acces mai rapid decât browser-ul!
35 relaţii: Albert Abraham Michelson, Albert Einstein, Aparatul Fizeau–Foucault, Calea Lactee, Charles Hard Townes, Edward Morley, Eter luminifer, Fizică, Hendrik Lorentz, Interferență, Invar, Laser, Magnetostricțiune, Marmură, Maser, Mercur (element), Pământ, Premiul Nobel pentru fizică, Secolul al XIX-lea, Soare, Sunet, Teoria relativității restrânse, Viteza luminii, 1881, 1887, 1902, 1904, 1921, 1923, 1924, 1925, 1926, 1927, 1929, 1930.
Albert Abraham Michelson
Albert Abraham Michelson a fost un fizician evreu-prusac-american cunoscut pentru lucrările sale în domeniul măsurării vitezei luminii și în primul rând pentru experimentul Michelson-Morley.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Albert Abraham Michelson · Vezi mai mult »
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Albert Einstein · Vezi mai mult »
Aparatul Fizeau–Foucault
Aparatul Fizeau–Foucault este o denumire folosită uneori cu referire la două tipuri de instrumente folosite în trecut pentru a măsura viteza luminii.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Aparatul Fizeau–Foucault · Vezi mai mult »
Calea Lactee
Calea Lactee, rar cu denumirea Calea Laptelui, iar foarte rar cu denumirea Drumul lui Trăian, este o galaxie spirală barată din care face parte Sistemul Solar.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Calea Lactee · Vezi mai mult »
Charles Hard Townes
Charles Hard Townes a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1964, împreună cu fizicienii sovietici Nikolai Basov și Alexandr Prohorov, pentru crearea primilor maseri și laseri.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Charles Hard Townes · Vezi mai mult »
Edward Morley
Edward Williams Morley a fost un chimist și fizician american.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Edward Morley · Vezi mai mult »
Eter luminifer
Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, eterul luminifer (sau simplu eterul) a fost termenul folosit pentru a descrie un mediu prin care se propagă lumina.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Eter luminifer · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Fizică · Vezi mai mult »
Hendrik Lorentz
Hendrik Antoon Lorentz a fost un matematician și fizician neerlandez, profesor de fizică matematică la Universitatea din Leiden, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1902 împreună cu Pieter Zeeman, pentru serviciul extraordinar oferit prin studiile lor privind influența magnetismului asupra unor fenomene de radiație (efectul Zeeman).
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Hendrik Lorentz · Vezi mai mult »
Interferență
Irizațiile bulelor de săpun sunt datorate interferenței. Interferența reprezintă fenomenul de suprapunere a două sau mai multe unde care se întâlnesc într-un punct din spațiu.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Interferență · Vezi mai mult »
Invar
Invarul este un aliaj de fier (~64%) și nichel (~36%), cu unele adaosuri de carbon și crom.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Invar · Vezi mai mult »
Laser
Lasere Un exemplu de laser microscopic (sus) și unul gigantic (jos). Un laser reglat pe lungimea de undă din galben a sodiului, folosit pentru a excita atomii de sodiu din păturile superioare ale atmosferei. Un laser cu heliu-neon. Segmentul luminos din centru nu este raza laser, ci tubul de descărcare; pe ecranul din dreapta se poate observa punctul luminos produs de fasciculul laser. Laserul (pl. lasere) este un dispozitiv optic care generează un fascicul coerent de lumină.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Laser · Vezi mai mult »
Magnetostricțiune
Magnetostricțiunea este proprietatea materialelor feromagnetice de a-și schimba forma în prezența unui câmp magnetic exterior.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Magnetostricțiune · Vezi mai mult »
Marmură
Marmură Marmură șlefuită Marmura este o rocă metamorfică, compusă în cea mai mare parte din calcit (forma cristalină a carbonatului de calciu, CaCO3) și obținută prin metamorfoza calcarului.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Marmură · Vezi mai mult »
Maser
MASER reprezintă acronimul denumirii din limba engleză Microwave Amplification by Stimulated Emission of Radiation („Amplificare de microunde prin emisie stimulată a radiației”).
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Maser · Vezi mai mult »
Mercur (element)
Mercurul (υδράργυρος,,, „vif argent”, „argento vivo” sau argint viu) este un element chimic reprezentat prin simbolul Hg și care are numărul atomic 80.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Mercur (element) · Vezi mai mult »
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Pământ · Vezi mai mult »
Premiul Nobel pentru fizică
Listă de laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică din 1901 până în prezent.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »
Soare
Soarele este steaua din centrul Sistemului Solar.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Soare · Vezi mai mult »
Sunet
Sunetul constituie din punct de vedere fiziologic senzația produsă asupra organului auditiv de către vibrațiile materiale ale corpurilor și transmise pe calea undelor acustice.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Sunet · Vezi mai mult »
Teoria relativității restrânse
Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Teoria relativității restrânse · Vezi mai mult »
Viteza luminii
Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și Viteza luminii · Vezi mai mult »
1881
1881 (MDCCCLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1881 · Vezi mai mult »
1887
1887 (MDCCCLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1887 · Vezi mai mult »
1902
1902 (MCMII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1902 · Vezi mai mult »
1904
1904 (MCMIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1904 · Vezi mai mult »
1921
1921 (MCMXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1921 · Vezi mai mult »
1923
1923 (MCMXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1923 · Vezi mai mult »
1924
1924 (MCMXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1924 · Vezi mai mult »
1925
1925 (MCMXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1925 · Vezi mai mult »
1926
1926 (MCMXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1926 · Vezi mai mult »
1927
1927 (MCMXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1927 · Vezi mai mult »
1929
1929 (MCMXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1929 · Vezi mai mult »
1930
1930 (MCMXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Experimentul Michelson-Morley și 1930 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Experienţa Michelson-Morley, Experiența Michelson-Morley, Experimentul Michelson–Morley, Experimentul michelson-morley.
