acces mai rapid decât browser-ul!
42 relaţii: Algebră, Apoloniu din Perga, Astronomie, Cerc, Conică, Coordonate carteziene, Curbă, Distanța de la un punct la o dreaptă, Drepte concurente, Dublarea cubului, Ecuație, Ecuație polinomială, Elipsă, Galileo Galilei, Geometrie, Ghiulea, Hiperbolă, Johannes Kepler, Matematică, Mecanică, Omar Khayam, Parabolă, Plan (dezambiguizare), Plan (geometrie), Planetă, Platon, René Descartes, Segment (geometrie), Spațiu, Spațiu (matematică), Spațiu euclidian, Spațiu metric, Suprafață, Traiectorie, 1048, 1131, 1596, 1650, 190 î.Hr., 262 î.Hr., 320 î.Hr., 380 î.Hr..
Algebră
Algebra constituie o ramură a matematicii, derivată din aritmetică, ca o generalizare sau extensie a acesteia din urmă.
Nou!!: Geometrie analitică și Algebră · Vezi mai mult »
Apoloniu din Perga
Apoloniu (gr. Απολλονηος) (c.262 î.e.n., Perga, Pamfilia — c.190 î.e.n., Alexandria) a fost un geometru și astronom grec, ce aparținea Școlii Alexandrine, celebru mai ales prin scrierile sale privind secțiunile conice.
Nou!!: Geometrie analitică și Apoloniu din Perga · Vezi mai mult »
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Nou!!: Geometrie analitică și Astronomie · Vezi mai mult »
Cerc
Elemente geometrice ale unui cerc: ''centrul'' este mov, ''raza'' roșie, ''diametrul'' albastru, iar ''circumferința'' neagră. În geometria euclidiană, cercul este mulțimea tuturor punctelor din plan, egal depărtate de un punct fix numit centru.
Nou!!: Geometrie analitică și Cerc · Vezi mai mult »
Conică
Reprezentare grafică 3D a generării conicelor:'''A''': Parabolă'''B''': Cerc și elipsă'''C''': Hiperbole În matematică, o conică este curba care se obține prin intersectarea unui plan cu un con (mai exact este vorba de suprafața unui con drept, circular).
Nou!!: Geometrie analitică și Conică · Vezi mai mult »
Coordonate carteziene
În geometrie, sistemul de coordonate carteziene în plan este un sistem de coordonate care specifică fiecare punct în mod unic printr-o pereche de numere reale numite coordonate, ce reprezintă distanțele luate cu semn de la respectivul punct până la două drepte fixe orientate perpendicular, numite axe de coordonate, sau doar axe (singular axă) ale sistemului.
Nou!!: Geometrie analitică și Coordonate carteziene · Vezi mai mult »
Curbă
În matematică, noțiunea de curbă se referă la o categorie largă de obiecte unidimensionale continue.
Nou!!: Geometrie analitică și Curbă · Vezi mai mult »
Distanța de la un punct la o dreaptă
În geometria euclidiană distanța de la un punct la o dreaptă este cea mai scurtă distanță de la un punct dat până la orice punct situat pe o dreaptă dată.
Nou!!: Geometrie analitică și Distanța de la un punct la o dreaptă · Vezi mai mult »
Drepte concurente
Se spune că dreptele dintr-un plan sau spațiu euclidian din dimensiuni superioare sunt concurente dacă se intersectează într-un singur punct.
Nou!!: Geometrie analitică și Drepte concurente · Vezi mai mult »
Dublarea cubului
Vizualizare a problemei dublării cubului Problema dublării cubului (sau a duplicării cubului), împreună cu „trisecțiunea unghiului” și „cuadratura cercului”, constituie cele trei probleme celebre nerezolvate ale antichității, probleme de construcție geometrică ce trebuiau să fie rezolvate doar cu rigla și compasul.
Nou!!: Geometrie analitică și Dublarea cubului · Vezi mai mult »
Ecuație
În matematică, o ecuație este o propoziție logică ce stabilește o relație între două expresii matematice care sunt egale (o identitate) doar pentru anumite valori ale variabilelor implicate în acestea (sau chiar pentru nici o valoare).
Nou!!: Geometrie analitică și Ecuație · Vezi mai mult »
Ecuație polinomială
În matematică, o ecuație polinomială, sau ecuație algebrică, este o ecuație de forma P(x).
Nou!!: Geometrie analitică și Ecuație polinomială · Vezi mai mult »
Elipsă
Elipsa şi unii dintre parametrii săi. Elipsa (din gr. elleipsis – lipsă) este o curbă plană definită ca loc geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe (numite focarele elipsei) este constantă.
Nou!!: Geometrie analitică și Elipsă · Vezi mai mult »
Galileo Galilei
Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Nou!!: Geometrie analitică și Galileo Galilei · Vezi mai mult »
Geometrie
Geometria (din γεωμετρία; geo.
Nou!!: Geometrie analitică și Geometrie · Vezi mai mult »
Ghiulea
Tunul ''Mons Meg'', calibru 22" (56 cm), cu niște ghiulele. Ghiuleaua este un tip de proiectil, în momentul actual depășit, lipsit de o încărcătură internă explozivă (spre deosebire de grenade), tras deobicei din tunuri, mortiere, sau arme de artilerie.
Nou!!: Geometrie analitică și Ghiulea · Vezi mai mult »
Hiperbolă
Cele două ramuri distincte ale unei '''hiperbole, în imagine''' una sus și una jos. Hiperbola (din greacă ὑπερβολή, "aruncat peste") este o curbă plană din familia conicelor (numită adeseori conică deschisă), ce poate fi definită echivalent în oricare din următoarele moduri.
Nou!!: Geometrie analitică și Hiperbolă · Vezi mai mult »
Johannes Kepler
Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).
Nou!!: Geometrie analitică și Johannes Kepler · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Geometrie analitică și Matematică · Vezi mai mult »
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Nou!!: Geometrie analitică și Mecanică · Vezi mai mult »
Omar Khayam
Omar Khayam sau Khayyam (Ghiās od-Dīn Abul-Fatah Omār ibn Ibrāhīm Haiām Nișābūrī) (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) a fost un poet, matematician, filosof și astronom persan.
Nou!!: Geometrie analitică și Omar Khayam · Vezi mai mult »
Parabolă
O parabolă este o curbă plană, din familia conicelor, ce poate fi definită, în mod echivalent, ca.
Nou!!: Geometrie analitică și Parabolă · Vezi mai mult »
Plan (dezambiguizare)
Prin cuvântul plan se pot înțelege mai multe noțiuni care se referă la domenii foarte diferite ale cunoașterii umane.
Nou!!: Geometrie analitică și Plan (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Plan (geometrie)
Reprezentarea grafică a unui plan geometric Trei plane paralele În geometrie un plan (pl. plane) este o suprafață bidimensională, cu curbură zero, nelimitată în orice direcție.
Nou!!: Geometrie analitică și Plan (geometrie) · Vezi mai mult »
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Nou!!: Geometrie analitică și Planetă · Vezi mai mult »
Platon
Platon (în greaca veche: Πλάτων; Plátōn) a fost un filozof al Greciei antice și fondatorul Academiei din Atena.
Nou!!: Geometrie analitică și Platon · Vezi mai mult »
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Nou!!: Geometrie analitică și René Descartes · Vezi mai mult »
Segment (geometrie)
Segmentul AB poate fi considerat ca intersecția semidreptelor \overrightarrowAB. și \overrightarrowBA. În geometrie, un segment de dreaptă este o porțiune dintr-o dreaptă, delimitată de două puncte, numite extremitățile (capetele) segmentului.
Nou!!: Geometrie analitică și Segment (geometrie) · Vezi mai mult »
Spațiu
În filozofie și fizică categoria spațiului exprimă ordinea, poziția, distanța, mărimea, forma și întinderea obiectelor coexistente în lumea reală.
Nou!!: Geometrie analitică și Spațiu · Vezi mai mult »
Spațiu (matematică)
* Acest articol se referă la conceptul de spațiu din matematică și eventualele sale interpretările sale filozofice. Pentru alte sensuri, vedeți Spațiu (dezambiguizare).
Nou!!: Geometrie analitică și Spațiu (matematică) · Vezi mai mult »
Spațiu euclidian
Un spațiu euclidian este omogen și izotrop, structura lui metrică fiind independentă de distribuția materiei în spațiu.
Nou!!: Geometrie analitică și Spațiu euclidian · Vezi mai mult »
Spațiu metric
În matematică, prin spațiu metric se înțelege orice mulțime X pe care este definită o funcție d:X\times X\to.
Nou!!: Geometrie analitică și Spațiu metric · Vezi mai mult »
Suprafață
În matematică, o suprafață este o mulțime de puncte având local în fiecare punct o structură asemănătoare cu un plan (o varietate bidimensională).
Nou!!: Geometrie analitică și Suprafață · Vezi mai mult »
Traiectorie
Traiectoriile luminoase ale unui foc de artificii O traiectorie poate fi.
Nou!!: Geometrie analitică și Traiectorie · Vezi mai mult »
1048
Fără descriere.
Nou!!: Geometrie analitică și 1048 · Vezi mai mult »
1131
1131 (MCXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.
Nou!!: Geometrie analitică și 1131 · Vezi mai mult »
1596
1596 (MDXCVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Geometrie analitică și 1596 · Vezi mai mult »
1650
1650 (MDCL) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi dejoi.
Nou!!: Geometrie analitică și 1650 · Vezi mai mult »
190 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al III-lea î.Hr. - Secolul al II-lea î.Hr. - Secolul I î.Hr. Decenii: Anii 240 î.Hr. Anii 230 î.Hr. Anii 220 î.Hr. Anii 210 î.Hr. Anii 200 î.Hr. - Anii 190 î.Hr. -Anii 180 î.Hr. Anii 170 î.Hr. Anii 160 î.Hr. Anii 150 î.Hr. Anii 140 î.Hr. Ani: 195 î.Hr. 194 î.Hr. 193 î.Hr. 192 î.Hr. 191 î.Hr. - 190 î.Hr. - 189 î.Hr. 188 î.Hr. 187 î.Hr. 186 î.Hr. 185 î.Hr. ----.
Nou!!: Geometrie analitică și 190 î.Hr. · Vezi mai mult »
262 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. - Secolul al II-lea î.Hr. Decenii: Anii 310 î.Hr. Anii 300 î.Hr. Anii 290 î.Hr. Anii 280 î.Hr. Anii 270 î.Hr. - Anii 260 î.Hr. - Anii 250 î.Hr. Anii 240 î.Hr. Anii 230 î.Hr. Anii 220 î.Hr. Anii 210 î.Hr. Ani: 267 î.Hr. 266 î.Hr. 265 î.Hr. 264 î.Hr. 263 î.Hr. - 262 î.Hr. - 261 î.Hr. 260 î.Hr. 259 î.Hr. 258 î.Hr. 257 î.Hr. ----.
Nou!!: Geometrie analitică și 262 î.Hr. · Vezi mai mult »
320 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al V-lea î.Hr. - Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. Decenii: Anii 370 î.Hr. Anii 360 î.Hr. Anii 350 î.Hr. Anii 340 î.Hr. Anii 330 î.Hr. - Anii 320 î.Hr. - Anii 310 î.Hr. Anii 300 î.Hr. Anii 290 î.Hr. Anii 280 î.Hr. Anii 270 î.Hr. Ani: 325 î.Hr. 324 î.Hr. 323 î.Hr. 322 î.Hr. 321 î.Hr. - 320 î.Hr. - 319 î.Hr. 318 î.Hr. 317 î.Hr. 316 î.Hr. 315 î.Hr. ----.
Nou!!: Geometrie analitică și 320 î.Hr. · Vezi mai mult »
380 î.Hr.
Milenii: Mileniul al II-lea î.Hr. - Mileniul I î.Hr. - Mileniul I Secole: Secolul al V-lea î.Hr. - Secolul al IV-lea î.Hr. - Secolul al III-lea î.Hr. Decenii: Anii 430 î.Hr. Anii 420 î.Hr. Anii 410 î.Hr. Anii 400 î.Hr. Anii 390 î.Hr. - Anii 380 î.Hr. - Anii 370 î.Hr. Anii 360 î.Hr. Anii 350 î.Hr. Anii 340 î.Hr. Anii 330 î.Hr. Ani: 385 î.Hr. 384 î.Hr. 383 î.Hr. 382 î.Hr. 381 î.Hr. - 380 î.Hr. - 379 î.Hr. 378 î.Hr. 377 î.Hr. 376 î.Hr. 375 î.Hr. 374 î.Hr. ----.
Nou!!: Geometrie analitică și 380 î.Hr. · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Elemente de geometrie analitica, Elemente de geometrie analitică, Geometria analitică.
