acces mai rapid decât browser-ul!
44 relaţii: Câmp gravitațional, Căldură, Ciclul Carnot, Constantin Carathéodory, Dacă și numai dacă, Deplasare (geometrie), Echivalentul mecanic al caloriei, Energie internă, Entropie, Entropie termodinamică, Șerban Țițeica, Factor integrant, Fizică, Forță, Frecare, Funcție, Gaz, Hiperplan, James Prescott Joule, Lema lui Carathéodory (termodinamică), Lucru mecanic, Matematică, Max Born, Max Planck, Paradoxul lui Gibbs (termodinamică), Perpetuum mobile, Piston, Potențial termodinamic, Presiune, Principiile termodinamicii, Principiul al doilea al termodinamicii, Principiul al doilea al termodinamicii: Planck versus Carathéodory, Principiul întâi al termodinamicii, Principiul zero al termodinamicii, Proces adiabatic, Secolul al XIX-lea, Sistem termodinamic, Tangentă (geometrie), Tehnică, Teorema de integrabilitate a lui Frobenius, Teorema lui Stokes, Termodinamică, Transformare termodinamică, Viteză.
Câmp gravitațional
. În fizica teoretică, câmpul gravitațional este un câmp definit ca o deformare a spațiu-timpului determinat de particulele sau sistemele de particule (corpurile) care au masă, energie, impuls sau radiație cu o mărime fizică cantitativă nenulă.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Câmp gravitațional · Vezi mai mult »
Căldură
În fizică, cantitatea de căldură, simbolizată prin Q, este energia transferată între un sistem termodinamic și mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân constanți.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Căldură · Vezi mai mult »
Ciclul Carnot
În termodinamică, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus în 1820 de inginerul francez Nicolas Léonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparării randamentului termic al mașinilor termice.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Ciclul Carnot · Vezi mai mult »
Constantin Carathéodory
Constantin Carathéodory (sau Constantine Karatheodoris) (greacă: Κωνσταντίνος Καραθεοδωρής) (n. 13 septembrie 1873, Berlin – d. 2 februarie 1950, München) a fost un matematician grec.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Constantin Carathéodory · Vezi mai mult »
Dacă și numai dacă
În logică și domeniile conexe, ca matematică și filosofie, dacă și numai dacă este o expresie care se referă la un conector logic între propoziții cognitive în funcție de două condiții, care trebuie să fie ambele adevărate sau false.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Dacă și numai dacă · Vezi mai mult »
Deplasare (geometrie)
O reflexie translată este un tip de deplasare euclidiană În geometrie, o deplasareV.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Deplasare (geometrie) · Vezi mai mult »
Echivalentul mecanic al caloriei
Dispozitivul experimental inventat de Joule (experimentul lui Joule) Echivalentul mecanic al caloriei este un concept fizic ce a jucat un rol crucial în formularea legii conservării energiei și în termodinamica secolului al XIX-lea.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Echivalentul mecanic al caloriei · Vezi mai mult »
Energie internă
Energia internă este o funcție de stare a unui sistem termodinamic.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Energie internă · Vezi mai mult »
Entropie
În termodinamică, entropia este o măsură cât de aproape de echilibrul termodinamic; este o proprietate extensivă a unui sistem termodinamic.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Entropie · Vezi mai mult »
Entropie termodinamică
Entropia este o funcție de stare termodinamică, ale cărei valori nu pot să scadă în cursul evoluției unui sistem izolat.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Entropie termodinamică · Vezi mai mult »
Șerban Țițeica
Șerban Țițeica a fost un fizician și profesor universitar român, membru titular al Academiei Române (1955) și vicepreședinte al acesteia (1963-1985).
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Șerban Țițeica · Vezi mai mult »
Factor integrant
În analiza matematică, factorul integrant este o funcție care, înmulțită cu o ecuație diferențială de studiat, o transformă într-o ecuație diferențială exactă.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Factor integrant · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Fizică · Vezi mai mult »
Forță
gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Forță · Vezi mai mult »
Frecare
Frecarea este un fenomen fizic care se opune mișcării reciproce (unul față de altul) a corpurilor și a particulelor interne învecinate ale corpurilor aflate în deformare.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Frecare · Vezi mai mult »
Funcție
Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Funcție · Vezi mai mult »
Gaz
Gazul este una din stările de agregare ale materiei.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Gaz · Vezi mai mult »
Hiperplan
spațiul tridimensional. Un plan este un hiperplan bidimensional conținut în spațiul tridimensional. În geometrie, un hiperplan este un subspațiu a cărei dimensiune este cu unu mai mică decât cea a spațiului ambiant.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Hiperplan · Vezi mai mult »
James Prescott Joule
James Prescott Joule Aparatul pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei James Prescott Joule a fost un fizician englez autodidact și un fabricant de bere.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și James Prescott Joule · Vezi mai mult »
Lema lui Carathéodory (termodinamică)
Lema lui Carathéodory este un element important în construcția entropiei ca funcție de stare, pornind de la principiul al doilea al termodinamicii.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Lema lui Carathéodory (termodinamică) · Vezi mai mult »
Lucru mecanic
Lucrul mecanic este o mărime fizică definită ca produsul dintre componenta forței care acționează asupra unui corp în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea drumului parcurs.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Lucru mecanic · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Matematică · Vezi mai mult »
Max Born
Max Born a fost un fizician și matematician german care a contribuit la dezvoltarea mecanicii cuantice.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Max Born · Vezi mai mult »
Max Planck
Max Karl Ernst Ludwig Planck a fost un fizician german, fondator al mecanicii cuantice.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Max Planck · Vezi mai mult »
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică)
Paradoxul lui Gibbs desemnează în termodinamică comportarea anormală, discontinuă, a entropiei în procesul de amestec a două gaze, atunci când asemănarea între acestea crește.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) · Vezi mai mult »
Perpetuum mobile
Perpetuum mobile cu bile În accepția modernă, un perpetuum mobile este un dispozitiv ipotetic care poate funcționa un timp indefinit fără a fi alimentat de la o sursă de energie externă.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Perpetuum mobile · Vezi mai mult »
Piston
Piston de motor cu ardere internă. Un piston este un organ de mașină, care are o mișcare alternativă într-un cilindru și care servește la închiderea unui spațiu de volum variabil, plin cu fluid sub presiune.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Piston · Vezi mai mult »
Potențial termodinamic
În termodinamică, un potențial termodinamic este o funcție de stare a unui sistem fizico-chimic și are dimensiunile unei energii.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Potențial termodinamic · Vezi mai mult »
Presiune
Utilizarea presiunii — Memorialul căpitanului Cook din Lake Burley Griffin, Canberra Presiunea în fizică și tehnică este o mărime fizică scalară derivată, definită prin raportul dintre forță și unitatea de suprafață, forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe suprafața considerată.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Presiune · Vezi mai mult »
Principiile termodinamicii
Principiile termodinamicii sunt generalizări și abstractizări ale unor fapte experimentale; ele formează baza teoretică a termodinamicii.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Principiile termodinamicii · Vezi mai mult »
Principiul al doilea al termodinamicii
Principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Principiul al doilea al termodinamicii · Vezi mai mult »
Principiul al doilea al termodinamicii: Planck versus Carathéodory
În 1909, Carathéodory a propus o formulare originală C.Carathéodory (1909),op.cit.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Principiul al doilea al termodinamicii: Planck versus Carathéodory · Vezi mai mult »
Principiul întâi al termodinamicii
Principiul întâi al termodinamicii constituie o particularizare a legii conservării energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a materiei, adică mișcarea dezordonată a unui număr mare de particule (atomi, molecule etc.).
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Principiul întâi al termodinamicii · Vezi mai mult »
Principiul zero al termodinamicii
Sintagma principiul zero al termodinamicii este folosită, de autori diferiți, pentru a indica două principii fundamentale ale termodinamicii, cu conținut diferit.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Principiul zero al termodinamicii · Vezi mai mult »
Proces adiabatic
izotermice. Un proces adiabaticPopa, Manualul..., pp.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Proces adiabatic · Vezi mai mult »
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »
Sistem termodinamic
Exemplu de sistem termodinamic: o cantitate de gaz închis într-un cilindru cu piston mobil În cadrul termodinamicii se studiază sistemele termodinamice, reprezentate prin corpuri care se pot găsi în interacțiune mecanică, termică, electrică, magnetică, chimică și difuzională atât între ele, cât și cu mediul înconjurător.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Sistem termodinamic · Vezi mai mult »
Tangentă (geometrie)
Tangenta la o curbă; dreapta roșie este tangentă la curbă în punctul marcat Plan tangent la o sferă În geometrie o tangentă la o curbă într-un punct dat este o dreaptă care „doar atinge” curba în acel punct.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Tangentă (geometrie) · Vezi mai mult »
Tehnică
Prin tehnică (din limba greacă: τέχνη, téchne, „capacitate, meșteșug“) se înțeleg metode și capacități pentru aplicații practice ale științelor naturii și pentru producția unor obiecte industriale, meșteșugărești sau artistice.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Tehnică · Vezi mai mult »
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius
Teorema lui Frobenius stabilește condiții necesare și suficiente de integrabilitate pentru sisteme de forme diferențiale.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Teorema de integrabilitate a lui Frobenius · Vezi mai mult »
Teorema lui Stokes
Teorema lui Stokes din geometria diferențială este o afirmație despre integrarea formelor diferențiale care generalizează câteva teoreme din calculul vectorial.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Teorema lui Stokes · Vezi mai mult »
Termodinamică
Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Termodinamică · Vezi mai mult »
Transformare termodinamică
O transformare termodinamică este o succesiune de stări prin care trece un sistem termodinamic când parametrii săi variază de la valorile din starea inițială la cele din starea finală.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Transformare termodinamică · Vezi mai mult »
Viteză
În fizică, viteza reprezintă raportul dintre distanța parcursă și durata deplasării corpului.
Nou!!: Entropia termodinamică (după Carathéodory) și Viteză · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Entropia termodinamică (după Caratheodory), Entropia termodinamică (după carathéodory).
