acces mai rapid decât browser-ul!
51 relaţii: Academia Română, Al Doilea Război Mondial, Austria, Basarabia, Bănila pe Siret, Storojineț, Biserica Armeano-Catolică, Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Broscăuții Noi, Storojineț, Broscăuții Vechi, Storojineț, Bucovina, Bucovina de Nord, Corcești, Adâncata, Ducatul Bucovinei, Evrei, Germani, Germania Nazistă, Greco-catolici, Iosif Vissarionovici Stalin, Iudaism, Joseph Schmidt, Județul Storojineț (interbelic), KOATUU, Limba poloneză, Limba română, Limba ucraineană, Lista statelor lumii, Moldova, Monarhia Habsburgică, Pactul Ribbentrop-Molotov, Polonezi, Raioanele Ucrainei, Raionul Storojineț, Râul Siret, Regiunea Cernăuți, Regiunile Ucrainei, Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, Români, România, Ruși, Ruteni, Sever Zotta, Transnistria, Ucraina, Ucraineni, Unirea Bucovinei cu România, 1775, 1918, 1941, 1944, ..., 28 noiembrie. Extinde indicele (1 Mai Mult) »
Academia Română
Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Academia Română · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Austria
Austria (în), oficial Republica Austria (în), este o țară fără ieșire la mare, populată de circa 8,47 milioane de locuitori aflată în Europa Centrală.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Austria · Vezi mai mult »
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Nou!!: Davideni, Storojineț și Basarabia · Vezi mai mult »
Bănila pe Siret, Storojineț
Bănila pe Siret, cunoscut și ca Bănila Moldovenească (în și în) este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina).
Nou!!: Davideni, Storojineț și Bănila pe Siret, Storojineț · Vezi mai mult »
Biserica Armeano-Catolică
Biserica armeano-catolică (în armeană Հայ Կաթողիկե Եկեղեցի, Hay Gatoğighé Yegheğeți) e o Biserică răsăriteană ''sui iuris'' în comuniune deplină cu Roma.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Biserica Armeano-Catolică · Vezi mai mult »
Biserica Catolică
Biserica Catolică (din, în traducere „universal”, derivat din κατ'όλον, „care formează un întreg”) este totalitatea credincioșilor uniți prin crezul apostolic și sfintele taine sub autoritatea papei și a episcopilor aflați în comuniune cu el.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Biserica Catolică · Vezi mai mult »
Biserica Ortodoxă
Reprezentarea răsăriteană a botezului lui Iisus Hristos. Preoți ortodocși în Rusia. Catapeteasma dintr-o biserică ortodoxă. Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană) este o comunitate de credință creștină.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Biserica Ortodoxă · Vezi mai mult »
Broscăuții Noi, Storojineț
Broscăuții Noi (în, transliterat Novi Broskivți și în) este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina).
Nou!!: Davideni, Storojineț și Broscăuții Noi, Storojineț · Vezi mai mult »
Broscăuții Vechi, Storojineț
Broscăuții Vechi (în, transliterat Stari Broskivți și în) este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina).
Nou!!: Davideni, Storojineț și Broscăuții Vechi, Storojineț · Vezi mai mult »
Bucovina
Bucovina (în.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Bucovina · Vezi mai mult »
Bucovina de Nord
Bucovina de Nord (colorată cu galben) Bucovina de Nord (în) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovina, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Bucovina de Nord · Vezi mai mult »
Corcești, Adâncata
Corcești (în, transliterat Korcivți, în și în) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina).
Nou!!: Davideni, Storojineț și Corcești, Adâncata · Vezi mai mult »
Ducatul Bucovinei
Ducatul Bucovinei a fost un ținut din componența Imperiului austriac începând din anul 1849 și un ținut al coroanei cisleithaniene a Austro–Ungariei din 1867 până în 1918.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Ducatul Bucovinei · Vezi mai mult »
Evrei
Conform tradiției iudaice, Iacob este tatăl poporului Israel Evreii (în ebraică - יהודים yehudim, uneori עברים.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Evrei · Vezi mai mult »
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Germani · Vezi mai mult »
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Nou!!: Davideni, Storojineț și Germania Nazistă · Vezi mai mult »
Greco-catolici
Vezi și: Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Episcopiile greco-catolice (unite) din Imperiul Austro-Ungar, 1909 Episcopiile greco-orientale (ortodoxe) din Imperiul Austro-Ungar, 1909 Greco-catolici (în, „catolici de rit grec”, prescurtat graeco catholici) este un termen introdus printr-un decret al Curții de la Viena în data de 28 iunie 1773, pentru a înlocui termenul de „graeco uniti” și a asigura astfel o egalitate formală de denumire între catolicii de rit bizantin și cei de rit latin (romano-catolicii).
Nou!!: Davideni, Storojineț și Greco-catolici · Vezi mai mult »
Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin, numele de familie originar: Djugașvili (în rusă:, născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი), n. 18 decembrie 1878Deși sursele se contrazic în privința anului și zilei de naștere ale lui, Iosif Dzhugashvili se găsește în registrele bisericii Uspensky din Gori, Georgia drept născut pe 18 decembrie (Stil Vechi: 6 decembrie) 1878.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Iosif Vissarionovici Stalin · Vezi mai mult »
Iudaism
Obiecte de cult ale iudaismului. Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică: יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: יַהֲדוּת, Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Iudaism · Vezi mai mult »
Joseph Schmidt
Placă comemorativă din strada Nürnberger 68, din Berlin-Schöneberg Mormântul cu piatra funerară a lui Joseph Schmidt Joseph Schmidt a fost un tenor, actor și cantor român-evreu, de faimă internațională, supranumit Privighetoarea din Cernăuți și Caruso al evreilor.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Joseph Schmidt · Vezi mai mult »
Județul Storojineț (interbelic)
Județul Storojineț a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Bucovina.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Județul Storojineț (interbelic) · Vezi mai mult »
KOATUU
Clasificarea obiectelor din sistemul administrativ-teritorial al Ucrainei (KOATUU) (КОАТУУ), este un sistem național de standardizare stabilit de Comitetul de Stat al Ucrainei pentru Reglementări Tehnice și Protecția Consumatorilor pe 31 octombrie 1997, și care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998.
Nou!!: Davideni, Storojineț și KOATUU · Vezi mai mult »
Limba poloneză
Limba poloneză (sau polonă; polszczyzna, język polski) este o limbă slavă de vest, vorbită de aproximativ 42,5 milioane de persoane în întreaga lume, în principal în Polonia.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Limba poloneză · Vezi mai mult »
Limba română
Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Limba română · Vezi mai mult »
Limba ucraineană
Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Limba ucraineană · Vezi mai mult »
Lista statelor lumii
La ora actuală în lume există 195 de state suverane și independente – 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite plus Vatican și Palestina care sunt observatori permanenți la Națiunile Unite.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Lista statelor lumii · Vezi mai mult »
Moldova
Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica Moldova și Ucraina Moldova (în, în, în, în, în, în) este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Moldova · Vezi mai mult »
Monarhia Habsburgică
Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Monarhia Habsburgică · Vezi mai mult »
Pactul Ribbentrop-Molotov
Stalin Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov în 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine germană (Documente folosite în Procesele de la Nürnberg de către apărarea germană a lui Ribentropp și Goring) Molotov care aplaudă. Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernuluiViaceslav Molotov, la data semnării pactului era șef al guvernului URSS, deținând funcția de Președinte al Consiliului Comisarilor Poporului al Uniunii Sovietice, omologul german fiind șeful guvernului Germaniei, cancelarul Germaniei Adolf Hitler.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Pactul Ribbentrop-Molotov · Vezi mai mult »
Polonezi
Polonezii (AFI, la singular Polak) sunt o națiune de origine slavă care locuiește mai ales în Polonia, dar și în alte țări ale lumii.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Polonezi · Vezi mai mult »
Raioanele Ucrainei
Raioanele Ucrainei (deseori traduse prin „districte”) sunt al doilea nivel de diviziune administrativă în Ucraina.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Raioanele Ucrainei · Vezi mai mult »
Raionul Storojineț
Storojineț (în) era unul din cele 11 raioane din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Storojineț.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Raionul Storojineț · Vezi mai mult »
Râul Siret
Râul Siret (în, în (în traducere „Dragul”), în, în) este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României și se varsă în Dunăre.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Râul Siret · Vezi mai mult »
Regiunea Cernăuți
Cernăuți (în) este o regiune din vestul Ucrainei.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Regiunea Cernăuți · Vezi mai mult »
Regiunile Ucrainei
Aceasta este lista regiunilor administrative (oblastie) din Ucraina.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Regiunile Ucrainei · Vezi mai mult »
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană
Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (în) a fost creată pe 25 decembrie 1917, fiind una dintre cele patru republici constituente ale Uniunii Sovietice din momentul în care a fost formată Uniunea în 1922.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Republica Sovietică Socialistă Ucraineană · Vezi mai mult »
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Români · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Davideni, Storojineț și România · Vezi mai mult »
Ruși
Rușii (în limba rusă русские – russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Ruși · Vezi mai mult »
Ruteni
Rutenii sau rusinii sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord și la sud de Munții Carpați.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Ruteni · Vezi mai mult »
Sever Zotta
Sever Ioan Zotta, în Austro-Ungaria Sever Ritter von Zotta a fost un arhivar, genealogist, istoric și publicist român precum și membru corespondent (1919) al Academiei Române.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Sever Zotta · Vezi mai mult »
Transnistria
Numele de Transnistria (în rusă: Приднестровье, în ucraineană: Придністров'я) desemnează trei teritorii.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Transnistria · Vezi mai mult »
Ucraina
Fără descriere.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Ucraina · Vezi mai mult »
Ucraineni
Ucraineni (українці, ukrainți, etnonimele istorice ruteni, rusinii, cazaci) sunt un popor european de ramura slavă, care în majoritatea lui trăiește în Ucraina, ei fiind a 6-a cea mai mare națiune din Europa.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Ucraineni · Vezi mai mult »
Unirea Bucovinei cu România
Unirea Bucovinei cu România reprezintă o serie de evenimente politice care au culminat cu votarea în unanimitate de către Congresul General al Bucovinei, pe data de 15/28 noiembrie 1918, a unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.
Nou!!: Davideni, Storojineț și Unirea Bucovinei cu România · Vezi mai mult »
1775
1775 (MDCCLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Davideni, Storojineț și 1775 · Vezi mai mult »
1918
1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Davideni, Storojineț și 1918 · Vezi mai mult »
1941
1941 (MCMXLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Davideni, Storojineț și 1941 · Vezi mai mult »
1944
1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Davideni, Storojineț și 1944 · Vezi mai mult »
28 noiembrie
---- 28 noiembrie este a 332-a zi a calendarului gregorian și a 333-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Davideni, Storojineț și 28 noiembrie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Comuna Davideni, Comuna Davideni, Cernivți, Comuna Davideni, Cernăuți, Comuna Davideni, Storojineț, Comuna Davideni, Storojîneț, Comuna Davideni, raionul Storojineț, regiunea Cernivți, Comuna Davideni, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, Comuna Davideni, raionul Storojîneț, regiunea Cernivți, Comuna Davideni, raionul Storojîneț, regiunea Cernăuți, Comuna Davîdivka, Comuna Davîdivka, Cernivți, Comuna Davîdivka, Cernăuți, Comuna Davîdivka, Storojineț, Comuna Davîdivka, Storojîneț, Comuna Davîdivka, raionul Storojineț, regiunea Cernivți, Comuna Davîdivka, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, Comuna Davîdivka, raionul Storojîneț, regiunea Cernivți, Comuna Davîdivka, raionul Storojîneț, regiunea Cernăuți, Davideni, Cernivți, Davideni, Cernăuți, Davideni, Storojineţ, Davideni, Storojîneț, Davideni, raionul Storojineț, regiunea Cernivți, Davideni, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, Davideni, raionul Storojîneț, regiunea Cernivți, Davideni, raionul Storojîneț, regiunea Cernăuți, Davideni, storojineţ, Davideni, storojineț, Davîdivka, Davîdivka, Cernivți, Davîdivka, Cernăuți, Davîdivka, Storojineț, Davîdivka, Storojîneț, Davîdivka, raionul Storojineț, regiunea Cernivți, Davîdivka, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, Davîdivka, raionul Storojîneț, regiunea Cernivți, Davîdivka, raionul Storojîneț, regiunea Cernăuți.
