Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Diftong

Index Diftong

În fonetica tradițională, după unii autori, diftongul este ansamblul a două vocale pronunțate în aceeași silabă.

47 relaţii: Accent, Alexandru Graur, Alexandru Rosetti, Alfabetul Fonetic Internațional, Alofon, Alternanță fonetică, Angela Bidu-Vrănceanu, Articol (dezambiguizare), Împrumut (lingvistică), Belgia, Chichester, Consoană sonantă, Consoană sonantă labiopalatală, Consoană sonantă labiovelară, Consoană sonantă palatală, Diereză, Engleza britanică, Flexiune, Fonem, Fonetică, Fonologie, Franța, Gen gramatical, Hiat, Limba franceză, Limba italiană, Limba latină, Limba maghiară, Limba spaniolă, Limbă (dezambiguizare), Limbă standard, Paris, Pereche minimală, Québec, Secolul al XIX-lea, Secolul al XVI-lea, Semivocală, Silabă, Sinereză, Substantiv, Varietățile regionale ale limbii franceze, Vocală, Vocală închisă anterioară rotunjită, Vocală cvasiînchisă semianterioară nerotunjită, Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită, Vocală mijlocie centrală, West Sussex.

Accent

În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.

Nou!!: Diftong și Accent · Vezi mai mult »

Alexandru Graur

Alexandru Graur a fost un lingvist, savant român de origine evreiască, membru titular al Academiei Române (din 1955).

Nou!!: Diftong și Alexandru Graur · Vezi mai mult »

Alexandru Rosetti

Alexandru Rosetti a fost un reputat lingvist și filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române, patron spiritual al școlii românești de lingvistică.

Nou!!: Diftong și Alexandru Rosetti · Vezi mai mult »

Alfabetul Fonetic Internațional

„The Phonetic Teachers' Association”, vechea titulatură (în transcrierea fonetică originară) a Asociației Fonetice Internaționale, cea care a publicat în 1888 prima versiune a alfabetului. Alfabetul Fonetic Internațional (în limba engleză), versiunea actualizată în 2020. Alfabetul Fonetic Internațional (abreviat în limba română: AFI; în engleză: International Phonetic Alphabet; abreviat în limba engleză: IPA) este un sistem de simboluri grafice destinat transcrierii sunetelor folosite în limba vorbită.

Nou!!: Diftong și Alfabetul Fonetic Internațional · Vezi mai mult »

Alofon

În fonetică, sunete articulate diferit se numesc alofone dacă reprezintă doar variante de pronunțare ale unuia și aceluiași fonem.

Nou!!: Diftong și Alofon · Vezi mai mult »

Alternanță fonetică

În lingvistică, alternanța fonetică este un fenomen morfofonologic prin care radicalul unui cuvânt prezintă o variație în realizarea sa sonoră.

Nou!!: Diftong și Alternanță fonetică · Vezi mai mult »

Angela Bidu-Vrănceanu

Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.

Nou!!: Diftong și Angela Bidu-Vrănceanu · Vezi mai mult »

Articol (dezambiguizare)

Termenul Articol se poate referi la.

Nou!!: Diftong și Articol (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Împrumut (lingvistică)

În lingvistica comparativă, lingvistica istorică și sociolingvistică, termenul împrumut denumește preluarea unor elemente lingvistice de către un idiom (limbă, dialect) de la alt idiomCrystal 2008, p. 58.

Nou!!: Diftong și Împrumut (lingvistică) · Vezi mai mult »

Belgia

Regatul Belgiei (în, în, în), cunoscut colocvial ca Belgia este o țară în Europa de Vest.

Nou!!: Diftong și Belgia · Vezi mai mult »

Chichester

Chichester este un oraș și un district nemetropolitan în Regatul Unit, reședința comitatului West Sussex din regiunea South East, Anglia.

Nou!!: Diftong și Chichester · Vezi mai mult »

Consoană sonantă

În fonetică, o consoană sonantă este o consoană în articularea căreia nu se produce un zgomot caracteristic consoanelor, ci mai degrabă se aseamănă vocalelor.

Nou!!: Diftong și Consoană sonantă · Vezi mai mult »

Consoană sonantă labiopalatală

În fonetică, consoana sonantă labiopalatală (sau palatală labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Diftong și Consoană sonantă labiopalatală · Vezi mai mult »

Consoană sonantă labiovelară

În fonetică, consoana sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Diftong și Consoană sonantă labiovelară · Vezi mai mult »

Consoană sonantă palatală

În fonetică, consoana sonantă palatală este un sunet care apare în foarte multe limbi vorbite.

Nou!!: Diftong și Consoană sonantă palatală · Vezi mai mult »

Diereză

În lingvistică, termenul diereză (cf. diérèse, diaeresis, διαίρεσις diaíresis „separare”) preluată din retorică, denumește o schimbare fonetică ce constă în transformarea unei silabe în două.

Nou!!: Diftong și Diereză · Vezi mai mult »

Engleza britanică

Engleza britanică (BE, BrE, BrEn, BrEng, en-GB) este un termen larg folosit pentru a distinge forme ale limbii engleze utilizate în Regatul Unit comparativ cu altele folosite în afara Insulelor britanice.

Nou!!: Diftong și Engleza britanică · Vezi mai mult »

Flexiune

Flexiunea cuvântului „pisică” în limba spaniolă:'''gat-''' – radical;'''-o''' – sufix specific masculinului;'''-a''' – sufix specific femininului;'''-s''' – sufix de plural În gramatică, flexiunea (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 202–203.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 566.Crystal 2008, p. 243.Dubois 2002, p. 204.Eifring și Theil, 2005, cap. 2, p. 27–31.. Dincolo de această definiție generală, la diverși autori se găsesc viziuni diferite despre flexiune. După unii autori, flexiune este numai procedeul care schimbă forma cuvântului prin afixe care fac corp comun cu baza la care se adaugă. Alți autori consideră flexiune și folosirea unor cuvinte gramaticale nealipite la bază, precum articole, verbe auxiliare, prepoziții etc., în care văd afixe mobile. În această viziune ar exista o flexiune sintetică (prin afixe alipite la bază), o flexiune analitică (prin afixe mobile) și o flexiune mixtă, concomitent sintetică și analitică. Flexiunea se deosebește de altă operație care constă în adăugarea de afixe, anume derivarea, prin faptul că acesta este un procedeu de formare de cuvinte noi. În acest articol se tratează ca afixe gramaticale numai morfemele care intră în compoziția cuvântului, iar ca flexiune numai folosirea acestora.

Nou!!: Diftong și Flexiune · Vezi mai mult »

Fonem

În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.

Nou!!: Diftong și Fonem · Vezi mai mult »

Fonetică

Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.

Nou!!: Diftong și Fonetică · Vezi mai mult »

Fonologie

În lingvistică, termenul fonologie denumește, conform definiției Școlii lingvistice de la Praga, un grup de lingviști structuraliști care l-a impus, acea ramură care studiază fenomenele sonore din punctul de vedere al funcției acestora de a distinge sensuri într-o limbă dată, relațiile dintre aceste elemente distinctive și regulile după care pot fi combinate în cuvinte și propozițiiVachek 2003, 128.

Nou!!: Diftong și Fonologie · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Nou!!: Diftong și Franța · Vezi mai mult »

Gen gramatical

În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.

Nou!!: Diftong și Gen gramatical · Vezi mai mult »

Hiat

În fonetică și fonologie, hiatul (mai rar denumit și hiatus) este întâlnirea a două vocale care fac parte din silabe adiacente, fără intervenția vreunei consoane, fie în cadrul unui cuvânt, fie între două cuvinte învecinate.

Nou!!: Diftong și Hiat · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Nou!!: Diftong și Limba franceză · Vezi mai mult »

Limba italiană

Limba italiană (lingua italiana) este o limbă romanică din subgrupul italo-dalmat vorbită de aproximativ 62 de milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc în Italia.

Nou!!: Diftong și Limba italiană · Vezi mai mult »

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Nou!!: Diftong și Limba latină · Vezi mai mult »

Limba maghiară

Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.

Nou!!: Diftong și Limba maghiară · Vezi mai mult »

Limba spaniolă

Limba spaniolă (español), numită uneori și limba castiliană (castellano), este o limbă romanică din subgrupul iberic.

Nou!!: Diftong și Limba spaniolă · Vezi mai mult »

Limbă (dezambiguizare)

Termenul limbă se poate referi la.

Nou!!: Diftong și Limbă (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Limbă standard

În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.

Nou!!: Diftong și Limbă standard · Vezi mai mult »

Paris

Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța.

Nou!!: Diftong și Paris · Vezi mai mult »

Pereche minimală

În fonologie, termenul pereche minimală desemnează două elemente aflate în opoziție din punct de vedere fonologic.

Nou!!: Diftong și Pereche minimală · Vezi mai mult »

Québec

Provincia Québec este cea mai mare provincie din Canada, cu o populație de 7.903.000 de locuitori.

Nou!!: Diftong și Québec · Vezi mai mult »

Secolul al XIX-lea

Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.

Nou!!: Diftong și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XVI-lea

Fără descriere.

Nou!!: Diftong și Secolul al XVI-lea · Vezi mai mult »

Semivocală

În fonetică și în fonologie, termenul semivocală denumește un tip de sunet intermediar între consoană și vocală, care prezintă trăsături și ale uneia, și ale celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, p. 440.

Nou!!: Diftong și Semivocală · Vezi mai mult »

Silabă

În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.

Nou!!: Diftong și Silabă · Vezi mai mult »

Sinereză

În lingvistică, termenul sinereză (cf. synérèse, synaeresis, συναίρεσις synairesis „contractare”), preluat din retorică, denumește o schimbare fonetică ce constă în fuziunea într-un diftong a două vocale din două silabe alăturateBidu-Vrănceanu 1997, p. 455.

Nou!!: Diftong și Sinereză · Vezi mai mult »

Substantiv

În gramatică, substantivul este o parte de vorbire, adică o clasă lexico-gramaticală deschisă de cuvinte, a cărei definiție diferă de la un tip de gramatică la altul și de la gramatica unei limbi la alta.

Nou!!: Diftong și Substantiv · Vezi mai mult »

Varietățile regionale ale limbii franceze

Conform interpretării din secolul al XXI-lea, varietăți regionale ale limbii franceze sunt considerate ansamblurile de particularități cu care este folosită limba complet formată și însușită de toți vorbitorii din Francofonie, în diferitele teritorii din lume ale acesteia.

Nou!!: Diftong și Varietățile regionale ale limbii franceze · Vezi mai mult »

Vocală

Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.

Nou!!: Diftong și Vocală · Vezi mai mult »

Vocală închisă anterioară rotunjită

În fonetică, vocala închisă anterioară rotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Diftong și Vocală închisă anterioară rotunjită · Vezi mai mult »

Vocală cvasiînchisă semianterioară nerotunjită

În fonetică, vocala cvasiînchisă semianterioară nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Diftong și Vocală cvasiînchisă semianterioară nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită

În fonetică, vocala cvasiînchisă semiposterioară rotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Diftong și Vocală cvasiînchisă semiposterioară rotunjită · Vezi mai mult »

Vocală mijlocie centrală

În fonetică, vocala mijlocie centrală este o clasă de sunete vocalice folosite în unele limbi vorbite.

Nou!!: Diftong și Vocală mijlocie centrală · Vezi mai mult »

West Sussex

West Sussex este un comitat ceremonial al Angliei.

Nou!!: Diftong și West Sussex · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Diftongi.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »