Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Mecanică cuantică

Index Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.

110 relaţii: Albert Einstein, Atom, Împrăștiere Compton, Cameră cu ceață, Carl David Anderson, Cauzalitate, Clinton Joseph Davisson, Comutativitate, Condiție inițială, Conjugată complexă, Constanta Planck, Coordonate carteziene, Corp absolut negru, Degenerare (matematică), Difracție, Distribuția Gauss, Dualismul undă-particulă, Ecuația lui Dirac, Ecuația lui Schrödinger, Efect fotoelectric, Electrodinamică, Electrodinamică cuantică, Electron, Energie, Energie cinetică, Energie potențială, Ernest Rutherford, Erwin Schrödinger, Experimentul Franck-Hertz, Șerban Țițeica, Fizica particulelor elementare, Fizică clasică, Fizică nucleară, Foton, Frecvență, Freeman J. Dyson, Funcția lui Dirac, Funcție continuă, Funcție de undă, Funcție derivabilă, Gradient, Hamiltonian (mecanică cuantică), Impuls, Inegalitatea Cauchy-Schwarz, Intensitate luminoasă, Interferență, Interpretarea Copenhaga, Ipoteza De Broglie, James Clerk Maxwell, John von Neumann, ..., Joseph John Thomson, Julian Schwinger, Laplacian, Legea Rayleigh-Jeans, Lester Germer, Lev Landau, Limba engleză, Louis de Broglie, Massachusetts Institute of Technology, Materie, Max Born, Max Planck, Mecanică hamiltoniană, Modelul atomic Bohr, Moment cinetic (mecanică cuantică), Mulțime numărabilă, Nabla, Niels Bohr, Nucleu atomic, Număr complex, Număr real, Ortogonalitate, Ortogonalizare, Ortonormalitate, Oscilator armonic, Pascual Jordan, Paul Dirac, Pisica lui Schrödinger, Pozitron, Principiul incertitudinii, Principiul superpoziției, Probabilitate, Produs scalar, Radiație, Radiație electromagnetică, Radiație termică, Richard Feynman, Sarcină electrică, Scară macroscopică, Scară microscopică, Sin-Itiro Tomonaga, Spațiu Hilbert, Spațiu prehilbertian, Spațiu vectorial, Spectroscopie, Spin, Statistică matematică, Teorema lui Bell, Teoria cuantică a câmpurilor, Teoria relativității restrânse, Transformare liniară, Univers, Universitatea Cornell, Universitatea Princeton, Universitatea Stanford, Universitatea Yale, Vectori și valori proprii, Viteza luminii, Werner Heisenberg, Wolfgang Pauli. Extinde indicele (60 Mai Mult) »

Albert Einstein

Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.

Nou!!: Mecanică cuantică și Albert Einstein · Vezi mai mult »

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Nou!!: Mecanică cuantică și Atom · Vezi mai mult »

Împrăștiere Compton

În fizică, efectul Compton sau împrăștierea Compton reprezintă scăderea energiei (și creșterea lungimii de undă) a unui foton de raze X sau gama, la interacțiunea acestuia cu materia.

Nou!!: Mecanică cuantică și Împrăștiere Compton · Vezi mai mult »

Cameră cu ceață

Camera cu ceață, cunoscută și sub numele de cameră Wilson, este utilizată pentru detecția particulelor de radiație ionizantă.

Nou!!: Mecanică cuantică și Cameră cu ceață · Vezi mai mult »

Carl David Anderson

Carl David Anderson a fost un fizician american.

Nou!!: Mecanică cuantică și Carl David Anderson · Vezi mai mult »

Cauzalitate

''Sutra ilustrată a cauzei şi efectului''. secolul al VIII-lea, Japonia În filozofie, „cauzalitatea” se referă la conceptul de relații de cauză sau cauză-efect.

Nou!!: Mecanică cuantică și Cauzalitate · Vezi mai mult »

Clinton Joseph Davisson

Clinton Joseph Davisson, a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1937 pentru descoperirea difracției electronilor, împreună cu George Paget Thomson, care a făcut, în paralel, aceeași descoperire.

Nou!!: Mecanică cuantică și Clinton Joseph Davisson · Vezi mai mult »

Comutativitate

O funcție de două variabile (sau o operație binară) se numește comutativă dacă inversând variabilele se obține același rezultat.

Nou!!: Mecanică cuantică și Comutativitate · Vezi mai mult »

Condiție inițială

În matematică și în special în sistemele dinamice o condiție inițialăLevente Czumbil (curs 2018, Metode Numerice de Rezolvare a Ecuațiilor și Sistemelor de Ecuații Diferențiale), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, accesat 2023-07-18 este o valoare a unei variabile în evoluție la un moment dat desemnat ca timp inițial (denumit în mod obișnuit.

Nou!!: Mecanică cuantică și Condiție inițială · Vezi mai mult »

Conjugată complexă

Reprezentarea geometrică a lui z şi a conjugatei sale \barz în planul complex. În matematică, conjugata complexă a unui număr complex se obține prin schimbarea semnului părții imaginare.

Nou!!: Mecanică cuantică și Conjugată complexă · Vezi mai mult »

Constanta Planck

O placă comemorativă în memoria lui Max Planck și descoperirea de către acesta a constantei Planck, în fața Universității Humboldt, Berlin. Traducere în română: „În acestă clădire a predat Max Planck descoperitorul cuantei elementare de acțiune ''h'' între 1889 și 1928.” Constanta Planck, notată cu h\,, este o constantă fizică fundamentală care reprezintă unitatea naturală de acțiune (energie × timp) în mecanica cuantică.

Nou!!: Mecanică cuantică și Constanta Planck · Vezi mai mult »

Coordonate carteziene

În geometrie, sistemul de coordonate carteziene în plan este un sistem de coordonate care specifică fiecare punct în mod unic printr-o pereche de numere reale numite coordonate, ce reprezintă distanțele luate cu semn de la respectivul punct până la două drepte fixe orientate perpendicular, numite axe de coordonate, sau doar axe (singular axă) ale sistemului.

Nou!!: Mecanică cuantică și Coordonate carteziene · Vezi mai mult »

Corp absolut negru

°C. pirometriei de radiație Un corp absolut negru (numit și corp negru) este în fizică un model pentru sistemele radiante de energie electromagnetică.

Nou!!: Mecanică cuantică și Corp absolut negru · Vezi mai mult »

Degenerare (matematică)

În matematică un caz degenerat este un caz limită al unei clase de obiecte care pare a fi diferit calitativ de (și de obicei mai simplu decât) restul clasei, iar termenul degenerare este condiția de a fi un caz degenerat.

Nou!!: Mecanică cuantică și Degenerare (matematică) · Vezi mai mult »

Difracție

Schemă pentru fenomenul de difracție. În fizică, difracția se referă la diverse fenomene asociate cu ocolirea de către unde a obstacolelor apărute în calea lor.

Nou!!: Mecanică cuantică și Difracție · Vezi mai mult »

Distribuția Gauss

Distribuția normală este o distribuție de probabilitate continuă.

Nou!!: Mecanică cuantică și Distribuția Gauss · Vezi mai mult »

Dualismul undă-particulă

În fizică, dualismul undă-particulă se referă la faptul că materia prezintă simultan proprietăți ondulatorii și corpusculare.

Nou!!: Mecanică cuantică și Dualismul undă-particulă · Vezi mai mult »

Ecuația lui Dirac

Dirac (circa 1930). Descoperirea pozitronului. Imagine din camera cu ceață, realizată de Anderson în 1932. Ecuația lui Dirac descrie cantitativ proprietățile electronului, pe baza principiilor mecanicii cuantice și teoriei relativității.

Nou!!: Mecanică cuantică și Ecuația lui Dirac · Vezi mai mult »

Ecuația lui Schrödinger

Erwin Schrödinger (1933) Ecuația lui Schrödinger, pe mormântul său din Alpbach. Ecuația lui Schrödinger, publicată în 1926, este ecuația fundamentală a mecanicii cuantice nerelativiste în formularea Schrödinger, numită inițial mecanică ondulatorie.

Nou!!: Mecanică cuantică și Ecuația lui Schrödinger · Vezi mai mult »

Efect fotoelectric

Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.

Nou!!: Mecanică cuantică și Efect fotoelectric · Vezi mai mult »

Electrodinamică

Maxwell Monument dedicat lui Maxwell în ''Parton, Dumfries and Galloway'', Scoția.Textul inscripției (fragment): ''Scurta sa viață a fost bogată în distinse contribuții la toate ramurile științelor fizice — căldură, lumină, mecanică. Mai presus de toate, prin unificarea teoriilor electricității și magnetismului el a stabilit un fundament sigur pentru fizica modernă, electrotehnică și astronomie și a pregătit calea pentru comunicațiile radio și televiziune.'' Electrodinamica e teoria clasică a interacțiunilor electromagnetice la scară macroscopică.

Nou!!: Mecanică cuantică și Electrodinamică · Vezi mai mult »

Electrodinamică cuantică

Tomonaga Schwinger Feynman Dyson Electrodinamica cuantică, sau QED (din Quantum ElectroDynamics), este teoria cuantică relativistă a interacției electromagnetice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Electrodinamică cuantică · Vezi mai mult »

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Nou!!: Mecanică cuantică și Electron · Vezi mai mult »

Energie

Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Energie · Vezi mai mult »

Energie cinetică

Energia cinetică a unui corp aflat în mișcare este acea energie datorată mișcării (de translație) cu viteza v. Ea este egală cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v.

Nou!!: Mecanică cuantică și Energie cinetică · Vezi mai mult »

Energie potențială

Energia potențială este energia unui sistem fizic, dependentă numai de poziția sau configurația diferitelor părți ale sistemului.

Nou!!: Mecanică cuantică și Energie potențială · Vezi mai mult »

Ernest Rutherford

Ernest Rutherford Ernest Rutherford a fost un fizician și chimist din Noua Zeelandă, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1908.

Nou!!: Mecanică cuantică și Ernest Rutherford · Vezi mai mult »

Erwin Schrödinger

Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger a fost un fizician austriac, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1933, unul din părinții fizicii cuantice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Erwin Schrödinger · Vezi mai mult »

Experimentul Franck-Hertz

Fotografie a tubului vidat utilizat pentru experimentul Franck-Hertz în laboratoarele universitare. Există o picătură de mercur în interiorul tubului, deși nu este vizibilă în fotografie. C - ansamblul catodului; catodul în sine este incandescent și strălucește portocaliu. El emite electroni care trec prin grila metalică (G) și care sunt colectați drept curent electric de anod (A). Experimentul Franck-Hertz a fost prima măsurătoare electrică care a demonstrat în mod clar natura cuantică a atomilor și, astfel, „a transformat felul cum înțelegem noi lumea”.

Nou!!: Mecanică cuantică și Experimentul Franck-Hertz · Vezi mai mult »

Șerban Țițeica

Șerban Țițeica a fost un fizician și profesor universitar român, membru titular al Academiei Române (1955) și vicepreședinte al acesteia (1963-1985).

Nou!!: Mecanică cuantică și Șerban Țițeica · Vezi mai mult »

Fizica particulelor elementare

Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.

Nou!!: Mecanică cuantică și Fizica particulelor elementare · Vezi mai mult »

Fizică clasică

Fizica clasică cuprinde ramurile fizicii datând de dinainte de "revoluțiile" de la începutul secolului XX, datorate mecanicii cuantice și teoriei relativității.

Nou!!: Mecanică cuantică și Fizică clasică · Vezi mai mult »

Fizică nucleară

fm și angstrom Se poate vedea nucleul în centru înconjurat de învelișul electronic Fizica nucleară este disciplina din domeniul fizicii care se ocupă de structura și proprietățile nucleelor atomice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Fizică nucleară · Vezi mai mult »

Foton

Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Foton · Vezi mai mult »

Frecvență

Frecvența este măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea de timp.

Nou!!: Mecanică cuantică și Frecvență · Vezi mai mult »

Freeman J. Dyson

Freeman John Dyson un fizician teoretician și matematician american de origine britanică.

Nou!!: Mecanică cuantică și Freeman J. Dyson · Vezi mai mult »

Funcția lui Dirac

Funcția lui Dirac (funcția delta) ca limită a unui șir de distribuții normale (gaussiene) centrate pe origine \scriptstyle \delta_a(x).

Nou!!: Mecanică cuantică și Funcția lui Dirac · Vezi mai mult »

Funcție continuă

În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o modificare mică a argumentului în jurul punctului dat produce o modificare mică a imaginii funcției și, mai mult, se poate limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului.

Nou!!: Mecanică cuantică și Funcție continuă · Vezi mai mult »

Funcție de undă

Funcție de undă este denumirea tradițională pentru funcția de stare a unei particule sau a unui sistem de particule, în formularea dată de Erwin Schrödinger mecanicii cuantice, numită și mecanică ondulatorie.

Nou!!: Mecanică cuantică și Funcție de undă · Vezi mai mult »

Funcție derivabilă

O funcție derivabilă În matematică o funcție derivabilă de variabilă reală este o funcție a cărei derivată există în orice punct din domeniul său.

Nou!!: Mecanică cuantică și Funcție derivabilă · Vezi mai mult »

Gradient

În cele două imagini de mai sus, câmpul scalar este în alb și negru, negru reprezentând valori mai mari, iar gradientul corespunzător acestui câmp este reprezentat de săgeți albastre. În calculul vectorial, gradientul unui câmp scalar este un câmp vectorial ai cărui vectori sunt îndreptați, în fiecare punct, în direcția celei mai mari rate de creștere a câmpului scalar, și al cărui modul este cea mai mare rată de schimbare.

Nou!!: Mecanică cuantică și Gradient · Vezi mai mult »

Hamiltonian (mecanică cuantică)

În mecanica cuantică, Hamiltonianul (H) este operatorul corespunzător energiei totale a sistemului.

Nou!!: Mecanică cuantică și Hamiltonian (mecanică cuantică) · Vezi mai mult »

Impuls

„Pendulul lui Newton”, un dispozitiv care ilustrează principiul conservării impulsului. Impulsul unui corp este o mărime fizică vectorială definită ca fiind produsul dintre masă și viteză.

Nou!!: Mecanică cuantică și Impuls · Vezi mai mult »

Inegalitatea Cauchy-Schwarz

În matematică Inegalitatea lui Cauchy-Schwarz, cunoscută și sub numele de Inegalitatea Cauchy, Inegalitatea Schwarz sau Inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwarz este o inegalitate utilă întâlnită în mai multe situații.

Nou!!: Mecanică cuantică și Inegalitatea Cauchy-Schwarz · Vezi mai mult »

Intensitate luminoasă

Intensitatea luminoasă este fluxul luminos emis într-o anumită direcție de o sursă luminoasă punctuală, raportat la unitatea de unghi solid în care emite sursa.

Nou!!: Mecanică cuantică și Intensitate luminoasă · Vezi mai mult »

Interferență

Irizațiile bulelor de săpun sunt datorate interferenței. Interferența reprezintă fenomenul de suprapunere a două sau mai multe unde care se întâlnesc într-un punct din spațiu.

Nou!!: Mecanică cuantică și Interferență · Vezi mai mult »

Interpretarea Copenhaga

Interpretarea Copenhaga este o exprimare a înțelesurilor mecanicii cuantice care a fost în mare parte concepută din 1925 până în 1927 de către Niels Bohr și Werner Heisenberg și care rămâne una dintre cele mai acceptate interpretări ale mecanicii cuantice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Interpretarea Copenhaga · Vezi mai mult »

Ipoteza De Broglie

În fizică, ipoteza De Broglie este afirmația că materia (orice obiect) are o natură ondulatorie (dualitatea undă-corpuscul).

Nou!!: Mecanică cuantică și Ipoteza De Broglie · Vezi mai mult »

James Clerk Maxwell

James Clerk Maxwell a fost un om de știință scoțian, activ în domeniul fizicii matematice.

Nou!!: Mecanică cuantică și James Clerk Maxwell · Vezi mai mult »

John von Neumann

John von Neumann (născut János Lajos Neumann) a fost un matematician american evreu de origine austro-ungară cu importante contribuții în fizica cuantică, analiza funcțională, teoria mulțimilor, topologie, economie, informatică, analiza numerică, hidrodinamica exploziilor, statistică și în multe alte domenii ale matematicii, fiind unul din cei mai importanți matematicieni din istorie.

Nou!!: Mecanică cuantică și John von Neumann · Vezi mai mult »

Joseph John Thomson

Joseph John Thomson a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1906, ca apreciere pentru meritele deosebite ale investigațiilor sale teoretice și experimentale asupra conducției electrice în gaze.

Nou!!: Mecanică cuantică și Joseph John Thomson · Vezi mai mult »

Julian Schwinger

Julian Seymour Schwinger a fost un fizician teoretician american.

Nou!!: Mecanică cuantică și Julian Schwinger · Vezi mai mult »

Laplacian

În matematică și fizică, operatorul Laplace sau laplacianul, notat cu \Delta\, sau \nabla^2 și denumit după Pierre-Simon Laplace, este un operator diferențial, și anume un exemplu important de operator eliptic, care are multe aplicații.

Nou!!: Mecanică cuantică și Laplacian · Vezi mai mult »

Legea Rayleigh-Jeans

Legea Rayleigh–Jeans, propusă la începutul secolului al XX-lea, a încercat să descrie distribuția spectrală a radiației termice a corpului negru în funcție de temperatură pentru toate lungimile de undă prin metodele fizicii clasice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Legea Rayleigh-Jeans · Vezi mai mult »

Lester Germer

Clinton Davisson (stânga) și Lester Germer (dreapta). Lester Halbert Germer a fost un fizician american.

Nou!!: Mecanică cuantică și Lester Germer · Vezi mai mult »

Lev Landau

Lev Davidovici Landau (în limba rusă: Ле́в Дави́дович Ланда́у) a fost un fizician sovietic rus, de origine evreiască, care a adus contribuții fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Lev Landau · Vezi mai mult »

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Nou!!: Mecanică cuantică și Limba engleză · Vezi mai mult »

Louis de Broglie

Louis de Broglie (circa 1930),desen de Gheorghe Manu Louis-Victor-Pierre-Raymond, al 7-lea duce de Broglie a fost un fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea unui anumit tip de unde (vezi Dualismul corpuscul-undă).

Nou!!: Mecanică cuantică și Louis de Broglie · Vezi mai mult »

Massachusetts Institute of Technology

Massachusetts Institute of Technology (abreviat MIT) este o universitate de cercetare, particulară, coeducațională, care se găsește în localitatea Cambridge, Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

Nou!!: Mecanică cuantică și Massachusetts Institute of Technology · Vezi mai mult »

Materie

Materia (lat. materia.

Nou!!: Mecanică cuantică și Materie · Vezi mai mult »

Max Born

Max Born a fost un fizician și matematician german care a contribuit la dezvoltarea mecanicii cuantice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Max Born · Vezi mai mult »

Max Planck

Max Karl Ernst Ludwig Planck a fost un fizician german, fondator al mecanicii cuantice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Max Planck · Vezi mai mult »

Mecanică hamiltoniană

În mecanică, prin ecuațiile lui Hamilton, sau simplu prin Hamiltonian, se înțelege o reformulare a mecanicii clasice, introdusă în 1833 de matematicianul irlandez William Rowan Hamilton, care la rândul său provine din ecuațiile lui Lagrange, o reformulare anterioară a mecanicii clasice introdusă de Joseph Louis Lagrange în 1788.

Nou!!: Mecanică cuantică și Mecanică hamiltoniană · Vezi mai mult »

Modelul atomic Bohr

Modelul atomic Bohr este primul model de natură cuantică al atomului și a fost introdus în anul 1913 de către fizicianul danez Niels Bohr.

Nou!!: Mecanică cuantică și Modelul atomic Bohr · Vezi mai mult »

Moment cinetic (mecanică cuantică)

În mecanica cuantică, un moment cinetic poate fi un moment cinetic orbital (legat de poziția și impulsul sistemului), un moment cinetic de spin (intrinsec sistemului), sau poate fi rezultatul compunerii a două sau mai multe momente cinetice oarecare.

Nou!!: Mecanică cuantică și Moment cinetic (mecanică cuantică) · Vezi mai mult »

Mulțime numărabilă

În teoria mulțimilor, o mulțime numărabilă este o mulțime cu același cardinal (număr de elemente) ca și orice submulțime a mulțimii numerelor naturale.

Nou!!: Mecanică cuantică și Mulțime numărabilă · Vezi mai mult »

Nabla

În calculul vectorial, nabla este un operator diferențial ce operează asupra vectorilor, operator reprezentat prin simbolul nabla: \nabla.

Nou!!: Mecanică cuantică și Nabla · Vezi mai mult »

Niels Bohr

Niels Henrik David Bohr, fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Niels Bohr · Vezi mai mult »

Nucleu atomic

Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.

Nou!!: Mecanică cuantică și Nucleu atomic · Vezi mai mult »

Număr complex

În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.

Nou!!: Mecanică cuantică și Număr complex · Vezi mai mult »

Număr real

Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice).

Nou!!: Mecanică cuantică și Număr real · Vezi mai mult »

Ortogonalitate

În matematică, ortogonalitatea, este o generalizare a perpendicularității.

Nou!!: Mecanică cuantică și Ortogonalitate · Vezi mai mult »

Ortogonalizare

În Algebra liniară, ortogonalizarea este procesul de găsire a unui set de vectori ortogonali care acoperă un anumit subspațiu.

Nou!!: Mecanică cuantică și Ortogonalizare · Vezi mai mult »

Ortonormalitate

În algebra liniară, doi vectori dintr-un spațiu cu produs scalar sunt ortonormali dacă sunt ortogonali (au produsul scalar 0) și au amândoi lungimea unitară (norma fiecăruia este 1).

Nou!!: Mecanică cuantică și Ortonormalitate · Vezi mai mult »

Oscilator armonic

Mișcare armonică simplă În mecanica clasică, oscilatorul armonic reprezintă un sistem care, deplasat dintr-o poziție fixă (numită poziție de echilibru) este acționat de o forță care se opune deplasării și al cărei modul este proporțional cu deplasarea: unde k este o constantă pozitivă numită constanta elastică a sistemului.

Nou!!: Mecanică cuantică și Oscilator armonic · Vezi mai mult »

Pascual Jordan

Ernst Pascual Jordan a fost un fizician teoretician german.

Nou!!: Mecanică cuantică și Pascual Jordan · Vezi mai mult »

Paul Dirac

Paul Adrien Maurice Dirac a fost un fizician britanic și unul din fondatorii domeniilor mecanicii cuantice si a teoriei cuantice a câmpurilor.

Nou!!: Mecanică cuantică și Paul Dirac · Vezi mai mult »

Pisica lui Schrödinger

Pisica lui Schrödinger este un experiment mental, adesea caracterizat ca un paradox, imaginat de fizicianul austriac Erwin Schrödinger în 1935.

Nou!!: Mecanică cuantică și Pisica lui Schrödinger · Vezi mai mult »

Pozitron

Pozitronul este antiparticula asociată electronului, în fizica nucleară un pozitron este numit și antielectron.

Nou!!: Mecanică cuantică și Pozitron · Vezi mai mult »

Principiul incertitudinii

În mecanica cuantică, chiar și rezultatul unei măsurători a unui sistem nu este determinist, ci este caracterizat printr-o distribuție de probabilitate, în care cu cât este mai mare deviația standard, cu atât mai multă „incertitudine” se va putea spune că respectiva caracteristică este pentru acel sistem.

Nou!!: Mecanică cuantică și Principiul incertitudinii · Vezi mai mult »

Principiul superpoziției

În fizică și în teoria sistemelor, principiul superpoziției (sau principiul suprapunerii) exprimă faptul că, pentru orice sistem liniar răspunsul generat la un moment dat și la o anumită poziție de către mai mulți stimuli este egal cu suma răspunsurilor generate de fiecare stimul în parte.

Nou!!: Mecanică cuantică și Principiul superpoziției · Vezi mai mult »

Probabilitate

Probabilitatea este un concept (care a devenit baza statisticii inferențiale), la care au recurs numeroase științe, atât cele naturale cât și cele sociale.

Nou!!: Mecanică cuantică și Probabilitate · Vezi mai mult »

Produs scalar

Interpretarea geometrică a produsului scalar În matematică, produsul scalar este o operație algebrică care ia doi vectori și returnează un număr real.

Nou!!: Mecanică cuantică și Produs scalar · Vezi mai mult »

Radiație

Radiația (din fr. radiation) este un fenomen fizic de emitere și propagare de unde (radiație ondulatorie) sau de corpusculi (radiație corpusculară).

Nou!!: Mecanică cuantică și Radiație · Vezi mai mult »

Radiație electromagnetică

Undele electromagnetice sau radiația electromagnetică sunt fenomene fizice în general naturale care constau într-un câmp electric și unul magnetic în același spațiu și care se generează reciproc pe măsură ce se propagă.

Nou!!: Mecanică cuantică și Radiație electromagnetică · Vezi mai mult »

Radiație termică

Radiația termică este radiația electromagnetică emisă de toate corpurile aflate în stare condensată, la temperaturi mai mari de zero absolut.

Nou!!: Mecanică cuantică și Radiație termică · Vezi mai mult »

Richard Feynman

Richard Phillips Feynman a fost un fizician american.

Nou!!: Mecanică cuantică și Richard Feynman · Vezi mai mult »

Sarcină electrică

Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.

Nou!!: Mecanică cuantică și Sarcină electrică · Vezi mai mult »

Scară macroscopică

Scară macroscopică (din greacă: μακρος.

Nou!!: Mecanică cuantică și Scară macroscopică · Vezi mai mult »

Scară microscopică

Scară microscopică (din greacă μικρός.

Nou!!: Mecanică cuantică și Scară microscopică · Vezi mai mult »

Sin-Itiro Tomonaga

Sin-Itiro Tomonaga sau Shinichirō Tomonaga,, a fost un fizician japonez, care a avut o importantă influență în dezvoltarea electrodinamicii cuantice pentru care a câștigat în 1965 Premiul Nobel pentru Fizică împreună cu Richard Feynman și Julian Schwinger.

Nou!!: Mecanică cuantică și Sin-Itiro Tomonaga · Vezi mai mult »

Spațiu Hilbert

În analiza matematică, un spațiu Hilbert este un spațiu vectorial peste care s-a definit un produs exterior (un spațiu prehilbertian) și care este un spațiu metric complet în raport cu metrica indusă de produsul exterior.

Nou!!: Mecanică cuantică și Spațiu Hilbert · Vezi mai mult »

Spațiu prehilbertian

Spaţiile abstracte ale matematicii superioare. Săgeata indică incluziunea. În matematică, mai precis în algebră liniară și în analiza funcțională, un spațiu prehilbertian este un spațiu vectorial înzestrat cu un produs scalar, adică o aplicație care asociază fiecărei perechi de vectori un scalar (un element al corpului de bază al spațiul vectorial).

Nou!!: Mecanică cuantică și Spațiu prehilbertian · Vezi mai mult »

Spațiu vectorial

'''v''' + 2'''w'''. Un spațiu vectorial (numit și spațiu liniar) este o colecție de obiecte numite vectori, care pot fi adunați între ei și înmulțiți („scalați”) cu numere, denumite în acest context scalari.

Nou!!: Mecanică cuantică și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »

Spectroscopie

dispersiei printr-o prismă este un exemplu de spectroscopie. Spectroscopia este o ramură a fizicii care se ocupă cu studiul metodelor de obținere a spectrelor, precum și cu măsurarea și interpretarea acestora.

Nou!!: Mecanică cuantică și Spectroscopie · Vezi mai mult »

Spin

Cuvântul spin se poate referi la.

Nou!!: Mecanică cuantică și Spin · Vezi mai mult »

Statistică matematică

Statistica matematică este ramura matematicii care se ocupă cu culegerea, gruparea, analizarea si interpretarea datelor referitoare la anumite fenomene, precum si unele previziuni privind desfasurarea acestor fenomene in viitor.

Nou!!: Mecanică cuantică și Statistică matematică · Vezi mai mult »

Teorema lui Bell

Teorema lui Bell sau inegalitățile lui Bell se aplică în mecanica cuantică pentru a cuantifica matematic implicațiile care apar ca urmare a paradoxului teoretic Einstein-Podolsky-Rosen (Paradoxul EPR) și pentru a permite astfel demonstrația experimentală.

Nou!!: Mecanică cuantică și Teorema lui Bell · Vezi mai mult »

Teoria cuantică a câmpurilor

Teoria cuantică a câmpurilor aplică principiile teoriei relativității și mecanicii cuantice la studiul câmpurilor fizice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Teoria cuantică a câmpurilor · Vezi mai mult »

Teoria relativității restrânse

Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.

Nou!!: Mecanică cuantică și Teoria relativității restrânse · Vezi mai mult »

Transformare liniară

O transformare liniară (numită și operator liniar) este o funcție care formalizează o relație dintre două spații vectoriale, ce conservă operațiile de adunare și înmulțire cu un scalar.

Nou!!: Mecanică cuantică și Transformare liniară · Vezi mai mult »

Univers

Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.

Nou!!: Mecanică cuantică și Univers · Vezi mai mult »

Universitatea Cornell

Universitatea Cornell este o universitate ce face parte din Ivy League.

Nou!!: Mecanică cuantică și Universitatea Cornell · Vezi mai mult »

Universitatea Princeton

Clădirea ''Alexander Hall'' din campusul universităţii Princeton Universitatea Princeton este o universitate particulară de cercetare din SUA situată în localitatea Princeton, New Jersey.

Nou!!: Mecanică cuantică și Universitatea Princeton · Vezi mai mult »

Universitatea Stanford

Universitatea Stanford (denumirea oficială în) este o universitate privată din California, Statele Unite, fondată de Leland Stanford în memoria fiului său, Leland Stanford Junior, care este astăzi considerată a fi una dintre cele mai prestigioase din lume.

Nou!!: Mecanică cuantică și Universitatea Stanford · Vezi mai mult »

Universitatea Yale

Yale University este o universitate privată localizată în orașul New Haven statul Connecticut din Statele Unite ale Americii.

Nou!!: Mecanică cuantică și Universitatea Yale · Vezi mai mult »

Vectori și valori proprii

În fotografia alăturată (O transformare liniară asupra lui \mathbbR^2, arătată prin efectul ei asupra unei imagini (stânga - imaginea originală (Mona Lisa), dreapta - imaginea transformată). Vectorul marcat cu săgeata roșie este un ''vector propriu'' al transformării, deoarece direcția lui este păstrată de transformare. Deoarece lungimea lui nu se modifică, valoarea proprie asociată este 1. Orice vector având aceeași direcție este de asemenea nemodificat. Ceilalți vectori, de exemplu cel marcat cu albastru, sunt modificați de transformare, deci nu sunt vectori proprii. În matematică, un vector propriu al unei transformări liniare pe un spațiu vectorial este un vector nenul a cărui direcție rămâne neschimbată de către acea transformare.

Nou!!: Mecanică cuantică și Vectori și valori proprii · Vezi mai mult »

Viteza luminii

Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.

Nou!!: Mecanică cuantică și Viteza luminii · Vezi mai mult »

Werner Heisenberg

leftWerner Karl Heisenberg a fost un celebru fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1932 și unul dintre fondatorii fizicii cuantice.

Nou!!: Mecanică cuantică și Werner Heisenberg · Vezi mai mult »

Wolfgang Pauli

Wolfgang Ernst Pauli a fost un fizician austriac care s-a remarcat prin teoria spinului, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1945.

Nou!!: Mecanică cuantică și Wolfgang Pauli · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Fizica cuantica, Fizica cuantică, Fizică cuantică, Mecanica cuantica, Mecanica cuantică.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »