Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Chlothar I

Index Chlothar I

Chlothar I (numit și Clotaire sau Chloderic, supranumit le Vieux sau cel Bătrân) (497 – 561), rege al francilor, a fost unul dintre fiii lui Clovis.

50 relaţii: Aisne, Austrasia, Bretania, Cambrai, Carpentras, Childebert I, Chilperic I, Chlodomer, Chlothsind, Clovis I, Departamentele Franței, Die, Drôme, Dinastia Merovingiană, Franci, Franța, Gap, Hautes-Alpes, Germania, Grenoble, Istoria Franței, Laon, Listă de regi franci, Longobarzi, Maastricht, Martin de Tours, Meuse, Noyon, Orange, Vaucluse, Ostrogoți, Paris, Picardia, Poitiers, Provența, Saxonia, Soissons, Spania, Theudebald, Theuderic I, Tours, Turingia, Vizigoți, 497, 511, 524, 531, 532, 534, 542, 555, 558, 561.

Aisne

Aisne este un departament în nordul Franței, situat în regiunea Hauts-de-France.

Nou!!: Chlothar I și Aisne · Vezi mai mult »

Austrasia

Austrasia în anul 752 Austrasia a reprezentat partea nord-estică a regatului francilor merovingieni, cuprinzând părți ale estului Franței, vestului Germaniei, Belgiei și Olandei de astăzi.

Nou!!: Chlothar I și Austrasia · Vezi mai mult »

Bretania

Bretania (în; în bretonă Breizh; în gallo Bertaèyn; în și Britania în forma inițial folosită în limba română în secolul al XIX-lea) este una dintre cele 18 regiuni ale Franței.

Nou!!: Chlothar I și Bretania · Vezi mai mult »

Cambrai

Cambrai (în) este un oraș în Franța, sub-prefectură a departamentului Nord, în regiunea Nord-Pas de Calais.

Nou!!: Chlothar I și Cambrai · Vezi mai mult »

Carpentras

Carpentras este un oraș în sudul Franței, sub-prefectură a departamentului Vaucluse în regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur.

Nou!!: Chlothar I și Carpentras · Vezi mai mult »

Childebert I

Childebert I (Rheims, c.496 – 13 decembrie 558) a fost regele franc al Parisului, făcând parte din Dinastia Merovingiană, unul dintre cei patru fii ai lui Clovis I care și-au împărțit regatul francilor la moartea tatălui lor în 511.

Nou!!: Chlothar I și Childebert I · Vezi mai mult »

Chilperic I

Chilperic I (539-584) a fost un rege merovingian, care a stăpânit Soissons.

Nou!!: Chlothar I și Chilperic I · Vezi mai mult »

Chlodomer

Chlodomer Chlodomer, scris și Clodomir sau Clodomer (născut c. 495) a fost al doilea din cei patru fii ai lui Clovis I, rege al francilor.

Nou!!: Chlothar I și Chlodomer · Vezi mai mult »

Chlothsind

Chothsind a fost o prințesă francă din dinastia domnitoare a Merovingienilor.

Nou!!: Chlothar I și Chlothsind · Vezi mai mult »

Clovis I

Clovis I (scris și Chlodowech sau Chlodwig, franceza modernă Louis, olandeza modernă Lodewijk, germana modernă Ludwig) (ca. 466 – 27 noiembrie 511) a fost primul rege al francilor care a unit această națiune în întregime.

Nou!!: Chlothar I și Clovis I · Vezi mai mult »

Departamentele Franței

Departamentele (départements în franceză) sunt unitățile administrative ale Franței, foarte asemănătoare cu județele României (care au fost organizate în principiu după acestea).

Nou!!: Chlothar I și Departamentele Franței · Vezi mai mult »

Die, Drôme

Die este o comună în departamentul Drôme din sud-estul Franței.

Nou!!: Chlothar I și Die, Drôme · Vezi mai mult »

Dinastia Merovingiană

Merovingienii au fost o dinastie de regi franci care au domnit peste o zonă cu suprafață variabilă în Franța și Germania de astăzi începând cu secolul al V-lea și până în secolul al VIII-lea.

Nou!!: Chlothar I și Dinastia Merovingiană · Vezi mai mult »

Franci

Harta Europei, Migrarea popoarelor fiind indicate cu săgeți, se pot vedea și așezarea germanilor în cadrul Imperiului Roman Francii erau un popor germanic din vest (în traducere cei liberi sau cei curajoși).

Nou!!: Chlothar I și Franci · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Nou!!: Chlothar I și Franța · Vezi mai mult »

Gap, Hautes-Alpes

Gap Gap este un oraș în Franța, prefectura departamentului Hautes-Alpes în regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur.

Nou!!: Chlothar I și Gap, Hautes-Alpes · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Nou!!: Chlothar I și Germania · Vezi mai mult »

Grenoble

Grenoble (în latină: Gratianopolis, adică "orașul lui Grațian") este un oraș din Franța și prefectura departamentului Isère, din regiunea Ron-Alpi.

Nou!!: Chlothar I și Grenoble · Vezi mai mult »

Istoria Franței

Din preistorie până în perioada contemporană istoria Franței poate fi divizată în numeroase perioade, cele mai multe în funcție de schimbările ce au avut loc, fie de regim politic, fie de dinastie.

Nou!!: Chlothar I și Istoria Franței · Vezi mai mult »

Laon

Laon este un oraș în Franța, prefectura departamentului Aisne, în regiunea Picardia.

Nou!!: Chlothar I și Laon · Vezi mai mult »

Listă de regi franci

Regatele francilor au fost conduse de două mari dinastii: Dinastia Merovingiană (care au creat imperiul francilor) și, mai târziu, Dinastia Carolingiană.

Nou!!: Chlothar I și Listă de regi franci · Vezi mai mult »

Longobarzi

Migrația longobarzilor în sec. IV-VIII (albastru) Longobarzii (în latină langobardi; nume alternativ lombarzi) erau triburi germanice - potrivit lui Tacit, din grupul suebilor - originare din nordul Europei, Scandinavia și teritorii astăzi situate în estul Germaniei și Polonia, respectiv între coasta Balticii și fluviul Elba.

Nou!!: Chlothar I și Longobarzi · Vezi mai mult »

Maastricht

Maastricht (vl și fr Maestricht, limburgheză Màastrecht, wa Måstrék), este un oraș din Țările de Jos, capitala provinciei Limburg.

Nou!!: Chlothar I și Maastricht · Vezi mai mult »

Martin de Tours

Martin de Tours sau Martin cel Milostiv (n. 316 sau 317 la Sabaria, astăzi Szombathely, Ungaria - d. 397, Candes-Saint-Martin, Franța) a fost, începând cu 371, al treilea episcop de Tours, unul din cei mai populari sfinți în Biserica Catolică, venerat de asemenea ca sfânt în Biserica Ortodoxă și în Biserica Anglicană.

Nou!!: Chlothar I și Martin de Tours · Vezi mai mult »

Meuse

Meuse (în, în, în, în) este un fluviu european în lungime de aproximativ 1.000 km, care izvorăște din regiunea franceză Lorena și traversează Belgia și Țările de Jos, până la vărsarea în Marea Nordului.

Nou!!: Chlothar I și Meuse · Vezi mai mult »

Noyon

Noyon este o comună în departamentul Oise, Franța.

Nou!!: Chlothar I și Noyon · Vezi mai mult »

Orange, Vaucluse

Orange este o comună în departamentul Vaucluse din sud-estul Franței.

Nou!!: Chlothar I și Orange, Vaucluse · Vezi mai mult »

Ostrogoți

Regatul ostrogoților la maxima extindere, în timpul domniei lui Theodoric cel Mare. Ostrogoții formează una din ramurile goților, popor germanic venit din regiunile Mării Baltice și stabilit în secolul al IV-lea pe un teritoriu care astăzi aparține Ucrainei și Rusiei meridionale, la nord de Marea Neagră.

Nou!!: Chlothar I și Ostrogoți · Vezi mai mult »

Paris

Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.

Nou!!: Chlothar I și Paris · Vezi mai mult »

Picardia

Picardia a fost una dintre cele 26 regiuni ale Franței de până la reforma administrativă din 2014.

Nou!!: Chlothar I și Picardia · Vezi mai mult »

Poitiers

Poitiers este un oraș în Franța, prefectura departamentului Vienne, în regiunea Nouvelle-Aquitaine.

Nou!!: Chlothar I și Poitiers · Vezi mai mult »

Provența

Provența (în occitană Provença, în) este o regiune în sud-estul Franței, situată între Marea Mediterană, Valea Ronului și Italia; în nord se află provincia Dauphiné situată în regiunea Rhône-Alpes.

Nou!!: Chlothar I și Provența · Vezi mai mult »

Saxonia

Saxonia (în oficial Freistaat Sachsen, în limba sorabă Swobodny stat Sakska) este un land în Germania situat în estul țării, la granița cu Republica Cehă și Polonia.

Nou!!: Chlothar I și Saxonia · Vezi mai mult »

Soissons

Soissons este un oraș în Franța, sub-prefectură a departamentului Aisne în regiunea Picardia, pe râul Aisne, la aproximativ 90 km nord-est de Paris.

Nou!!: Chlothar I și Soissons · Vezi mai mult »

Spania

Fără descriere.

Nou!!: Chlothar I și Spania · Vezi mai mult »

Theudebald

Theudebald sau Theodebald (în limba engleză, Theobald; în limba franceză, Thibaud sau Théodebald; în limba germană, Theudowald) (n.535–d.555), fiul lui Theudebert I și al Deuteriei, a fost regele orașelor Metz, Rheims, sau al Austrasiei—cum s-a mai numit domeniul său—din 547 sau 548 până în 555.

Nou!!: Chlothar I și Theudebald · Vezi mai mult »

Theuderic I

Theuderic I (sau Theuderich, Theoderic, sau Theodoric; în franceză, Thierry) (484 – 533 sau 534) a fost regele merovingian al orașelor Metz, Rheims, sau al Austrasiei — așa cum s-a mai numit regatul său — din 511 până în 533 sau 534.

Nou!!: Chlothar I și Theuderic I · Vezi mai mult »

Tours

Tours este un oraș în Franța, prefectura departamentului Indre-et-Loire, în regiunea Centru.

Nou!!: Chlothar I și Tours · Vezi mai mult »

Turingia

Turingia (în) este un land situat în centrul Germaniei, cu reședința la Erfurt.

Nou!!: Chlothar I și Turingia · Vezi mai mult »

Vizigoți

Migrația vizigoților Vizigoții (tervingii) au fost un popor de origine germanică, stabilit în Aquitania și partea nordică a Peninsulei Iberice, recunoscut ca federat de către împăratul Honorius, care a contribuit la împingerea spre sudul Spaniei a vandalilor și alanilor.

Nou!!: Chlothar I și Vizigoți · Vezi mai mult »

497

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IV-lea - Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea Decenii: Anii 440 Anii 450 Anii 460 Anii 470 Anii 480 - Anii 490 - Anii 500 Anii 510 Anii 520 Anii 530 Anii 540 Ani: 492 493 494 495 496 - 497 - 498 499 500 501 502 ----.

Nou!!: Chlothar I și 497 · Vezi mai mult »

511

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 460 Anii 470 Anii 480 Anii 490 Anii 500 - Anii 510 - Anii 520 Anii 530 Anii 540 Anii 550 Anii 560 Ani: 506 507 508 509 510 - 511 - 512 513 514 515 516 ----.

Nou!!: Chlothar I și 511 · Vezi mai mult »

524

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 470 Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 - Anii 520 - Anii 530 Anii 540 Anii 550 Anii 560 Anii 570 Ani: 519 520 521 522 523 - 524 - 525 526 527 528 529 ----.

Nou!!: Chlothar I și 524 · Vezi mai mult »

531

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 - Anii 530 - Anii 540 Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Ani: 526 527 528 529 530 - 531 - 532 533 534 535 536 ----.

Nou!!: Chlothar I și 531 · Vezi mai mult »

532

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 - Anii 530 - Anii 540 Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Ani: 527 528 529 530 531 - 532 - 533 534 535 536 537 ----.

Nou!!: Chlothar I și 532 · Vezi mai mult »

534

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 480 Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 - Anii 530 - Anii 540 Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Ani: 529 530 531 532 533 - 534 - 535 536 537 538 539 ----.

Nou!!: Chlothar I și 534 · Vezi mai mult »

542

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 490 Anii 500 Anii 510 Anii 520 Anii 530 - Anii 540 - Anii 550 Anii 560 Anii 570 Anii 580 Anii 590 Ani: 537 538 539 540 541 - 542 - 543 544 545 546 547 ----.

Nou!!: Chlothar I și 542 · Vezi mai mult »

555

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul II Secole: Secolul V - Secolul VI - Secolul VII Decenii: Anii 500 Anii 510 Anii 520 Anii 530 Anii 540 - Anii 550 - Anii 560 Anii 570 Anii 580 Anii 590 Anii 600 Ani: 550 551 552 553 554 - 555 - 556 557 558 559 560 ----.

Nou!!: Chlothar I și 555 · Vezi mai mult »

558

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 500 Anii 510 Anii 520 Anii 530 Anii 540 - Anii 550 - Anii 560 Anii 570 Anii 580 Anii 590 Anii 600 Ani: 553 554 555 556 557 - 558 - 559 560 561 562 563 ----.

Nou!!: Chlothar I și 558 · Vezi mai mult »

561

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al V-lea - Secolul al VI-lea - Secolul al VII-lea Decenii: Anii 510 Anii 520 Anii 530 Anii 540 Anii 550 - Anii 560 - Anii 570 Anii 580 Anii 590 Anii 600 Anii 610 Ani: 556 557 558 559 560 - 561 - 562 563 564 565 566 ----.

Nou!!: Chlothar I și 561 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Chloderic I, Chlothar i, Clotaire I, Clotaire I cel Bătrân.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »