Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Dimensiune

Index Dimensiune

În fizică și matematică, dimensiunea unui spațiu (sau obiect) matematic este definită informal ca fiind numărul minim de coordonate necesare pentru a specifica orice punct din interiorul acestuia.

31 relaţii: Cilindru (geometrie), Dimensiune (spațiu vectorial), Electromagnetism, Eveniment (relativitate), Fizică, Gravitație, Latitudine, Longitudine, Matematică, Mecanică clasică, Mecanică cuantică, Mecanică hamiltoniană, Mecanică lagrangiană, Obiect matematic, Plan (geometrie), Punct (geometrie), Sferă, Sistem de coordonate, Spațiu, Spațiu (matematică), Spațiu bidimensional, Spațiu cvadridimensional, Spațiu funcțional, Spațiu Minkowski, Spațiu tridimensional, Spațiu-timp, Supergravitație, Suprafață, Teoria M, Teoria relativității generale, Timp.

Cilindru (geometrie)

* Acest articol se referă la cilindru, suprafața din geometrie.

Nou!!: Dimensiune și Cilindru (geometrie) · Vezi mai mult »

Dimensiune (spațiu vectorial)

În matematică, dimensiunea unui spațiu vectorial V este (adică numărul de vectori) al unei baze a lui V peste corpul care definește spațiul.

Nou!!: Dimensiune și Dimensiune (spațiu vectorial) · Vezi mai mult »

Electromagnetism

Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.

Nou!!: Dimensiune și Electromagnetism · Vezi mai mult »

Eveniment (relativitate)

În fizică, și în special în teoria relativității, un eveniment este o situație fizică instantanee.

Nou!!: Dimensiune și Eveniment (relativitate) · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Dimensiune și Fizică · Vezi mai mult »

Gravitație

Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.

Nou!!: Dimensiune și Gravitație · Vezi mai mult »

Latitudine

Harta Pământului arătând liniile de latitudine, care apar aici drepte și orizontale, dar care sunt de fapt circulare cu raze diferite. Latitudinea este una dintre cele două coordonate geografice care descriu poziția unui punct de pe suprafața Pământului.

Nou!!: Dimensiune și Latitudine · Vezi mai mult »

Longitudine

Harta Pământului arătând liniile verticale de longitudine. Longitudinea este una dintre cele două coordonate geografice care definesc poziția unui punct de pe suprafața Pământului.

Nou!!: Dimensiune și Longitudine · Vezi mai mult »

Matematică

Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.

Nou!!: Dimensiune și Matematică · Vezi mai mult »

Mecanică clasică

Mecanica clasică descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete, stele și galaxii.

Nou!!: Dimensiune și Mecanică clasică · Vezi mai mult »

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.

Nou!!: Dimensiune și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »

Mecanică hamiltoniană

În mecanică, prin ecuațiile lui Hamilton, sau simplu prin Hamiltonian, se înțelege o reformulare a mecanicii clasice, introdusă în 1833 de matematicianul irlandez William Rowan Hamilton, care la rândul său provine din ecuațiile lui Lagrange, o reformulare anterioară a mecanicii clasice introdusă de Joseph Louis Lagrange în 1788.

Nou!!: Dimensiune și Mecanică hamiltoniană · Vezi mai mult »

Mecanică lagrangiană

Prin Mecanică lagrangiană sau ecuațiile lui Lagrange se înțelege o reformulare a mecanicii newtoniene, formulată întâia oară în anul 1788 de matematicianul Joseph Louis Lagrange.

Nou!!: Dimensiune și Mecanică lagrangiană · Vezi mai mult »

Obiect matematic

Diagramă Schlegel a unui tesseract Un obiect matematic este un concept abstract care apare în matematică.

Nou!!: Dimensiune și Obiect matematic · Vezi mai mult »

Plan (geometrie)

Reprezentarea grafică a unui plan geometric Trei plane paralele În geometrie un plan (pl. plane) este o suprafață bidimensională, cu curbură zero, nelimitată în orice direcție.

Nou!!: Dimensiune și Plan (geometrie) · Vezi mai mult »

Punct (geometrie)

În geometrie un punct este un obiect idealizat (un concept) dintr-un spațiu dat.

Nou!!: Dimensiune și Punct (geometrie) · Vezi mai mult »

Sferă

O sferă în care raza este notată „r” Sfera (din greacă σφαίρα - sphaira) este suprafața unei bile.

Nou!!: Dimensiune și Sferă · Vezi mai mult »

Sistem de coordonate

plan În geometrie, un sistem de coordonate reprezintă o modalitate prin care oricărui punct i se asociază în mod unic o mulțime ordonată de numere reale, numite coordonatele acelui punct.

Nou!!: Dimensiune și Sistem de coordonate · Vezi mai mult »

Spațiu

În filozofie și fizică categoria spațiului exprimă ordinea, poziția, distanța, mărimea, forma și întinderea obiectelor coexistente în lumea reală.

Nou!!: Dimensiune și Spațiu · Vezi mai mult »

Spațiu (matematică)

* Acest articol se referă la conceptul de spațiu din matematică și eventualele sale interpretările sale filozofice. Pentru alte sensuri, vedeți Spațiu (dezambiguizare).

Nou!!: Dimensiune și Spațiu (matematică) · Vezi mai mult »

Spațiu bidimensional

Coordonate carteziene bidimensionale Un spațiu bidimensional, spațiu cu două dimensiuni sau 2-spațiu este un spațiu geometric în care sunt necesare două valori (numite coordonate) pentru a determina poziția unui punct). Acesta este sensul informal al termenului dimensiune. Mulțimea ℝ2 de perechi de numere reale cu structură adecvată servește adesea ca exemplu canonic al unui spațiu euclidian bidimensional. Spațiul bidimensional poate fi considerat drept o proiecție a universului fizic pe un plan. De obicei, este văzut ca un spațiu euclidian, iar cele două dimensiuni se numesc lungime și lățime.

Nou!!: Dimensiune și Spațiu bidimensional · Vezi mai mult »

Spațiu cvadridimensional

Animație a proiecțiilor în 2 dimensoiuni a unui tesseract, echivalentul în 4 dimensiuni al cubului, văzut rotindu-se în spațiul cu patru dimensiuni Un spațiu cvadridimensional, spațiu cu patru dimensiuni sau 4-spațiu este o extrapolare matematică a conceptului de spațiu tridimensional.

Nou!!: Dimensiune și Spațiu cvadridimensional · Vezi mai mult »

Spațiu funcțional

În matematică, un spațiu funcțional este o mulțime de funcții cu același domeniu și codomeniu fixe.

Nou!!: Dimensiune și Spațiu funcțional · Vezi mai mult »

Spațiu Minkowski

Spațiul Minkowski (sau spațiul-timp Minkowski), numit după Hermann Minkowski, este spațiu în patru dimensiuni, contextul matematic în care se formulează cel mai convenabil teoria relativității restrânse.

Nou!!: Dimensiune și Spațiu Minkowski · Vezi mai mult »

Spațiu tridimensional

O reprezentare a unui sistem de coordonate cartezian tridimensional cu axa ''x'' îndreptată către observator Un spațiu tridimensional, spațiu cu trei dimensiuni sau 3-spațiu este un spațiu geometric în care sunt necesare trei valori (numite coordonate) pentru a determina poziția unui punct). Acesta este sensul informal al termenului dimensiune. În fizică și matematică, o secvență de n numere reale poate fi considerată o locație într-un spațiu n-dimensional. Când n.

Nou!!: Dimensiune și Spațiu tridimensional · Vezi mai mult »

Spațiu-timp

Spațiu-timp este un model care combină spațiul tridimensional și timpul unidimensional într-o construcție numită continuul spațiu-timp, unde timpul joacă rolul celei de-a patra dimensiuni.

Nou!!: Dimensiune și Spațiu-timp · Vezi mai mult »

Supergravitație

În fizica teoretică, supergravitația (teoria supergravitației) este o teorie care combină principiile supersimetriei cu cele ale relativității generale.

Nou!!: Dimensiune și Supergravitație · Vezi mai mult »

Suprafață

În matematică, o suprafață este o mulțime de puncte având local în fiecare punct o structură asemănătoare cu un plan (o varietate bidimensională).

Nou!!: Dimensiune și Suprafață · Vezi mai mult »

Teoria M

Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică ipotetică a aranjării extradimensiunilor Teoria M este o teorie supersimetrică care este consistentă într-un spațiu cu unsprezece dimensiuni.

Nou!!: Dimensiune și Teoria M · Vezi mai mult »

Teoria relativității generale

găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.

Nou!!: Dimensiune și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »

Timp

"Big Ben", marele ceas al Palatului Westminster din Londra, unul dintre cele mai renumite ceasuri din lume. Timpul este mersul înainte continuu și nedefinit al existenței și al evenimentelor care survin într-o succesiune după toate constatările ireversibile din trecut, prin prezent, spre viitor.

Nou!!: Dimensiune și Timp · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Dimensiuni.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »