Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Cultura Dridu

Index Cultura Dridu

„Cultura Dridu”, după numele unei localități Dridu din județul Ialomița, este denumirea dată de arheologi precum D. Șerbănescu sau G. Trohani, unui ansamblu de circa 2000 de obiective arheologice (așezări, necropole, ceramică) de pe teritoriul României și al țărilor vecine (de exemplu Girișu de Criș în jud. Bihor, Lazuri în jud. Satu Mare, Fundu-Herței și Horodiștea în jud. Botoșani, Calfa și Chișinău în R. Moldova, Murighiol în jud. Tulcea, Basarabi în jud. Constanța, Balcic în Bulgaria etc.) din secolele III-XIII, mileniu care corespunde cu „dieta documentară” relativă la istoria proto-Românilor și care este în centrul controverselor între istoricii „Röslerieni” care susțin lipsa unei populații sedentare în nordul Dunării de Jos în acea perioadă (teoria „Pustiului Avarilor”, Awarenwüste) și istoriografia românească (Alexandru Xenopol, Nicolae Iorga, Constantin Giurescu ș.a.) care susține existența acestei populații, presupunând-o protoromână (teoria „continuității”).

23 relaţii: Alexandru D. Xenopol, Arheologie, București, Carpi, Câmpia Română, Constantin Giurescu, Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, Cumani, Dridu, Ialomița, Dunărea, Goți, Hadrian Daicoviciu, Imperiul Roman de Răsărit, Ion Nestor, Istoria României, Județul Ialomița, Limba protoromână, Muzeul Național de Istorie a României, Nicolae Iorga, Pecenegi, Primul Țarat Bulgar, Radu Florescu (istoric), 1980.

Alexandru D. Xenopol

Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași – d. 27 februarie 1920, București) a fost un istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român.

Nou!!: Cultura Dridu și Alexandru D. Xenopol · Vezi mai mult »

Arheologie

Arheologia este studiul activităților umane în trecut și se aplică prin recuperarea și analiza culturii materiale și datelor de mediu pe care le-au lăsat în urmă, care includ artefacte, arhitectura și peisajele culturale.

Nou!!: Cultura Dridu și Arheologie · Vezi mai mult »

București

București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.

Nou!!: Cultura Dridu și București · Vezi mai mult »

Carpi

Carpii - în dreapta sus Carpii erau un trib dacic care trăia în Moldova, de la Munții Carpați (despre care se crede că au moștenit numele de la carpi) până la Nistru, cele mai multe situri arheologice găsindu-se în partea de vest a zonei.

Nou!!: Cultura Dridu și Carpi · Vezi mai mult »

Câmpia Română

Câmpia Română și subdiviziunile sale Câmpia Română este o câmpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea mai mare parte a sa (circa 80%) situându-se pe teritoriul României.

Nou!!: Cultura Dridu și Câmpia Română · Vezi mai mult »

Constantin Giurescu

Constantin Giurescu (n. 10 august 1875, satul Chiojdu, județul Buzău - d. 15/28 octombrie 1918, București) a fost un istoric și conferențiar de istoria modernă a românilor la Facultatea de Litere, Universitatea din București, membru titular al Academiei Române.

Nou!!: Cultura Dridu și Constantin Giurescu · Vezi mai mult »

Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov

Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov (portocaliu). al IV-lea d.Hr. Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov este astfel denumită după localitățile eponime din Ardeal (Sântana de Mureș) și Ucraina (Cerneahov, nu departe de Kiev), unde s-au găsit primele vestigii care îi sunt caracteristice.

Nou!!: Cultura Dridu și Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov · Vezi mai mult »

Cumani

Teritoriul confederației Cumano-Kipceak din anii 1200 Cumanii (numiți în trecut cománi, și polovțieni) au fost un popor originar din Asia, din grupul turcilor-kîpceak (kιpçak).

Nou!!: Cultura Dridu și Cumani · Vezi mai mult »

Dridu, Ialomița

Dridu este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ialomița, Muntenia, România.

Nou!!: Cultura Dridu și Dridu, Ialomița · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Nou!!: Cultura Dridu și Dunărea · Vezi mai mult »

Goți

Goții (în Gotică: gutans Unicode: 𐌲𐌿𐍄𐌰𐌽𐍃, "Gutans") au fost un popor germanic răsăritean.

Nou!!: Cultura Dridu și Goți · Vezi mai mult »

Hadrian Daicoviciu

Hadrian Daicoviciu (n. 11 octombrie 1932 – d. 8 octombrie 1984) a fost un arheolog și istoric român, fiul istoricului Constantin Daicoviciu.

Nou!!: Cultura Dridu și Hadrian Daicoviciu · Vezi mai mult »

Imperiul Roman de Răsărit

Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin sau Bizanțul sunt termeni folosiți, în mod convențional, pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol.

Nou!!: Cultura Dridu și Imperiul Roman de Răsărit · Vezi mai mult »

Ion Nestor

Ion Nestor (n. 25 august 1905, Focșani – d. 29 noiembrie 1974, București) a fost un istoric și arheolog român, membru corespondent al Academiei Române.

Nou!!: Cultura Dridu și Ion Nestor · Vezi mai mult »

Istoria României

Prin istoria României se înțelege, în mod convențional, istoria regiunii geografice românești precum și a popoarelor care au locuit-o și care, pe lângă diferențele culturale și transformările politice, au dotat-o cu o identitate specifică care, în timp, a dus la recunoașterea României drept subiect istoric de sine stătător.

Nou!!: Cultura Dridu și Istoria României · Vezi mai mult »

Județul Ialomița

Ialomița este un județ în regiunea Muntenia din România.

Nou!!: Cultura Dridu și Județul Ialomița · Vezi mai mult »

Limba protoromână

Limba protoromână (numită și: română comună, română primitivă, română primitivă comună, străromână, romano-balcanică sau tracoromanică) este considerată de lingviști o limbă unitară din care s-au desprins ulterior idiomurile considerate de unii lingviști limbi aparte: româna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna, iar de către alți cercetători – dialecte ale limbii române: dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân.

Nou!!: Cultura Dridu și Limba protoromână · Vezi mai mult »

Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României este cel mai important muzeu al statului român.

Nou!!: Cultura Dridu și Muzeul Național de Istorie a României · Vezi mai mult »

Nicolae Iorga

Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,Iova, p. xxvii. n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.

Nou!!: Cultura Dridu și Nicolae Iorga · Vezi mai mult »

Pecenegi

Pecenegii (în sau pacinacae, în) au fost un popor seminomad turcofon originar din stepele Asiei Centrale.

Nou!!: Cultura Dridu și Pecenegi · Vezi mai mult »

Primul Țarat Bulgar

Țaratul Bulgar (sau Imperiul Bulgar) (în limba bulgară modernă: Първo Българско царство, Părvo bălgarsko tsarstvo) a fost un stat medieval fondat de vechii bulgari în Balcanii de nord-est în jurul anului 681. La apogeul puterii sale se întindea până la Budapesta și Marea Neagră și de la Nipru (azi în Ucraina) până la Marea Adriatică. Pe măsură ce statul și-a întărit poziția în Balcani, a început o relație cu Imperiul Bizantin, uneori prietenoasă, uneori ostilă. În cele din urmă Bulgaria a devenit principalul rival al Bizanțului la nord, începând mai multe războaie. Cele două puteri au avut, însă, și perioade de pace și aliere, cel mai relevant în timpul Celui de-al Doilea Asediu Arab al Constantinopolului, când armata bulgară a jucat un rol esențial în oprierea asediului și prevenirea unei invazii arabe în Europa răsăriteană. Bizanțul a avut o influență culturală puternică asupra Bulgariei, așa încât în 864 statul a adoptat creștinismul ca religie de stat. Împărțirea Hanatului Avar a permis Bulgariei să își extindă granițele către nord-vest până în Câmpia Panoniei (Ungaria de astăzi). Mai târziu, bulgarii s-au confruntat cu sosirea pecenegilor și a cumanilor și au oprit incursiunile maghiarilor în Europa, obligându-i să se așeze definitiv în Panonia. La sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea, țarul Simeon I a obținut mai multe victorii asupra bizantinilor și a realizat maxima întindere teritorială a imperiului său. După distrugerea armatei bizantine în bătălia de la Achelous, în 917, bulgarii au asediat Constantinopolul în 923 și 924. După ce și-au refăcut forțele, în 1014, sub împăratul Vasile al II-lea, bizantinii au învins bulgarii printr-o lovitură zdrobitoare, Bătălia de la Kleidion. Până în 1018, toate fortărețele bulgare din Imperiul Bizantin se predaseră și în cele din urmă țaratul s-a destrămat. Lui i-a urmat Cel de-al Doilea Țarat Bulgar, în 1185. După adoptarea creștinismului, în 864, Bulgaria a devenit centrul cultural al Europei slave. Această poziție fruntașă din punct de vedere cultural a fost întărită de crearea de către bizantini a alfabetelor grecești modificate alfabetelor glagolitic și chirilic, urmată de răspândirea scrierii în limba bulgară veche către nord. Slavona (sau bulgara veche) a devenit limba cancelariilor unei părți însemnate din Europa de est. În 927 a fost recunoscută independența Patriarhiei Bulgariei. Între secolele al VII-lea și al X-lea, populația locală de protobulgari, de origine turcică, a fost treptat asimilată de restul populației, de origine slavă. Începând cu secolul al X-lea, s-a statornicit numele de bulgar pentru a denumi poporul nou-format, atât în vorbire cât și în scris. Răspândirea cunoașterii limbii slavone vechi a prevenit asimilarea slavilor sudici în țările vecine, susținând crearea unei identități bulgare.

Nou!!: Cultura Dridu și Primul Țarat Bulgar · Vezi mai mult »

Radu Florescu (istoric)

Radu Florescu a fost un istoric și profesor universitar de origine română.

Nou!!: Cultura Dridu și Radu Florescu (istoric) · Vezi mai mult »

1980

1980 (MCMLXXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Cultura Dridu și 1980 · Vezi mai mult »

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »