acces mai rapid decât browser-ul!
48 relaţii: A Cincea Republică Franceză, A Doua Republică Franceză, A Patra Republică Franceză, A Treia Republică Franceză, Absolutism, Al Doilea Imperiu Francez, Al Doilea Război Mondial, Cele o sută de zile, Charles de Gaulle, Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, Democrație, Franța, Guvernul Franței, Liberalism, Napoleon I, Parlamentul Franței, Președintele Franței, Primul Imperiu Francez, Referendum, Regimul de la Vichy, Republică, Revoluția Franceză, Secolul al XIX-lea, Secularism, Uniunea Europeană, 10 iulie, 14 august, 14 ianuarie, 14 iulie, 16 iulie, 1789, 1790, 1802, 1804, 1946, 1958, 2 noiembrie, 2003, 22 august, 24 decembrie, 24 iunie, 25 februarie, 27 octombrie, 28 martie, 4 iunie, 4 noiembrie, 4 octombrie, 6 octombrie.
A Cincea Republică Franceză
A Cincea Republică este sistemul politic cu forma de stat republicană în vigoare în Franța după 4 octombrie 1958 până în ziua de astăzi.
Nou!!: Constituția Franței și A Cincea Republică Franceză · Vezi mai mult »
A Doua Republică Franceză
A Doua Republică Franceză este numele dat regimului politic din Franța între 1848 și 1852.
Nou!!: Constituția Franței și A Doua Republică Franceză · Vezi mai mult »
A Patra Republică Franceză
A Patra Republică este numele dat sistemului politic de stat republican în Franța din iunie 1944 până în octombrie 1958, de la adoptarea constituției din 13 octombrie 1946 până la adoptarea constituției celei de a cincea Republici în octombrie 1958.
Nou!!: Constituția Franței și A Patra Republică Franceză · Vezi mai mult »
A Treia Republică Franceză
A Treia Republică Franceză este numele dat regimului politic din Franța între 1870 și 1940.
Nou!!: Constituția Franței și A Treia Republică Franceză · Vezi mai mult »
Absolutism
Absolutismul sau monarhia absolută este forma de guvernare în care monarhul (împărat, țar, sultan, rege, domnitor) dispune integral de puterea supremă în stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie nelimitată).
Nou!!: Constituția Franței și Absolutism · Vezi mai mult »
Al Doilea Imperiu Francez
Al Doilea Imperiu Francez, sau Al doilea Imperiu, a fost regimul bonapartist imperial al lui Napoléon al III-lea, ființând din 1852 până în 1870, între a doua Republică și a treia Republică Franceză.
Nou!!: Constituția Franței și Al Doilea Imperiu Francez · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Constituția Franței și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Cele o sută de zile
Cele o sută de zile reprezintă perioada dintre revenirea lui Napoleon Bonaparte la Paris, la data de 20 martie 1815, din exilul său pe insula Elba și revenirea pe tron a lui Ludovic al XVIII-lea, la 8 iulie 1815.
Nou!!: Constituția Franței și Cele o sută de zile · Vezi mai mult »
Charles de Gaulle
Charles de Gaulle a fost un general și un politician francez.
Nou!!: Constituția Franței și Charles de Gaulle · Vezi mai mult »
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului. Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului (în) este carta fundamentală prin care la data de 26 august 1789 au fost puse, în Franța, bazele democrației moderne.
Nou!!: Constituția Franței și Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului · Vezi mai mult »
Democrație
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere”.
Nou!!: Constituția Franței și Democrație · Vezi mai mult »
Franța
Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.
Nou!!: Constituția Franței și Franța · Vezi mai mult »
Guvernul Franței
Guvernul francez este unul dintre principalele organe ale puterii executive în Franța.
Nou!!: Constituția Franței și Guvernul Franței · Vezi mai mult »
Liberalism
Liberalismul (din franțuzescul libéralisme) este un curent ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în drepturi.
Nou!!: Constituția Franței și Liberalism · Vezi mai mult »
Napoleon I
Napoleon Bonaparte (în franceză: Napoléon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena), cunoscut mai târziu ca Napoleon I și inițial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic și militar al Franței, ale cărui acțiuni au influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea. Născut în Corsica și specializat pe profilul de ofițer de artilerie în Franța continentală, Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze și a condus campanii reușite împotriva Primei și celei de-a Doua Coaliții, care luptau împotriva Franței. În 1799 a organizat o lovitură de stat și s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai târziu s-a încoronat ca Împărat al francezilor. În primul deceniu al secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez împotriva fiecărei puteri majore europene și a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare. A menținut sfera de influență a Franței prin constituirea unor alianțe extensive și prin numirea prietenilor și membrilor familiei în calitate de conducători ai altor țări europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon. Marea sa Armată a suferit pierderi covârșitoare în timpul campaniei și nu s-a recuperat niciodată pe deplin. În 1813, a Șasea Coaliție l-a înfrânt la Leipzig; în anul următor Coaliția a invadat Franța, l-a forțat pe Napoleon să abdice și l-a exilat pe insula Elba. În mai puțin de un an, a scăpat de pe Elba și s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O autopsie a concluzionat că a murit de cancer la stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioadă de război total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii militare din întreaga lume. Deși considerat un tiran de către oponenții săi, el a rămas în istorie și datorită creării Codului Napoleonian, care a pus fundațiile legislației administrative și judiciare în majoritatea țărilor Europei de Vest.
Nou!!: Constituția Franței și Napoleon I · Vezi mai mult »
Parlamentul Franței
Parlamentul francez sau Parlamentul Franței este instituția care exercită puterea deliberativă, puterea legislativă și puterea de a controla activitatea guvernamentală a Franței.
Nou!!: Constituția Franței și Parlamentul Franței · Vezi mai mult »
Președintele Franței
Președintele Republicii Franceze numit în mod colocvial Președintele Franței, este șeful de stat ales al Franței și deținătorul titlului de co-principe al Andorrei și Marele Maestru al Legiunii de Onoare (franceză:Légion d'honneur).
Nou!!: Constituția Franței și Președintele Franței · Vezi mai mult »
Primul Imperiu Francez
Primul Imperiu Francez, cunoscut și cu denumirile mai obișnuite de Imperiul Francez ori Imperiul Napoleonian, acoperă perioada în care Franța a dominat cea mai mare parte a Europei continentale, sub conducerea lui Napoleon I. Din punct de vedere constituțional, Primul Imperiu Francez se referă atât la perioada dintre 1804 și 1814/1815, de la sfârșitul Consulatului Francez până la Restaurația Franceză.
Nou!!: Constituția Franței și Primul Imperiu Francez · Vezi mai mult »
Referendum
Referendumul reprezintă procesul de consultare directă a cetățenilor unei țări în legătură cu un text de lege de o importanță cu totul deosebită sau asupra unei situații de importanță națională.
Nou!!: Constituția Franței și Referendum · Vezi mai mult »
Regimul de la Vichy
Franța sub ocupație germană. Zona din sud cu albastru a fost ocupată de Wehrmacht începând cu noiembrie 1942. Zona cu galben era sub administrare italiană. Mareșalul Philippe Pétain dând mâna cu Hitler. Stindardul prezidențial Statul francez, cunoscut și ca Regimul de la Vichy a fost regimul politic al Franței din 1940 până în 1944 apărut după ce în Al Doilea Război Mondial Germania Nazistă a învins Franța și Grupul Expediționar Britanic în Bătălia Franței.
Nou!!: Constituția Franței și Regimul de la Vichy · Vezi mai mult »
Republică
Republica este o formă de guvernământ în care puterea (legislativă, executivă și judecătorească) este exercitată de reprezentanți aleși (direct sau indirect) de cetățeni pentru o perioadă predeterminată de timp.
Nou!!: Constituția Franței și Republică · Vezi mai mult »
Revoluția Franceză
Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.
Nou!!: Constituția Franței și Revoluția Franceză · Vezi mai mult »
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Nou!!: Constituția Franței și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »
Secularism
Prin secularism sau laicitate se poate înțelege: Cum reprezintă anglo-saxonii secularismul ca independență reciprocă între credințe și stat.
Nou!!: Constituția Franței și Secularism · Vezi mai mult »
Uniunea Europeană
Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.
Nou!!: Constituția Franței și Uniunea Europeană · Vezi mai mult »
10 iulie
---- 10 iulie este a 191-a zi a gregorian calendarului și a 192-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 10 iulie · Vezi mai mult »
14 august
---- 14 august este a 226-a zi a calendarului gregorian și a 227-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 14 august · Vezi mai mult »
14 ianuarie
---- 14 ianuarie este a 14-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Constituția Franței și 14 ianuarie · Vezi mai mult »
14 iulie
---- 14 iulie este a 195-a zi a calendarului gregorian și a 196-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 14 iulie · Vezi mai mult »
16 iulie
---- 16 iulie este a 197-a zi a calendarului gregorian și a 198-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 16 iulie · Vezi mai mult »
1789
1789 (MDCCLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Constituția Franței și 1789 · Vezi mai mult »
1790
1790 (MDCCXC) a fost un obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Constituția Franței și 1790 · Vezi mai mult »
1802
1802 (MDCCCII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Constituția Franței și 1802 · Vezi mai mult »
1804
1804 (MDCCCIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Constituția Franței și 1804 · Vezi mai mult »
1946
1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Constituția Franței și 1946 · Vezi mai mult »
1958
1958 (MCMLVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Constituția Franței și 1958 · Vezi mai mult »
2 noiembrie
---- 2 noiembrie este a 306-a zi a calendarului gregorian și a 307-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 2 noiembrie · Vezi mai mult »
2003
2003 (MMIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Constituția Franței și 2003 · Vezi mai mult »
22 august
---- 22 august este a 234-a zi a calendarului gregorian și a 235-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 22 august · Vezi mai mult »
24 decembrie
---- 24 decembrie este a 358-a zi a calendarului gregorian și a 359-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 24 decembrie · Vezi mai mult »
24 iunie
---- 24 iunie este a 175-a zi a calendarului gregorian și a 176-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 24 iunie · Vezi mai mult »
25 februarie
---- 25 februarie este a 56-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Constituția Franței și 25 februarie · Vezi mai mult »
27 octombrie
---- 27 octombrie este a 300-a zi a calendarului gregorian și a 301-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 27 octombrie · Vezi mai mult »
28 martie
---- 28 martie este a 87-a zi a calendarului gregorian și ziua a 88-a în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 28 martie · Vezi mai mult »
4 iunie
---- 4 iunie este a 155-a zi a calendarului gregorian și ziua a 156-a în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 4 iunie · Vezi mai mult »
4 noiembrie
---- 4 noiembrie este a 308-a zi a calendarului gregorian și a 309-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 4 noiembrie · Vezi mai mult »
4 octombrie
---- 4 octombrie este a 277-a zi a calendarului gregorian și a 278-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 4 octombrie · Vezi mai mult »
6 octombrie
---- 6 octombrie este a 279-a zi a calendarului gregorian și a 280-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Constituția Franței și 6 octombrie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Constituţia Franţei, Constituţia franţei, Constituția franței.
