Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Instalați
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia

Index Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia

Prima constituţie a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (RSFI) a reprezentat legea supremă a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, și a predecesorului acesteia Republica Populară Federativă Iugoslavă (RPFI).

23 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Bosnia și Herțegovina, Constituția Macedoniei de Nord, Constituția Serbiei, Constituția Sloveniei, Constituție, Iosip Broz Tito, Iugoslavia, sângeroasa destrămare, Liga Comuniștilor din Iugoslavia, Macedonia, Regatul Iugoslaviei, Republica Federală Iugoslavia, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Serbia și Muntenegru, Stat succesor, 13 ianuarie, 1946, 1953, 1963, 1974, 21 februarie, 31 ianuarie, 7 aprilie.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina (Bosnia-Herțegovina, cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина,, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa trei milioane de locuitori.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Bosnia și Herțegovina · Vezi mai mult »

Constituția Macedoniei de Nord

Constituția Macedoniei de Nord este o constituție codificată care conține sistemul de guvernare și drepturile fundamentale ale Macedoniei de Nord.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Constituția Macedoniei de Nord · Vezi mai mult »

Constituția Serbiei

Constituția Republicii Serbia (în Устав Републике Србије / Ustav Republike Srbije), cunoscută și cu numele de Constituția Mitrovdan (Митровдански устав / Mitrovdanski ustav) a fost adoptată în 2006 și a înlocuit constituția din 1990.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Constituția Serbiei · Vezi mai mult »

Constituția Sloveniei

Constituția republicii Slovenia a fost adoptată de către Adunarea Națională (Državni zbor) pe 23 decembrie 1991.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Constituția Sloveniei · Vezi mai mult »

Constituție

Constituția unui stat este actul legislativ, care definește drepturile și libertățile cetățenilor, organizarea puterii legislative, executive și judecătorești, reglementarea relațiilor sociale privitoare la instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat, și alte aspecte considerate esențiale pentru buna funcționare a statului.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Constituție · Vezi mai mult »

Iosip Broz Tito

Iosip Broz Tito (nume la naștere Josip Broz; în chirilica sârbo-croată: Јосип Броз Тито) a fost un revoluționar comunist iugoslav și om de stat.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Iosip Broz Tito · Vezi mai mult »

Iugoslavia, sângeroasa destrămare

Iugoslavia, sângeroasa destrămare este o carte care descrie evoluția Iugoslaviei de la apariția slavilor în Balcani până la războaiele care au destrămat federația.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Iugoslavia, sângeroasa destrămare · Vezi mai mult »

Liga Comuniștilor din Iugoslavia

Liga Comuniștilor din Iugoslavia (în), inițial Partidul Comunist din Iugoslavia (în) (înainte de 1952) a fost un partid comunist major în Iugoslavia.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Liga Comuniștilor din Iugoslavia · Vezi mai mult »

Macedonia

Termenul Macedonia se poate referi la.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Macedonia · Vezi mai mult »

Regatul Iugoslaviei

Regatul Iugoslaviei a fost regatul slavilor de sud din nord-vestul Balcanilor, care a existat începând cu sfârșitul Primului Război Mondial, până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Regatul Iugoslaviei · Vezi mai mult »

Republica Federală Iugoslavia

Coperta unui vechi paşaport al Republicii Federale Iugoslavia, care va fi folosit până la o anumită dată în 2009 în Serbia Republica Federală Iugoslavia sau RFI a fost un stat federal constituit din republicile Serbia și Muntenegru din fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia (RSFI), creată când celelalte patru republici s-au „despărțit” din cadrul federației datorită tensiunilor etnice.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Republica Federală Iugoslavia · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Vezi mai mult »

Serbia și Muntenegru

Serbia și Muntenegru a fost o uniune statală care a existat în sud-estul Europei, pe o parte a teritoriului fostei Republici Federative Iugoslavia, între 4 februarie 2003 și 3 iunie 2006.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Serbia și Muntenegru · Vezi mai mult »

Stat succesor

Statul succesor este un stat care preia o parte a teritoriului și averii unui stat recunoscut internațional (stat predecesor, care a existat până în momentul succesiunii. Ca termen de drept internațional, acest concept este discutat în cadrul teoriei statelor succesoare. Într-un context larg, statul succesor se aplică în cazuri în care conceptul dreptului internațional ar fi nepotrivit. De exemplu, în istoria universală sau în istoria comparată. Arnold J. Toynbee folosea conceptul pentru descrierea fragmentelor unui imperiu (zis și stat universal), astfel încât termenul poate fi aplicat atât regatelor înființate de generalii lui Alexandru Macedon pe ruinele imperiului elenistic al acestuia din urmă, dar și unei țări precum Belarusul, succesorul modern al defunctei URSS, deși, din punct de vedere juridic, numai Federația Rusă poate fi considerat stat succesor al Uniunii Sovietice. De aceea, există mai multe conotații posibile ale termenului stat succesor, funcție de continuitatea statală implicată.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și Stat succesor · Vezi mai mult »

13 ianuarie

---- 13 ianuarie este a 13-a zi a calendarului gregorian.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 13 ianuarie · Vezi mai mult »

1946

1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 1946 · Vezi mai mult »

1953

1953 (MCMLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 1953 · Vezi mai mult »

1963

1963 (MCMLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 1963 · Vezi mai mult »

1974

1974 (MCMLXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 1974 · Vezi mai mult »

21 februarie

---- 21 februarie este a 52-a zi a calendarului gregorian.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 21 februarie · Vezi mai mult »

31 ianuarie

---- 31 ianuarie este a 31-a zi a calendarului gregorian.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 31 ianuarie · Vezi mai mult »

7 aprilie

---- 7 aprilie este a 97-a zi a calendarului gregorian și ziua a 98-a în anii bisecți.

Nou!!: Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și 7 aprilie · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Constituţia Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Constituţia republicii socialiste federative iugoslavia, Constituția republicii socialiste federative iugoslavia.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »