Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Compunere (lingvistică)

Index Compunere (lingvistică)

În lingvistică, termenul „compunere” denumește un procedeu intern de îmbogățire a lexicului, care constă în formarea de cuvinte noi din două sau mai multe cuvinte existente independent, dintr-un cuvânt și dintr-un element de cuvânt care nu există independent, sau din două asemenea elemente.

164 relaţii: Accent, Acid azotic, Acronim, Adjectiv, Adverb, Afin, Afix, ALGOL, Almaș, Alsacia, Angela Bidu-Vrănceanu, Articol (gramatică), Asimilație (lingvistică), Atribut, Autobuz, Împrumut (lingvistică), Bacă, Baia de Aramă, Belgrad, Bibliofilie, Botgros, Brunch, Buda, Buhai de baltă, Calc (lingvistică), Cameră obscură, Canal (dezambiguizare), Capcană, Casă de bani, Caz (gramatică), Cazul acuzativ, Cazul genitiv, Căile Ferate Române, Chantemerle, Complement, Complement circumstanțial, Complement direct, Complement indirect, Conjuncție, Coordonare (gramatică), Cratimă, Croația, Curtea de Argeș, Cuvânt, Cuvânt gramatical, Cuvânt telescopat, Derivare (lingvistică), Diasistemul slav de centru-sud, Dicționar, Dunărea, ..., Floarea-reginei, Floarea-soarelui, Fonetică, Formare de cuvinte, Fotbal, Gaz, Gen gramatical, Geografie, Germania, Gerunziu, Gramatică, Gura leului, Hardware, Indicativ, Insecticid, Land, Lebărvurst, Lexic, Lexicalizare, Limba bosniacă, Limba croată, Limba engleză, Limba franceză, Limba germană, Limba greacă, Limba latină, Limba maghiară, Limba maternă, Limba muntenegreană, Limba română, Limba sârbă, Limba slavă veche, Limba spaniolă, Limba tok pisin, Limbă (dezambiguizare), Limbă creolă, Limbi romanice, Lingvistică, Literatură, Literă, Lorena, Malév, Mass-media, Măcăleandru, Mecklenburg - Pomerania Inferioară, Mic dejun, Microundă, Mierlă, Mioara Avram, Mod (gramatică), Modalizator, Morfologie (lingvistică), Navă cu aburi, Nu-mă-uita, Număr (gramatică), Numeral, Ochiul-boului, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Ortografie, Parlament, Parte de vorbire, Participiu, Pământ, Peninsulă, Persoană (gramatică), Petrol, Plantă, Podu Turcului, Bacău, Poiana Mărului (dezambiguizare), Postpoziție, Prânz, Predicat, Prepoziție, Prezent (gramatică), Pronume, Pronunție, Propoziție, Propoziție gramaticală, Pușcă-mitralieră, Rață, Raportul dintre subiect și predicat, Recțiune, Reduplicare, Registru de limbă, Roșiorii de Vede, Salcâm, Sângeorz-Băi, Scriere, Semantică, Siglă, Sinonim, Sintagmă, Sintaxă, Software, Subiect (gramatică), Subordonare (gramatică), Substantiv, Sulfat de cupru, Sunet (fonetică), Sunet de legătură, Târgu Jiu, Tehnologie, Televiziune, Televizor, Topică, Toponimie, Transdanubia, Tunel, Tunelul Canalului Mânecii, Vatra Dornei, Verb, Vietnamul de Nord, Viță de vie, 1999. Extinde indicele (114 Mai Mult) »

Accent

În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Accent · Vezi mai mult »

Acid azotic

Acidul azotic, cunoscut și sub numele de acid nitric, este unul dintre cei mai tari acizi anorganici (minerali).

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Acid azotic · Vezi mai mult »

Acronim

În lingvistică, un acronim este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se segmente inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexical.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Acronim · Vezi mai mult »

Adjectiv

În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Adjectiv · Vezi mai mult »

Adverb

În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Adverb · Vezi mai mult »

Afin

Afinul (Vaccinium myrtillus L., denumire populară: afin, afin de munte, afin negru, afene, asine, coacăz, merișor de munte, pomușoară) este un arbust din familia Ericaceae.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Afin · Vezi mai mult »

Afix

În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Afix · Vezi mai mult »

ALGOL

ALGOL (prescurtare de la ALGOrithmic Language) este un limbaj de programare adecvat scrierii algoritmilor.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și ALGOL · Vezi mai mult »

Almaș

Almaș (din maghiară "Almás", în traducere „Merești”) se poate referi la.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Almaș · Vezi mai mult »

Alsacia

Alsacia (în alsaciană ’s Elsàss sau ’s Elses, în, în) este o regiune în estul Franței, învecinată cu Germania.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Alsacia · Vezi mai mult »

Angela Bidu-Vrănceanu

Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Angela Bidu-Vrănceanu · Vezi mai mult »

Articol (gramatică)

fără articole În gramatica tradițională, articolul este o „parte de vorbire flexibilă cu rol de instrument gramatical, care însoțește în unele limbi substantivul și arată în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Articol (gramatică) · Vezi mai mult »

Asimilație (lingvistică)

În fonetică, asimilația sau asimilarea este o schimbare fonetică foarte răspândită, prin care un sunet preia unele caracteristici articulatorii sau totalitatea acestora de la un sunet diferit, aflat în vecinătatea primului sau în apropierea acestuiaBidu-Vrănceanu 1997, pp. 71–72.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Asimilație (lingvistică) · Vezi mai mult »

Atribut

În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Atribut · Vezi mai mult »

Autobuz

Un autobuz modern Solbus Autobuz Otokar Kent C pe linia 381, București Autobuz ''Ayats'' cu etaj descoperit (Open Top Double-Decker) în Constanța City Tour Autobuz Dac 117 UD în Târgu Jiu Autobuzul este un autovehicul de dimensiuni mari care este folosit pentru a transporta un număr mare de pasageri și este în general folosit pentru transportul în comun, urban sau interurban.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Autobuz · Vezi mai mult »

Împrumut (lingvistică)

În lingvistica comparativă, lingvistica istorică și sociolingvistică, termenul împrumut denumește preluarea unor elemente lingvistice de către un idiom (limbă, dialect) de la alt idiomCrystal 2008, p. 58.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Împrumut (lingvistică) · Vezi mai mult »

Bacă

În botanică, baca este un tip de fruct produs dintr-un singur ovar, caracterizat printr-un epicarp subțire, cutinizat sau cerificat, un mezocarp alcătuit din celule mari, bogate în glucide, pigmenți antocianici și alți metaboliți secundari și un endocarp celulozic.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Bacă · Vezi mai mult »

Baia de Aramă

Baia de Aramă este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitatea componentă Baia de Aramă (reședința), și din satele Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Mărășești, Negoești, Pistrița, Stănești și Titerlești.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Baia de Aramă · Vezi mai mult »

Belgrad

Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Belgrad · Vezi mai mult »

Bibliofilie

''Șoarecele de bibliotecă'', 1850, Carl Spitzweg Biliofilia este pasiunea de a cunoaște, de a evalua și de a colecționa cărți rare și prețioase, iar un bibliofil sau șoarece de bibliotecă este o persoană care iubește cărțile.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Bibliofilie · Vezi mai mult »

Botgros

Botgros Botgrosul sau cireșarul (Coccothraustes coccothraustes) este o pasăre denumită după ciocul ei puternic cu care poate sparge ușor sâmburii de cireșe, vișine etc.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Botgros · Vezi mai mult »

Brunch

Brunch, exemplu Brunch-ul este o combinație între micul dejun și prânz.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Brunch · Vezi mai mult »

Buda

Reprezentarea oraşului Buda în cronica lui Hartmann Schedel Buda (în) a fost un oraș de sine stătător situat pe malul vestic al Dunării, în Regatul Ungariei.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Buda · Vezi mai mult »

Buhai de baltă

Buhaiul de baltă (Botaurus stellaris) este o pasăre acvatică care trăiește ascunsă în stufărișul bălților.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Buhai de baltă · Vezi mai mult »

Calc (lingvistică)

În practica traducerii, cuvântul „calc” se referă la traducerea literală (cuvânt cu cuvânt) al cărei rezultat nu este totdeauna corect conform normelor varietății standard a limbii țintă.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Calc (lingvistică) · Vezi mai mult »

Cameră obscură

Camera obscură poate fi definită ca fiind o copie mecanică a ochiului animal.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Cameră obscură · Vezi mai mult »

Canal (dezambiguizare)

Termenul de Canal (ital. canale.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Canal (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Capcană

Capcana (din) sau cursa (din) este un dispozitiv, ce poate avea diferite forme, folosit pentru prinderea unor animale și păsări.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Capcană · Vezi mai mult »

Casă de bani

Seif din 1900 O casă de bani, sau și casă de fier, trezor, seif (cuvânt care provine din engleză de la safe), este un obiect în formă de dulap din fier blindat pentru păstrare de bani, obiecte de valoare, arme, cu scopul împiedicării furtului lor.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Casă de bani · Vezi mai mult »

Caz (gramatică)

În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Caz (gramatică) · Vezi mai mult »

Cazul acuzativ

În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »

Cazul genitiv

În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Cazul genitiv · Vezi mai mult »

Căile Ferate Române

Locomotivă Clasa 40 Căile Ferate Române (CFR) este compania națională de transport feroviar a României.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Căile Ferate Române · Vezi mai mult »

Chantemerle

Chantemerle este o comună în departamentul Marne, Franța.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Chantemerle · Vezi mai mult »

Complement

Termenul complement (din cuvântul latinesc complementum, cu sensul general „ceea ce se adaugă la ceva pentru a-l întregi”) folosit în sintaxă denumește o parte din părțile de propoziție subordonate altora.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Complement · Vezi mai mult »

Complement circumstanțial

În sintaxa tradițională, complementul circumstanțial (prescurtat CC) este o specie de complement format dintr-un ansamblu eterogen de subspecii definite în primul rând semanticBidu-Vrănceanu 1997, p. 101.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Complement circumstanțial · Vezi mai mult »

Complement direct

În gramatica tradițională, complementul direct este partea de propoziție care exprimă ființa sau lucrul asupra căruia se răsfrânge direct o acțiune exercitată de cele mai multe ori de un verb, sau lucrul rezultat dintr-o acțiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul Dubois 2002, p. 332.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Complement direct · Vezi mai mult »

Complement indirect

În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Complement indirect · Vezi mai mult »

Conjuncție

În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp. 127–128.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Conjuncție · Vezi mai mult »

Coordonare (gramatică)

În sintaxă, coordonarea este un raport logic, unul din cele care pot exista în propoziție și în frază.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Coordonare (gramatică) · Vezi mai mult »

Cratimă

Cratima („‑”) (din greaca modernă: κράτημα „acțiunea de a ține”) sau „liniuța de unire” este un semn ortografic utilizat pentru.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Cratimă · Vezi mai mult »

Croația

Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Croația · Vezi mai mult »

Curtea de Argeș

Curtea de Argeș este un municipiu în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitățile componente Curtea de Argeș (reședința) și Noapteș.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Curtea de Argeș · Vezi mai mult »

Cuvânt

În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Cuvânt · Vezi mai mult »

Cuvânt gramatical

În lingvistică, un cuvânt gramatical sau funcțional este un cuvânt ce îndeplinește în limbă o funcție exclusiv sau preponderent gramaticală, opunându-se prin aceasta cuvântului cu sens lexical (conținut noțional) deplinCrystal 2008, p. 203.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Cuvânt gramatical · Vezi mai mult »

Cuvânt telescopat

Tipuri de furculinguri În lingvistică, prin cuvânt telescopat se înțelege în general un cuvânt nou format prin combinarea a două cuvinte existente, astfel încât cel puțin unul din ele este trunchiat.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Cuvânt telescopat · Vezi mai mult »

Derivare (lingvistică)

În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Derivare (lingvistică) · Vezi mai mult »

Diasistemul slav de centru-sud

Diasistemul slav de centru-sud (în limba croată srednjojužnoslavenski dijasistem/dijasustav, centralnojužnoslavenski dijasistem/dijasustav sau centralni južnoslavenski dijasistem/dijasustav) este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Diasistemul slav de centru-sud · Vezi mai mult »

Dicționar

Dicționar de latină în mai multe volume Un dicționar sau lexicon este o lucrare lexicografică care cuprinde o parte semnificativă dintre cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu al științei, literaturii, artei etc., așezate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică), având în general definiția sensurilor cuvântului împreună cu pronunție, etimologie și alte informații, sau o listă de cuvinte însoțite de traducerile lor într-o altă limbă.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Dicționar · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Dunărea · Vezi mai mult »

Floarea-reginei

Floarea-reginei (Leontopodium alpinum Cass.), numită și floarea-de-colț, este o specie de plantă erbacee, perenă, din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Floarea-reginei · Vezi mai mult »

Floarea-soarelui

Floarea-soarelui (Helianthus annuus) este o plantă anuală din familia Asteraceae, nativă din America.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Floarea-soarelui · Vezi mai mult »

Fonetică

Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Fonetică · Vezi mai mult »

Formare de cuvinte

În lingvistică, sintagma „formare de cuvinte” denumește principalul mijloc intern de îmbogățire a lexicului limbii, un ansamblu de procedee de creare a unor unități lexicale noi, pe baza unui material lingvistic preexistent în aceastaBidu-Vrănceanu 1997, p. 207–208.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Formare de cuvinte · Vezi mai mult »

Fotbal

Fotbalul este un sport de echipă ce se dispută între două echipe alcătuite din 11 jucători fiecare.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Fotbal · Vezi mai mult »

Gaz

Gazul este una din stările de agregare ale materiei.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Gaz · Vezi mai mult »

Gen gramatical

În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Gen gramatical · Vezi mai mult »

Geografie

Harta Pământului Geografia (din grecescul γεωγραφία—geographia, însemnând „a descrie pământul”) este știința care studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Geografie · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Germania · Vezi mai mult »

Gerunziu

În structura morfologică a unor limbi, gerunziul este o formă verbală nepersonală inclusă de tradiția unor gramatici, cum este cea română sau cea franceză, printre moduriBidu-Vrănceanu et al., p. 220.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Gerunziu · Vezi mai mult »

Gramatică

Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Gramatică · Vezi mai mult »

Gura leului

Genul Antirrhinum conține specii de plante cunoscute sub denumirea generală de gura leului.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Gura leului · Vezi mai mult »

Hardware

Hardware-ul este partea fizică a unui sistem informatic, constituită din ansamblul de componente electrice, electronice și mecanice care împreună pot primi, prelucra, stoca și reda informații, sub diverse forme de semnale electrice, acustice sau optice, spre deosebire de software, care este partea logică — cea care comandă hardware-ul prin intermediul unor programe (aplicații, sisteme de operare și drivere) — și de datele asupra cărora operează respectivul sistem de calcul.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Hardware · Vezi mai mult »

Indicativ

În gramatică, indicativul este un mod personal al verbului, care are drept valoare semantică specifică exprimarea unor acțiuni, întâmplări, stări etc.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Indicativ · Vezi mai mult »

Insecticid

Avion pentru împrăștierea insecticidelor Insecticidele sau pesticidele sunt substanțe chimice care omoară, sau împiedică înmulțirea insectelor dăunătoare.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Insecticid · Vezi mai mult »

Land

Termenul land provine din germană și înseamnă un stat component al unei federații statale, ca de ex.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Land · Vezi mai mult »

Lebărvurst

Liverwurst, lebăr, sau cârnat de ficat este un fel de cârnat fabricat din ficat.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Lebărvurst · Vezi mai mult »

Lexic

Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Lexic · Vezi mai mult »

Lexicalizare

În lingvistică, termenul lexicalizare are mai multe sensuri.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Lexicalizare · Vezi mai mult »

Limba bosniacă

Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba bosniacă · Vezi mai mult »

Limba croată

Limba croată (hrvatski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de croați.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba croată · Vezi mai mult »

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba engleză · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba franceză · Vezi mai mult »

Limba germană

Limba germană (în germană deutsche Sprache, uzual Deutsch) aparține grupului vestic al limbilor germanice.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba germană · Vezi mai mult »

Limba greacă

Greaca (Ελληνικά, citit simplificat /elini'ka/) este o limbă indo-europeană, vorbită în Grecia începând cel puțin cu secolul XVII î.Hr..

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba greacă · Vezi mai mult »

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba latină · Vezi mai mult »

Limba maghiară

Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba maghiară · Vezi mai mult »

Limba maternă

Naxcivan, Azerbaijan Limba maternă este prima limbă învățată de o persoană de obicei în copilărie, în familie.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba maternă · Vezi mai mult »

Limba muntenegreană

Limba muntenegreană (crnogorski jezik, црногорски језик) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba muntenegreană · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba română · Vezi mai mult »

Limba sârbă

limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limba slavă veche

Limba slavă veche (sau paleoslavă; nume abreviat des în limba română: LSV; în slava veche: словѣ́ньскъ ѩꙁꙑ́къ, slověnĭskŭ językŭ) s-a dezvoltat începând cu secolul al VII-lea (în urma separării ramurii de sud a slavei comune).

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba slavă veche · Vezi mai mult »

Limba spaniolă

Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba spaniolă · Vezi mai mult »

Limba tok pisin

Limba tok pisin sau neo-melaneziana (în engleză, Melanesian Pidgin English) este o limbă creolă bazată pe lexicul limbii engleze.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limba tok pisin · Vezi mai mult »

Limbă (dezambiguizare)

Termenul limbă se poate referi la.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limbă (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Limbă creolă

Inscripție în creola din Guadelupa, în traducere: „'''RIDICĂ PICIORUL''' de pe accelerator '''AICI SE JOACĂ COPII!'''” Inscripții pentru camere de hotel în tok pisin. În traducere literală, cea din stânga: „Nu puteți intra”; cea din dreapta: „Acum puteți face curat în cameră”. În sociolingvistică, termenul limbă creolă denumește o limbă care a evoluat dintr-o limbă vehiculară mixtă, secundă pentru vorbitorii ei, într-o limbă maternă în sensul obișnuit al termenului.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limbă creolă · Vezi mai mult »

Limbi romanice

Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Limbi romanice · Vezi mai mult »

Lingvistică

Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Lingvistică · Vezi mai mult »

Literatură

Literatura (sau beletristica) este arta compozițiilor scrise.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Literatură · Vezi mai mult »

Literă

O literă este un semn grafic din scrierea segmentală a unei limbi, corespunzând unui fonem.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Literă · Vezi mai mult »

Lorena

Lorena a fost o regiune administrativă situată în nord-estul Franței, la granița acesteia cu Belgia, Luxemburg și Germania.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Lorena · Vezi mai mult »

Malév

Malév Boeing 737 Sediul Malév Malév (prescurtare de la Magyar Légiközlekedési Vállalat), a fost linia aeriană națională a Ungariei înființată în 1956 ca urmașul companiei ungaro-sovietice Maszovlet.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Malév · Vezi mai mult »

Mass-media

New York, vânzând ziarul ''Morning Telegraph'' (1908) Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie în engleză la plural, care a fost preluată și în română, având traducerea și semnificația „medii (de comunicare) de masă”.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Mass-media · Vezi mai mult »

Măcăleandru

Măcăleandrul (Erithacus rubecula), numit și gușă roșie, uneori și macaleandru, prihor cu pieptul roșu, prihoriu, prigoare, este o mică pasăre migratoare sau parțial migratoare, cântătoare, insectivoră, cu aspect drăguț, penajul deasupra este brun-măsliniu, părțile laterale ale capului, ale gâtului, gâtlejul (gușa) și pieptul roșu-portocalii, abdomenul albicios.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Măcăleandru · Vezi mai mult »

Mecklenburg - Pomerania Inferioară

Mecklenburg - Pomerania Occidentală, Mecklenburg - Pomerania Inferioară sau Mecklenburg - Pomerania Anterioară sau Mecklenburg - Pomerania de Vest este un land federal situat în nord-estul acestei țări, pe coasta de sud a Mării Baltice.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Mecklenburg - Pomerania Inferioară · Vezi mai mult »

Mic dejun

Pâine prăjită cu jumări. Mic dejun francez Mic dejun englez Mic dejun tradițional japonez Micul dejun este o mâncare care se ia de regulă dimineața.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Mic dejun · Vezi mai mult »

Microundă

Microundele sunt unde Hertziene a căror lungime de undă este cuprinsă între 1 mm (300 GHz) și 1 m (0,3 GHz).

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Microundă · Vezi mai mult »

Mierlă

Mierla (Turdus merula) este o pasăre cântătoare din genul Turdus, familia Turdidae, care este răspândită în Europa, Asia, Africa de Nord, Australia și Noua Zeelandă.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Mierlă · Vezi mai mult »

Mioara Avram

Mioara Avram (n. 4 februarie 1932, Tulcea, d. 12 iulie 2004, București) a fost o lingvistă română.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Mioara Avram · Vezi mai mult »

Mod (gramatică)

În unele limbi, cum sunt cele flexionare și cele aglutinante, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care este un mijloc gramaticalizat de exprimare a modalității, adică a atitudinii subiective a vorbitorului față de conținutul faptic al propriei sale propoziții, implicând aprecierea acțiunii, întâmplării, stării, existenței exprimate de verb ca reală, sigură, posibilă, realizabilă, dorită, incertă, ireală etc.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Mod (gramatică) · Vezi mai mult »

Modalizator

În lingvistică, un modalizator este un „mijloc care permite vorbitorului să-și manifeste felul în care privește propriul său enunț”.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Modalizator · Vezi mai mult »

Morfologie (lingvistică)

În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Morfologie (lingvistică) · Vezi mai mult »

Navă cu aburi

Navă cu aburi pe râul Tennessee, 1860 - 1865. Nava cu aburi sau vaporul (în, steamship sau steamboat - steam, aburi, vapori și boat, navă, ambarcațiune) este o navă care este propulsată de forța aburului produs de un generator de abur, folosind fie o roată cu zbaturi, fie o elice.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Navă cu aburi · Vezi mai mult »

Nu-mă-uita

Nu-mă-uita (Myosotis) o plantă ce aparține familiei Boraginaceae, ce conține peste 50 de specii erbacee, anuale, bienale sau pereneMilea Preda - Dicționar dendrofloricol, Editura științifică și enciclopedică, București - 1989, pag.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Nu-mă-uita · Vezi mai mult »

Număr (gramatică)

În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »

Numeral

În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Numeral · Vezi mai mult »

Ochiul-boului

Termenul „Ochiul-boului” se poate referi la.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Ochiul-boului · Vezi mai mult »

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (în engleză: North Atlantic Treaty Organization, NATO; în franceză: Organisation du traité de l'Atlantique nord, OTAN), cunoscută și ca Alianța Atlanticului de Nord, este o alianță politico-militară ce reunește 31 de țări din Europa și America de Nord.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord · Vezi mai mult »

Ortografie

În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Ortografie · Vezi mai mult »

Parlament

Parlamentul reprezintă corpul legislativ într-un stat democratic, care poate fi compus, de regulă, din una sau două camere, respectiv sisteme (sistem unicameral sau sistem bicameral), dar și cu trei camere (sistem tricameral).

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Parlament · Vezi mai mult »

Parte de vorbire

În gramatica tradițională, partea de vorbire este o clasă de cuvinte stabilită după sensul lor lexical general și după caracteristicile lor morfologice și sintacticeConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Parte de vorbire · Vezi mai mult »

Participiu

În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Participiu · Vezi mai mult »

Pământ

Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Pământ · Vezi mai mult »

Peninsulă

Peninsulă în Croaţia O peninsulă (din latină "paene insula", aproape insulă) este o formă de relief geografică, reprezentată de o extensie a uscatului dintr-un corp mai mare, înconjurat de apă din trei părți.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Peninsulă · Vezi mai mult »

Persoană (gramatică)

În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Persoană (gramatică) · Vezi mai mult »

Petrol

Un vas cu o mostră de petrol Scenă din ''Jurasicul superior''; în prim-plan sunt doi ''Compsognathus'', în spate o turmă de ''Iguanodon''. (Pictură de G. Boeggemann) Ignacy Łukasiewicz (1822-1882) a descoperit rafinarea benzinei din țiței Rezervele mondiale de petrol din 2009. Petrolul, sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța Pământului.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Petrol · Vezi mai mult »

Plantă

Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde organismele pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Plantă · Vezi mai mult »

Podu Turcului, Bacău

Podu Turcului este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Podu Turcului, Bacău · Vezi mai mult »

Poiana Mărului (dezambiguizare)

Poiana Mărului se poate referi la una dintre localitățile.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Poiana Mărului (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Postpoziție

În gramatică, postpoziția este un cuvânt gramatical (numit și funcțional) propriu unor limbi, care este plasat după un cuvânt parte de vorbire nominală (substantiv, pronume), pentru a forma cu acesta un complement pe care îl leagă de verbul său regent.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Postpoziție · Vezi mai mult »

Prânz

O mâncare de prânz Un prânz sau dejun este masa principală a zilei.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Prânz · Vezi mai mult »

Predicat

În gramatica tradițională, predicatul este una din cele două părți de propoziție principale, cealaltă fiind subiectul, altfel spus, este unul din constituenții propoziției minimale, celălalt fiind subiectulGrevisse și Goosse 2007, p. 259.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Predicat · Vezi mai mult »

Prepoziție

În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Prepoziție · Vezi mai mult »

Prezent (gramatică)

În gramatică, termenul „prezent” denumește în sens general o valoare temporală de bază, cea care exprimă caracterul actual al unei acțiuni, opunându-se altor două valori temporale fundamentale, trecutul și viitorul.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Prezent (gramatică) · Vezi mai mult »

Pronume

În gramatica tradițională, pronumele (Bidu-Vrănceanu 1997, pp. 389–390.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 957.Crystal 2008, pp. 391–392.Dubois 2002, pp. 382–383.Kugler și Laczkó 2000, p. 152.Bokor 2007, pp. 228–229.. În limbile flexionare și în cele aglutinante, pronumele sunt apropiate morfologic și sintactic de substantive. Unora dintre ele le corespund adjective pronominale, apropiate din aceste puncte de vedere de adjectivele propriu-zise.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Pronume · Vezi mai mult »

Pronunție

În fonetică, termenii pronunție, pronunțare și rostire au două sensuri principale.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Pronunție · Vezi mai mult »

Propoziție

O propoziție este o succesiune de cuvinte dintr-o limbă oarecare, vie sau moartă, care conține o idee mai mult sau mai puțin completă, formulată conform regulilor gramaticale ale limbii respective.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Propoziție · Vezi mai mult »

Propoziție gramaticală

Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »

Pușcă-mitralieră

Pușca-mitralieră PM Md. 64 (denumirea modelului sovietic RPK fabricat sub licență în România). Pușca-mitralieră reprezintă arma automată de bază a grupei de infanterie (pistolari), fiind folosită pentru nimicirea forței vii și a mijloacelor de foc ale inamicului.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Pușcă-mitralieră · Vezi mai mult »

Rață

Rața este numele atribuit unei varietăți de specii din familia Anatidae.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Rață · Vezi mai mult »

Raportul dintre subiect și predicat

În sintaxă există mai multe viziuni despre raportul dintre subiect și predicat din punct de vedere ierarhic.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Raportul dintre subiect și predicat · Vezi mai mult »

Recțiune

În gramatica tradițională, recțiunea este, în unele limbi, un proces prin care, într-un raport sintactic de subordonare, un cuvânt (numit regent) impune altui cuvânt, subordonat, un anumit mijloc de realizare a raportului.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Recțiune · Vezi mai mult »

Reduplicare

În lingvistică, reduplicarea este repetarea în formă identică sau puțin diferită a unui morfem legat sau a unui cuvânt autonom.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Reduplicare · Vezi mai mult »

Registru de limbă

În sociolingvistică, termenul „registru de limbă” denumește un tip de varietate a limbii pentru care se întâlnesc tratări diferite și totodată alți termeni pentru a-l denumi, în funcție de școala lingvistică sau de lingvistBidu-Vrănceanu 1997, p. 407.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Registru de limbă · Vezi mai mult »

Roșiorii de Vede

Roșiorii de Vede este un municipiu în județul Teleorman, Muntenia, România.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Roșiorii de Vede · Vezi mai mult »

Salcâm

Salcâmul (Robinia pseudoacacia L.), face parte din familia Fabaceae, este un arbore melifer, cu tulpina înaltă, până la 25-30 de metri și ramuri spinoase rare, fiind aclimatizat în America de Nord, Europa, Africa de Sud și Asia.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Salcâm · Vezi mai mult »

Sângeorz-Băi

Sângeorz-Băi, mai demult Sângiorgiul Român, Sângeorzul Român (în dialectul săsesc Gergn, Sänt-Jorich, Sänt-Gergn, Gergnâ, în, în) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Cormaia, Sângeorz-Băi (reședința) și Valea Borcutului.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Sângeorz-Băi · Vezi mai mult »

Scriere

Scrisul este un mijloc de comunicare care reprezintă limbajul prin înscrierea unor semne pe diverse suporturi.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Scriere · Vezi mai mult »

Semantică

Semantica (din limba greacă: σημαντικός, semantikós.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Semantică · Vezi mai mult »

Siglă

Universității „Lucian Blaga” din Sibiu cuprinzând sigla de la numele instituției În lingvistică, o siglă este prescurtarea unei sintagme, de regulă păstrându-se literele inițiale ale cuvintelor și ale componentelor de cuvânt compus cu sens lexicalBidu-Vrănceanu 1997, p. 449.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Siglă · Vezi mai mult »

Sinonim

În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sensBidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Sinonim · Vezi mai mult »

Sintagmă

Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Sintagmă · Vezi mai mult »

Sintaxă

În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Sintaxă · Vezi mai mult »

Software

Prin software (/'sʌf ' tué:r/), soft sau rareori și „logicial” se înțelege un sistem de programe pentru calculatoare incluzând procedurile lor de aplicare, sistem furnizat odată cu calculatorul respectiv sau creat ulterior de către utilizator sau și cumpărat din comerț de-a gata.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Software · Vezi mai mult »

Subiect (gramatică)

În sintaxa tradițională, subiectul este acea „parte principală de propoziție despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Subiect (gramatică) · Vezi mai mult »

Subordonare (gramatică)

În gramatică, subordonarea este unul dintre raporturile sintactice.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Subordonare (gramatică) · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Substantiv · Vezi mai mult »

Sulfat de cupru

Fără descriere.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Sulfat de cupru · Vezi mai mult »

Sunet (fonetică)

În fonetică, un sunet este un fenomen acustic (vezi articolul Sunet) articulat, adică pronunțat deslușit prin mișcarea organelor care îl emit în limbajul uman, și este receptat în procesul de comunicare ca cel mai mic segment discret perceptibil al fluxului vorbiriiBidu-Vrănceanu 1997, p. 493.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Sunet (fonetică) · Vezi mai mult »

Sunet de legătură

În fonetică, în morfologie și în lexicologie, un sunet de legătură este un element de cuvânt care leagă între ele două morfemeBokor 2007, p. 264.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Sunet de legătură · Vezi mai mult »

Târgu Jiu

Târgu Jiu este municipiul de reședință al județului Gorj, Oltenia, România, format din localitățile componente Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Romanești, Slobozia, Târgu Jiu (reședința) și Ursați.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Târgu Jiu · Vezi mai mult »

Tehnologie

Tehnologie („știința meșteșugurilor”, din greaca veche τέχνη, techne, „artă, pricepere, abilitate a mâinii”; și -λογία, -logia) este suma tehnicilor, abilităților, metodelor și proceselor utilizate în producția de bunuri sau servicii sau în realizarea obiectivelor, cum ar fi cercetarea științifică.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Tehnologie · Vezi mai mult »

Televiziune

Regia tehnică a unei televiziuni moderne Televiziunea (prescurtat TV, în engleză: television) poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode și tehnici utilizate pentru transmiterea electrică pe un canal de comunicație a imaginilor și sunetelor în mișcare.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Televiziune · Vezi mai mult »

Televizor

TV LCD Diverse tipuri de televizoare cu tub catodic, expuse la Muzeul Comunicatiilor din Heusenstamm, Germania Televizorul (sau simplu TV) este un monitor care poate recepționa semnalele TV dar care poate avea și alte funcții (jocuri video, internet, etc.). Televizorul este un dispozitiv electronic folosit pentru a recepționa și reda emisiuni de radiodifuziune vizuală (televiziune radiodifuzată), care difuzează programe de televiziune, fiind folosit astăzi pentru divertisment, pentru educare și pentru informare.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Televizor · Vezi mai mult »

Topică

În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Topică · Vezi mai mult »

Toponimie

În onomastică, ramură a lingvisticii, toponimia sau toponomastica este o subramură care studiază toponimele, adică numele proprii de locuri, având în vedere mai multe aspecte: originea, tipologia, sensul, structura lor etc.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Toponimie · Vezi mai mult »

Transdanubia

hu icon Regiunile Ungariei Transdanubia (în, în traducere „Dincolo de Dunăre”) este denumirea tradițională a teritoriului Ungariei de pe malul drept al Dunării (partea de vest a Ungariei).

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Transdanubia · Vezi mai mult »

Tunel

Portalul sudic al tunelului de canal Chirk, de 421 m lungime (Marea Britanie) tunelului feroviar Lötschberg (Elveția) Tunelul este o construcție inginerească, deseori foarte ingenioasă, care permite realizarea unei căi de comunicație subterane, străbătând, după un anumit traseu, masa rocilor de munte (tuneluri de munte), a rocilor din orașe la mică adâncime (metrouri și alte tuneluri orășenești) sau a rocilor de sub fundul apelor (tuneluri sub ape curgătoare, lacuri sau strâmtori maritime). Cele mai lungi tuneluri din lume sunt: Tunelul de bază Gotthard, Tunelul Seikan, Tunelul Canalului Mânecii și Tunelul Laerdal.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Tunel · Vezi mai mult »

Tunelul Canalului Mânecii

Harta Tunelului Canalului Mânecii Tunelul Canalului Mânecii (în engleză Channel Tunnel, "Tunelul Canalului", în franceză Tunnel sous la Manche, "Tunelul pe sub Canalul Mânecii") este un tunel feroviar submarin, lung de 50,5 km, care leagă vestul Franței cu sud-estul Angliei, pe sub Canalul Mânecii.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Tunelul Canalului Mânecii · Vezi mai mult »

Vatra Dornei

Vatra Dornei (în, în) este un municipiu în județul Suceava, Bucovina, România, format din localitățile componente Argestru, Roșu, Todireni și Vatra Dornei (reședința).

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Vatra Dornei · Vezi mai mult »

Verb

În gramatică, verbul este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Verb · Vezi mai mult »

Vietnamul de Nord

Vietnamul de Nord cunoscut și sub numele de Republica Democrată Vietnam a fost un stat comunist între 1945-1976 în Asia de Sud-Est cu capitala la Hanoi.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Vietnamul de Nord · Vezi mai mult »

Viță de vie

Vița de vie (Vitis vinifera) este o specie de plante din genul Vitis, familia Vitaceae, originară din regiunea mediteraneană, Europa Centrală și sud-vestul Asiei, din Maroc și Spania până în sudul Germaniei în nord și în est până în nordul Iranului.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și Viță de vie · Vezi mai mult »

1999

1999 (MCMXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Compunere (lingvistică) și 1999 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Compunere lexicală.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »