acces mai rapid decât browser-ul!
32 relaţii: Abdicare, Al Doilea Război Mondial, Atentatul din 20 iulie 1944 împotriva lui Hitler, Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein, Braunschweig, Caroline, Prințesă de Hanovra, Casa de Hanovra, Ernest Augustus de Hanovra, Ernest Augustus, Duce de Brunswick, Ernst August de Hanovra (n. 1954), Franz Joseph al Austriei, Frederic Francisc al IV-lea, Mare Duce de Mecklenburg, Frederica de Hanovra, George al V-lea al Regatului Unit, Germania, Gestapo, Harkov, Ludovic al III-lea al Bavariei, Nicolae al II-lea al Rusiei, Paul I al Greciei, Primul Război Mondial, Prințesa Thyra a Danemarcei, Prințesa Victoria Luise a Prusiei, Prințul Adalbert al Prusiei, Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha, Prințul Maximilian de Baden, Prințul Oskar al Prusiei, Wilhelm al II-lea al Germaniei, 18 martie, 1914, 1987, 9 decembrie.
Abdicare
Abdicarea (a renunța; de la ab însemnând "de la" și dicare, a declara, a proclama că nu face parte din) este actul prin care o persoană renunță și cedează funcția sa înainte de expirarea termenului corespunzător pentru exercitarea acesteia.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Abdicare · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Atentatul din 20 iulie 1944 împotriva lui Hitler
Atentatul din 20 iulie 1944 a fost o tentativă de asasinare a dictatorului Adolf Hitler, liderul Germaniei naziste, care ar fi trebuit să fie urmată de Operațiunea Walküre, prin care complotiștii urmau să-și asigure controlul asupra țării.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Atentatul din 20 iulie 1944 împotriva lui Hitler · Vezi mai mult »
Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein
Prințesa Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein, a fost ultima împărăteasă a Germaniei și regină a Prusiei.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein · Vezi mai mult »
Braunschweig
thumb Braunschweig (în dialectul saxon Brunswiek, în) este un oraș cu statut administrativ de district urban în landul Saxonia Inferioară, Germania.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Braunschweig · Vezi mai mult »
Caroline, Prințesă de Hanovra
Caroline, Prințesă de Hanovra (Caroline Louise Marguerite Grimaldi;;; n. 23 ianuarie 1957) este fiica cea mare a lui Rainier al III-lea de Monaco și a soției sale, fosta actrița americană Grace Kelly, și sora mai mare a lui Albert al II-lea, Prinț de Monaco și a Prințesei Stéphanie de Monaco.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Caroline, Prințesă de Hanovra · Vezi mai mult »
Casa de Hanovra
200px Casa de Hanovra, dinastie de origine germană.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Casa de Hanovra · Vezi mai mult »
Ernest Augustus de Hanovra
Ernst August, Prinț Moștenitor de Hanovra, Moștenitor de Brunswick, al 3-lea Duce de Cumberland și Teviotdale, al 3-lea Conte de Armagh, (Ernest Augustus William Adolphus George Frederick; 21 septembrie 1845 – 14 noiembrie 1923), a fost cel mai mare copil și singurul fiu al regelui George al V-lea de Hanovra și al soției lui, Maria de Saxa-Altenburg.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Ernest Augustus de Hanovra · Vezi mai mult »
Ernest Augustus, Duce de Brunswick
Ernest Augustus III (17 noiembrie 1887 – 30 ianuarie 1953), a fost Duce de Brunswick, nepot al regelui George al V-lea al Hanovrei, pe care prusacii l-au detronat în 1866.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Ernest Augustus, Duce de Brunswick · Vezi mai mult »
Ernst August de Hanovra (n. 1954)
Ernst August, Prinț de Hanovra, Duce de Brunswick și Lüneburg (Ernst August Albert Paul Otto Rupprecht Oskar Berthold Friedrich-Ferdinand Christian-Ludwig Prinz von Hannover Herzog zu Braunschweig und Lüneburg Königlicher Prinz von Großbritannien und Irland; n. 26 februarie 1954) este șeful casei de Hanovra, o ramură mai tânără a Casei de Welf, și pretendent la tronul fostului regat de Hanovra și a ducatului de Brunswick.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Ernst August de Hanovra (n. 1954) · Vezi mai mult »
Franz Joseph al Austriei
Franz Joseph I al Austriei (în, în, în, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în), (n. 18 august 1830, Viena - d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost: împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe al Transilvaniei, marchiz al Moraviei, mare voievod al Voievodatului Serbia etc.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Franz Joseph al Austriei · Vezi mai mult »
Frederic Francisc al IV-lea, Mare Duce de Mecklenburg
Frederic Francisc al IV-lea (9 aprilie 1882 – 17 noiembrie 1945) a fost ultimul Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin și regent de Mecklenburg-Strelitz.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Frederic Francisc al IV-lea, Mare Duce de Mecklenburg · Vezi mai mult »
Frederica de Hanovra
Frederica de Hanovra (18 aprilie 1917 – 6 februarie 1981) a fost soția regelui Paul I al Greciei.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Frederica de Hanovra · Vezi mai mult »
George al V-lea al Regatului Unit
George al V-lea (George Frederick Ernest Albert; n. 3 iunie 1865 – d. 20 ianuarie 1936) a fost primul monarh britanic al Casei de Windsor, care a fost creată din Casa de Saxa-Coburg-Gotha.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și George al V-lea al Regatului Unit · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Germania · Vezi mai mult »
Gestapo
miniatura Ministrul Hermann Göring îl numește pe Heinrich Himmler în funcția de șef al Gestapo (Berlin, 20 aprilie 1934) (abreviere din germană de la Geheime Staatspolizei, „poliția secretă de stat”) a fost poliția secretă oficială a Germaniei naziste.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Gestapo · Vezi mai mult »
Harkov
Harkov (în, Harkiv, în rusă) este al doilea oraș ca mărime din Ucraina.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Harkov · Vezi mai mult »
Ludovic al III-lea al Bavariei
Ludovic al III-lea al Bavariei (Ludwig Luitpold Josef Maria Aloys Alfried; 7 ianuarie 1845 – 18 octombrie 1921) a fost ultimul rege al Bavariei și a domnit în perioada 1913-1918.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Ludovic al III-lea al Bavariei · Vezi mai mult »
Nicolae al II-lea al Rusiei
Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (în) a fost ultimul împărat al Rusiei.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Nicolae al II-lea al Rusiei · Vezi mai mult »
Paul I al Greciei
Paul I al Greciei a fost rege al Greciei din 1947 până în 1964.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Paul I al Greciei · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Prințesa Thyra a Danemarcei
Prințesa Thyra a Danemarcei (29 septembrie 1853 – 26 februarie 1933) a fost fiica cea mică a regelui Christian al IX-lea al Danemarcei și a reginei Louise von Hessen-Kassel.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Prințesa Thyra a Danemarcei · Vezi mai mult »
Prințesa Victoria Luise a Prusiei
Prințesa Victoria Louise a Prusiei, Ducesă de Braunschweig (13 septembrie 1892 – 11 decembrie 1980) a fost singura fiică din cei șapte copii ai împăratului Wilhelm al II-lea și a împărătesei Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Prințesa Victoria Luise a Prusiei · Vezi mai mult »
Prințul Adalbert al Prusiei
Prințul Adalbert al Prusiei (Adalbert Ferdinand Berengar Viktor; 14 iulie 1884 – 22 septembrie 1948) a fost al treilea fiu al kaiserului Wilhelm al II-lea al Germaniei și a primei lui soții, Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Prințul Adalbert al Prusiei · Vezi mai mult »
Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha
Printul Albert de Saxa-Coburg și Gotha (Francis Augustus Charles Albert Emanuel; n. 26 august 1819 - d. 14 decembrie 1861), a fost soțul Reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha · Vezi mai mult »
Prințul Maximilian de Baden
Maximilian de Baden (cunoscut ca Max von Baden; nume complet: Maximilian Alexander Friedrich Wilhelm of Baden) (10 iulie 1867 – 6 noiembrie 1929) a fost nobil și politician german.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Prințul Maximilian de Baden · Vezi mai mult »
Prințul Oskar al Prusiei
Prințul Oskar al Prusiei (Oskar Karl Gustav Adolf; 27 iulie 1888 – 27 ianuarie 1958) a fost al cincilea fiu al kaiserului Wilhelm al II-lea al Germaniei și a primei lui soții, Augusta Viktoria de Schleswig-Holstein.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Prințul Oskar al Prusiei · Vezi mai mult »
Wilhelm al II-lea al Germaniei
Wilhelm al II-lea (Friedrich Wilhelm Albert Victor von Preußen; n. 27 ianuarie 1859, Berlin – d. 4 iunie 1941, Olanda) a fost ultimul împărat al Germaniei și rege al Prusiei de la 1888 la 1918.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și Wilhelm al II-lea al Germaniei · Vezi mai mult »
18 martie
---- 18 martie este a 77-a zi a calendarului gregorian și ziua a 78-a în anii bisecți.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și 18 martie · Vezi mai mult »
1914
1914 (MCMXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și 1914 · Vezi mai mult »
1987
----1987 (MCMLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și 1987 · Vezi mai mult »
9 decembrie
---- 9 decembrie este a 343-a zi a calendarului gregorian și a 344-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Ernst August de Hanovra (1914–1987) și 9 decembrie · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Ernest Augustus al IV-lea, Prinţ de Hanovra, Ernest Augustus al IV-lea, Prinț de Hanovra, Ernst August de Hanovra (1914-1987).
