillus flavidus

Suillus flavidus din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus flavidus · Vezi mai mult »

Suillus granulatus

Suillus granulatus (Carl von Linné (1753) ex Elias Magnus Fries, 1821) Otto Kuntze, 1898), sin. Boletus circinatus (Christian Hendrik Persoon, 1801), din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele este numit în popor pitoașcă sau cozărei de brad și se dezvoltă foarte des în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol calcaros în păduri de conifere nisipoase precum la marginea lor sub pini, chiar și prin pășuni în grupuri mici în apropierea unui pom simbiont, din iunie până în octombrie (noiembrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 508-509, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 87-88, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus granulatus · Vezi mai mult »

Suillus grevillei

Suillus grevillei (Johann Friedrich Klotzsch, 1832 ex Rolf Singer, 1945), din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus grevillei · Vezi mai mult »

Suillus luteus

Suillus luteus (Carl Linné, 1753 ex Henri François Anne de Roussel, 1796) din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus luteus · Vezi mai mult »

Suillus placidus

Suillus placidus, (Hermann Friedrich Bonorden, 1861 ex Rolf Singer, 1945) din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus este o ciupercă comestibilă destul de răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. Specia trăiește în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol acru și umed, în grupuri mai mici sau mari, preferat în regiuni montane (dar se găsește și în zone mai joase) prin păduri de conifere, mixte și parcuri, fiind însă strâns legat de pini cu smocuri de 5 ace ca de exemplu pinul strob și zâmbrul. Fructifică din iunie până în octombrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 290-291 - 1, ISBN 3-405-12116-7Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 492-493, ISBN 978-3-8354-1839-4.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus placidus · Vezi mai mult »

Suillus plorans

Suillus plorans (Léon Louis Rolland, 1890 ex Otto Kuntze (1898) din încrengătura Basidiomycota, în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). O denumire populară nu este cunoscută. Trăiește în România, Basarabia și Bucovina de Nord preponderent în regiuni montane pe sol calcaros solitară sau în grupuri mici, în păduri de conifere și la marginea lor, adesea pe mușchi și printre afine, exclusiv sub zimbrii. Timpul apariției este din iunie până în octombrie (noiembrie).Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 46-47, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 522-523 - 2, ISBN 3-405-12116-7.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus plorans · Vezi mai mult »

Suillus tridentinus

Suillus tridentinus (Giacomo Bresadola, 1881 ex Rolf Singer, 1945) din încrengătura Basidiomycota, în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă nu prea răspândită care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus tridentinus · Vezi mai mult »

Suillus variegatus (burete)

Suillus variegatus (Olof Swartz, 1810 ex Charles Richon și Ernest Roze, 1888), din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus variegatus (burete) · Vezi mai mult »

Suillus viscidus

Suillus viscidus (Carl Linnaeus, 1753 ex Roussel, 1796), din încrengătura Basidiomycota în familia Suillaceae și de genul Suillus, este o ciupercă comestibilă care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Suillus viscidus · Vezi mai mult »

Sulf

Sulful (numit și pucioasă) este elementul chimic cu simbolul S și cu numărul atomic 16.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Sulf · Vezi mai mult »

Tapinella atrotomentosa

Tapinella atrotomentosa (August Batsch, 1783 ex Josef Šutara, 1992), sin. Paxillus atrotomentosus (August Batsch, 1783 ex Elias Magnus Fries, 1838), este o ciupercă comestibilă saprofită din încrengătura Basidiomycota în familia Tapinellaceae și de genul Tapinella, numit în popor porceasca.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tapinella atrotomentosa · Vezi mai mult »

Tremella mesenterica

Tremella mesenterica (Anders Jahan Retzius, 1769) din încrengătura Basidiomycota în familia Tremellaceae și de genul Tremella, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor păpăradă sau ciupercă tremurătoare, fiind un soi saprofit.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tremella mesenterica · Vezi mai mult »

Tricholoma

Tricholoma, numit uneori în Ardeal, Banat și Bucovina bureți cavalerești după fitonimul german Ritterlinge, a fost descris de Elias Magnus Fries în anul 1821 sub denumirea Agaricus trib.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma · Vezi mai mult »

Tricholoma argyraceum

Tricholoma argyraceum (Pierre Bulliard, 1779 ex Claude Casimir Gillet, 1874), sin. Tricholoma inocybeoides (Arthur Anselm Pearson,1938), Tricholoma argyraceum var.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma argyraceum · Vezi mai mult »

Tricholoma atrosquamosum

Tricholoma atrosquamosum (François Fulgis Chevallier, 1837 ex Pier Andrea Saccardo, 1887), sin. Tricholoma squarrulosum (Giacomo Bresadola, 1892), Tricholoma atrosquamosum var.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma atrosquamosum · Vezi mai mult »

Tricholoma cingulatum

Tricholoma cingulatum (Almfelt, 1830 ex Ernst Jacobasch, 1890) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma cingulatum · Vezi mai mult »

Tricholoma colossus

Tricholoma colossus (Elias Magnus Fries, 1836 ex Lucien Quélet, 1872) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci comestibile, denumită în popor roșcovă (roșcove).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma colossus · Vezi mai mult »

Tricholoma columbetta

Tricholoma columbetta (Elias Magnus Fries, 1821 ex Paul Kummer, 1871), din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma, este o ciupercă comestibilă, denumită în popor bureți porumbei sau porumbiță, porumbițe.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma columbetta · Vezi mai mult »

Tricholoma fucatum

Tricholoma fucatum (Elias Magnus Fries, 1821 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma fucatum · Vezi mai mult »

Tricholoma gausapatum

Tricholoma gausapatum (Elias Magnus Fries, 1821 ex Lucien Quélet., 1872) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma gausapatum · Vezi mai mult »

Tricholoma imbricatum

Tricholoma imbricatum (Elias Magnus Fries, 1815 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma imbricatum · Vezi mai mult »

Tricholoma orirubens

Tricholoma orirubens Lucien Quélet, 1872) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma, denumită în popor nicoreți, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele destul de comun și răspândit în România, Basarabia și Bucovina de Nord, trăiește pe sol calcaros sau argilos, în grupuri, rar izolat, des în cercuri de vrăjitoare uneori foarte mari (astfel, în Germania a fost găsit unul cu un diametru de 80m cu aproximativ 10.000 exemplare), în păduri de foioase, în primul rând sub fagi, dar și pe lângă stejari. Timpul apariției de la câmpie la munte este din (august) septembrie până în noiembrie (decembrie), dar uneori, de asemenea, între aprilie și mai.Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 154-155, ISBN 978-3-440-13447-4Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 314-315, ISBN 88-85013-25-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma orirubens · Vezi mai mult »

Tricholoma populinum

Tricholoma populinum (Jakob Emanuel Lange, 1933) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci comestibile, denumită în popor ciuperca plopului.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma populinum · Vezi mai mult »

Tricholoma portentosum

Tricholoma portentosum (Elias Magnus Fries, 1821 ex Lucien Quélet, 1873) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma portentosum · Vezi mai mult »

Tricholoma scalpturatum

Tricholoma scalpturatum (Elias Magnus Fries, 1838 ex Lucien Quélet, 1872) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o specie de ciuperci comestibile destul de comună care coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma scalpturatum · Vezi mai mult »

Tricholoma terreum

Tricholoma terreum (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871) din încrengătura Basidiomycota, în familia Tricholomataceae și de genul Tricholoma este o ciupercă comestibilă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholoma terreum · Vezi mai mult »

Tricholomopsis rutilans

Tricholomopsis rutilans (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Rolf Singer, 1939), sin. Tricholoma rutilans (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Paul Kummer, 1871), denumit în popor ciupercă roșie de brad sau roșcovane, este o ciupercă comestibilă saprofită din încrengătura Basidiomycota în familia Tricholomataceae și de genul Tricholomopsis.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tricholomopsis rutilans · Vezi mai mult »

Tuber

Tuber (Pier Antonio Micheli, 1729 ex Friedrich Heinrich Wiggers, 1780), denumit în popor trufă, este un gen de ciuperci comestibile din încrengătura Ascomycota în ordinul Pezizales și familia Tuberaceae care coabitează cu rădăcinile diferitor arbori (alun, fag, pin, plop, stejar, tei) formând micorize (din limba greacă mykes - ciupercă și rhiza - rădăcină).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tuber · Vezi mai mult »

Tuber aestivum

Tuber aestivum (Franz Xaver von Wulfen, 1786 ex Kurt Sprengel, 1827) din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Tuber, denumit în popor trufă de varăAlexandru Manoliu, Neculai Barabaș, Bartók Katalin.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tuber aestivum · Vezi mai mult »

Tuber brumale

Tuber brumale (Carlo Vittadini, 1831) din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Tuber, denumit în popor trufă neagră de iarnă, trufă de toamnă sau trufă brumală, este o ciupercă comestibilă care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tuber brumale · Vezi mai mult »

Tuber excavatum

Tuber excavatum (Carlo Vittadini, 1831) din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Tuber, denumită în popor trufă scobită, este o ciupercă comestibilă care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tuber excavatum · Vezi mai mult »

Tuber macrosporum

Tuber macrosporum (Carlo Vittadini, 1831) din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Tuber, denumit în popor trufă cu spori mari sau trufă usturoiată, este o ciupercă comestibilă care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tuber macrosporum · Vezi mai mult »

Tuber magnatum (tuber)

Tuber magnatum (Carlo Vittadini, 1831) din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Tuber, denumită în popor trufă albă de Piemont, trufă albă de Italia, trufa magnaților, sau doar simplu trufă albă, este o ciupercă comestibilă care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tuber magnatum (tuber) · Vezi mai mult »

Tuber melanosporum

Tuber melanosporum (Carlo Vittadini, 1831) din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Tuber, denumit în popor între altele trufă neagră de Perigord, trufă de iarnă, perlă neagră, trufă neagră franceză sau diamantul negru al pământului, este o ciupercă comestibilă care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tuber melanosporum · Vezi mai mult »

Tuber mesentericum

Tuber mesentericum (Carlo Vittadini, 1831) din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Tuber, denumit în popor trufă gazoasă, trufă încrețită sau trufă mezenterică este o ciupercă comestibilă care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tuber mesentericum · Vezi mai mult »

Tuber rufum

Tuber rufum (Ciro Pollini, 1816) din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Tuber, denumită în popor trufă roșie, este o ciupercă comestibilă de valoare scăzută care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tuber rufum · Vezi mai mult »

Tuber uncinatum

Tuber uncinatum (Gaspard Adolphe Chatin, 1888) din încrengătura Ascomycota în familia Tuberaceae și de genul Tuber, denumit în popor trufă burgundă sau trufă de toamnă este o ciupercă comestibilă care coabitează cu rădăcinile de arbori, formând micorize.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tuber uncinatum · Vezi mai mult »

Tylopilus felleus

Tylopilus felleus (Pierre Bulliard, 1788 ex Petter Adolf Karsten, 1881)sin. Boletus felleus (Pierre Bulliard, 1788), este o specie de ciuperci necomestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Tylopilus, denumit în popor fierea pădurii sau, ca și Boletus calopus, hrib amar.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Tylopilus felleus · Vezi mai mult »

Verpa (burete)

Verpa (Olof Swartz, 1815), sin. Ptychoverpa (Émile Boudier, 1907), numită în popor zbârciog fals sau verpă, este un gen de ciuperci comestibile saprofit din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae care cuprinde în prezent, conform filogeneticii moleculare moderne, global mai puțin decât 20 de specii.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Verpa (burete) · Vezi mai mult »

Verpa bohemica (burete)

Verpa bohemica sin. Ptychoverpa bohemica cu numele tradițional ciuciulete de plop, este o specie de ciupercă comestibilă din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae si de genul Verpa, fiind una dintre speciile care sunt cunoscute informal ca zbârciogi falși.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Verpa bohemica (burete) · Vezi mai mult »

Verpa conica

Verpa conica (Otto Friedrich Müller, 1775 ex Olof Swartz, 1815) din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Verpa, este o ciupercă comestibilă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Verpa conica · Vezi mai mult »

Verpa digitaliformis

Verpa digitaliformis Christian Hendrik Persoon, 1822), din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae și de genul Verpa, este o ciupercă comestibilă saprofită. Această specie nu prea rară este denumită în popor verpă pitică, fiind în mod predominant locuitoare de soluri argiloase. Buretele se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord deja de la începutul lui aprilie până în mai (iunie), crescând solitar sau în grupuri în poieni de foioase, zăvoaie, la margini de pădure, pe maluri de gârle prin parcuri și grădini, pe lângă frasini, mesteceni și plopi tremurători, dar de asemenea pe mulci.Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXIV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1932, p. și tab. 1181Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 658-659, ISBN 3-405-12081-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Verpa digitaliformis · Vezi mai mult »

Vitamina A

Vitamina A este termenul dat unui grup de compuși organici lipofili și nesaturați, care include: retinolul, retinalul, și câteva carotenoide care acționează ca provitamine A (cel mai important fiind beta-carotenul).

Nou!!: Ciuperci comestibile și Vitamina A · Vezi mai mult »

Vitamina B

Vitamina B este un complex de mai multe vitamine.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Vitamina B · Vezi mai mult »

Vitamina C

Vitamina C este un nutrient esențial vieții, solubil în apă, implicat în producția de gluco-corticosteroizi și de anumiți neurotransmițători (substanțe care permit transmisia influxului nervos), în metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic și al anumitor aminoacizi, în neutralizarea radicalilor liberi și a nitrozaminelor, în reacții imunologice, care facilitează absorbția fierului la nivelul tubului digestiv.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Vitamina C · Vezi mai mult »

Vitamina D

Vitaminele D reprezintă un grup de vitamine de tip secosteroide liposolubile a căror rol principal este creșterea absorbției intestinale a calciului, magneziului și a ionului fosfat.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Vitamina D · Vezi mai mult »

Vitamina E

Vitaminele E reprezintă un grup de vitamine liposolubile care pot fi clasificate în tocoferoli și tocotrienoli.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Vitamina E · Vezi mai mult »

Vitamina K

Vitaminele K reprezintă un grup de vitamine liposolubile care se regăsesc în alimente, dar pot fi utilizate și ca medicamente sau suplimente alimentare.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Vitamina K · Vezi mai mult »

Vitamină

Vitaminele sunt substanțe chimice organice necesare în cantități mici pentru ca organismul să fie sănătos.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Vitamină · Vezi mai mult »

Volvariella bombycina

Volvariella bombycina (Jacob Christian Schäffer ex Rolf Singer, 1951), din încrengătura Basidiomycota în familia Pluteaceae și de genul Volvariella, numită în popor burete păros sau opincuță, este o ciupercă comestibilă.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Volvariella bombycina · Vezi mai mult »

Xerocomellus chrysenteron

Xerocomellus chrysenteron (Pierre Bulliard ex Josef Šutara, 2008), sin. Xerocomus chrysenteron (Pierre Bulliard, 1789/1791), Xerocomus chrysenteron (Lucien Quélet, 1888), numit în popor hrib de mușchi sau hrib auriu, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Xerocomellus.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Xerocomellus chrysenteron · Vezi mai mult »

Xerocomellus porosporus

Xerocomellus porosporus (Louis Imler, 1958 ex Roy Watling, 1968) Josef Šutara, 2008), sin. Boletus porosporus (Louis Imler, 1958 ex Roy Watling, 1968), Xerocomus porosporus (Louis Imler, 1958), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Xerocomellus, este o specie răspândită de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile de arbori). O denumire populară nu este cunoscută (cea a etnobotanistului Constantin Drăgulescu (n.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Xerocomellus porosporus · Vezi mai mult »

Xerocomellus pruinatus

Xerocomellus pruinatus (Elias Magnus Fries & Christopher Theodor Hök, 1835 ex Josef Šutara, 2008), sin. Boletus pruinatus (Elias Magnus Fries & Carl Theodor Hök, 1835), Xerocomus pruinatus (Elias Magnus Fries & Carl Theodor Hök, 1835 ex Lucien Quélet, 1888), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Xerocomellus, denumită în popor mușchi de catifea sau volant de catifea, este o specie frecventă de ciuperci comestibile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile de arbori). În România, Basarabia și Bucovina de Nord trăiește, de la câmpie la munte, aproape mereu în grupuri și șiruri, pe sol bogat în azot, în păduri de conifere, de foioase și în cele mixte. Preferă simbioza cu molizii, dar se leagă și cu carpeni, fagi, mesteceni, stejari sau ulmi. Specia apere de obicei destul de târziu din septembrie până în noiembrie, dar se găsește uneori deja în mai-iunie.Bruno Cetto: I funghi dal vero, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 398-399, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 70-71, ISBN 978-3-440-14530-2.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Xerocomellus pruinatus · Vezi mai mult »

Xerocomellus rubellus

Xerocomellus rubellus (Julius Vincenz von Krombholz, 1836 ex Josef Šutara, 2008), sin. Boletus rubellus (Julius Vincenz von Krombholz, 1836), Xerocomus rubellus (Lucien Quélet, 1896) sau Hortiboletus rubellus (Julius Vincenz von Krombholz, 1836 ex Simonini, Vizzini & Gelardi, 2015), cunoscut în popor sub numele burete de stejar respectiv bureți de stejar, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Xerocomellus.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Xerocomellus rubellus · Vezi mai mult »

Xerocomus ferrugineus

Xerocomus ferrugineus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Carlo Luciano Alessio, 1985) sin. Boletus ferrugineus (Jacob Christian Schäffer 1774) sau Xerocomus spadiceus (Jacob Christian Schäffer, 1774 ex Lucien Quélet, 1888), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Xerocomus, este o specie de ciuperci comestibile, denumită în popor hrib lânos.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Xerocomus ferrugineus · Vezi mai mult »

Xerocomus subtomentosus

Xerocomus subtomentosus (Carl Linné, 1753 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Boletus subtomentosus (Carl Linné, 1753), din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Xerocomus, este o specie de ciuperci comestibile, denumită în popor buza caprei, ciupercă moale sau hrib mic. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formând micorize pe rădăcinile de arbori). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă, izolat sau în grupuri, prin păduri de conifere și de foioase, în special la margini mușchioase de pădure, pe povârnișuri și poteci ierboase. Timpul apariției este din (iunie) iulie până toamna târziu, în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 498-499, ISBN 3-405-11774-7Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 81, 83-84, ISBN 3-426-00312-0.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Xerocomus subtomentosus · Vezi mai mult »

Zinc

Zincul este un element chimic care are simbolul Zn și numărul atomic 30.

Nou!!: Ciuperci comestibile și Zinc · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Listă de ciuperci comestibile.

Uniunpedie este o hartă concept sau rețea semantică organizat ca o enciclopedie sau dicționar. Acesta oferă o scurtă definiție a fiecărui concept și a relațiilor sale.

Aceasta este o hartă mentală on-line gigant, care servește ca bază pentru diagrame conceptuale. Este libertatea de a folosi și pentru fiecare articol sau document poate fi descărcat. Este un instrument, resursă sau de referință pentru studiu, cercetare, educație, de învățare sau de predare, care pot fi utilizate de către profesori, educatori, elevi sau studenți; pentru lumea academică: pentru școală, primar, secundar, liceu, de mijloc, colegiu, grad tehnic, colegiu, universitate, licență, masterat sau de doctorat; pentru lucrări, rapoarte, proiecte, idei, documentare, studii, sinteze, sau a unei teze. Aici este definiția, explicația, descrierea sau semnificația fiecărei semnificative pe care aveți nevoie de informații, precum și o listă a conceptelor asociate lor, ca un glosar. Disponibil în română, Engleză, Spaniolă, Portugheză, Japonez, Chinez, Limba franceza, Germană, Italiană, Lustrui, Olandeză, Rusă, Arabic, Hindi, Suedez, Ucrainean, Maghiar, Catalan, Ceh, Evrei, daneză, finlandeză, indoneziană, norvegiană, turcă, vietnameză, coreeană, thai, greacă, bulgară, croat, slovacă, lituanian, filipineză, letonă, estonă și slovenă. Mai multe limbi în curând.

Toate informațiile au fost extrase din Wikipedia, și este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire şi distribuire în condiţii identice.

Uniunpedie nu este susținută de sau afiliată cu Fundația Wikimedia.

Google Play, Android și sigla Google Play sunt mărci comerciale deținute de Google Inc.

Politica de confidentialitate

De ieșirePrimite