acces mai rapid decât browser-ul!
62 relaţii: Accelerație, Arhitectura clasică, Aristotel, Atom, Christiaan Huygens, Corp ceresc, Cuantă, Derivată, Efect fotoelectric, Electromagnetism, Electron, Elipsă, Entropie, Epoca Clasică, Experiment, Experimentul Michelson-Morley, Expresie matematică, Fizica aristotelică, Fizică, Forța aparentă, Formula lui Planck, Galaxie, Galileo Galilei, Geometrie euclidiană, Gottfried Wilhelm von Leibniz, Grad de libertate, Gravitație, Impuls, Inginerie, Isaac Newton, Johannes Kepler, Joseph-Louis Lagrange, Legea atracției universale, Legile lui Kepler, Legile lui Newton, Lumină, Mașină, Matematică, Mecanică cuantică, Mecanică hamiltoniană, Mecanică lagrangiană, Modelul standard, Moment cinetic, Navă spațială, Număr complex, Paradoxul lui Gibbs (termodinamică), Particulă, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, Planetă, Proiectil, ..., Scară macroscopică, Sistem de referință, Stea, Tehnologie, Teoria întregului, Teoria relativității generale, Teoria relativității restrânse, Termodinamică, Tycho Brahe, Viteza luminii, Viteză (dezambiguizare), William Rowan Hamilton. Extinde indicele (12 Mai Mult) »
Accelerație
În fizică, accelerația arată cât de rapid se modifică în timp viteza unui mobil.
Nou!!: Mecanică clasică și Accelerație · Vezi mai mult »
Arhitectura clasică
Arhitectura clasică denumește de obicei arhitectura care este mai mult sau mai puțin derivată din principiile arhitecturii grecești și romane din antichitatea clasică, sau uneori chiar mai precis, din lucrările arhitectului roman Vitruviu.
Nou!!: Mecanică clasică și Arhitectura clasică · Vezi mai mult »
Aristotel
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.
Nou!!: Mecanică clasică și Aristotel · Vezi mai mult »
Atom
Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.
Nou!!: Mecanică clasică și Atom · Vezi mai mult »
Christiaan Huygens
Christiaan Huygens (n. 14 aprilie 1629 – d. 8 iulie 1695) a fost un matematician, astronom și fizician neerlandez.
Nou!!: Mecanică clasică și Christiaan Huygens · Vezi mai mult »
Corp ceresc
Un corp ceresc este orice corp (obiect) ce există în spațiul cosmic.
Nou!!: Mecanică clasică și Corp ceresc · Vezi mai mult »
Cuantă
În fizică, o cuantă (plural: cuante) reprezintă o entitate indivizibilă a valorii energiei respectiv al momentului particulelor elementare ale materiei numite fermioni), cât și a fotonilor sau altor bosoni. Cuvântul provine din latinescul "quantus", care înseamnă "cât." Astfel s-a ajuns la noțiunea de cuantificare. Asta înseamnă că o proprietate poate lua doar anumite valori numerice discrete, în loc de a lua orice valoare dintr-un anumit domeniu de valori. De aici se naște un termen înrudit: număr cuantic. Un foton este uneori referit sub termenul de "cuantă de lumină." Energia unui electron aflat într-un atom se spune că este cuantificată, ceea ce are ca efect stabilitatea atomilor și a materiei în general. Cuanta de energie a fost denumită constanta Planck, ai cărei multipli pot fi înțeleși atât ca energia multiplicată cu timpul cât și ca impulsul multiplicat cu distanța.
Nou!!: Mecanică clasică și Cuantă · Vezi mai mult »
Derivată
curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).
Nou!!: Mecanică clasică și Derivată · Vezi mai mult »
Efect fotoelectric
Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Nou!!: Mecanică clasică și Efect fotoelectric · Vezi mai mult »
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Nou!!: Mecanică clasică și Electromagnetism · Vezi mai mult »
Electron
Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.
Nou!!: Mecanică clasică și Electron · Vezi mai mult »
Elipsă
Elipsa şi unii dintre parametrii săi. Elipsa (din gr. elleipsis – lipsă) este o curbă plană definită ca loc geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe (numite focarele elipsei) este constantă.
Nou!!: Mecanică clasică și Elipsă · Vezi mai mult »
Entropie
În termodinamică, entropia este o măsură cât de aproape de echilibrul termodinamic; este o proprietate extensivă a unui sistem termodinamic.
Nou!!: Mecanică clasică și Entropie · Vezi mai mult »
Epoca Clasică
Epoca clasică (sau Antichitatea clasică) este o perioadă specifică spațiului mediteranean între anii 800 i.Hr.
Nou!!: Mecanică clasică și Epoca Clasică · Vezi mai mult »
Experiment
Un experiment (din latină din ex- și periri, „despre încercare”) este un set de observații sistematice desfășurate în contextul rezolvării unei anumite probleme sau chestiuni, pentru a sprijini sau infirma o ipoteză sau cercetare privitoare la fenomene.
Nou!!: Mecanică clasică și Experiment · Vezi mai mult »
Experimentul Michelson-Morley
Date din experimentul Michelson-Morley Experimentul Michelson–Morley, unul din cele mai importante și celebre experimente din istoria fizicii, a fost efectuat în 1887 de Albert Michelson și Edward Morley la ceea ce este astăzi Case Western Reserve University.
Nou!!: Mecanică clasică și Experimentul Michelson-Morley · Vezi mai mult »
Expresie matematică
În matematică, o expresie sau expresie matematică este o combinație finită de simboluri, bine formată după reguli care depind de context.
Nou!!: Mecanică clasică și Expresie matematică · Vezi mai mult »
Fizica aristotelică
Fizica aristotelică este forma științei naturale descrisă în lucrările filosofului grec Aristotel (384–322 î.Hr.). În lucrarea sa Fizica, Aristotel și-a propus să stabilească principii generale de schimbare care guvernează toate corpurile naturale, atât vii, cât și neînsuflețite, cerești și terestre - inclusiv toată mișcarea (schimbare în raport cu locul), schimbare cantitativă (schimbare în raport cu mărimea sau numărul), schimbare calitativă și schimbare substanțială.
Nou!!: Mecanică clasică și Fizica aristotelică · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Mecanică clasică și Fizică · Vezi mai mult »
Forța aparentă
Forța aparentă este o forță care în mod observabil nu este aplicată din exterior asupra unui corp, dar evidențiată observabil prin efecte fizice identice celor generate de o forță în virtutea legilor mecanicii, deci există aparent o forță care generează efectele observate.
Nou!!: Mecanică clasică și Forța aparentă · Vezi mai mult »
Formula lui Planck
'''Spectrul radiației corpului negru''' Formula lui Planck (cunoscută și ca legea lui Planck pentru radiația termică) este o expresie matematică ce stabilește dependența intensității radiației corpului negru de lungimea de undă a radiației emise și de temperatura corpului emisiv.
Nou!!: Mecanică clasică și Formula lui Planck · Vezi mai mult »
Galaxie
Coma Berenices; are un diametru de aproximativ 56.000 de ani-lumină și se află la o distanță față de Pământ de aproximativ 60 de milioane de ani O galaxie (cuvântul provine din greacă de la γαλαξίας, galaxias, însemnând „cerc lăptos”, o referire la Calea Lactee) este un sistem cu masă, unit de forțe gravitaționale, alcătuit dintr-o aglomerație de stele, praf și gaz interstelar precum și, dar încă nedovedit, materie întunecată invizibilă și energie întunecată.
Nou!!: Mecanică clasică și Galaxie · Vezi mai mult »
Galileo Galilei
Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Nou!!: Mecanică clasică și Galileo Galilei · Vezi mai mult »
Geometrie euclidiană
Geometria euclidiană este cea mai veche formalizare a geometriei, și în același timp cea mai familiară și mai folosită în viața de zi cu zi.
Nou!!: Mecanică clasică și Geometrie euclidiană · Vezi mai mult »
Gottfried Wilhelm von Leibniz
Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.
Nou!!: Mecanică clasică și Gottfried Wilhelm von Leibniz · Vezi mai mult »
Grad de libertate
Un grad de libertate este o noțiune întâlnită în fizica teoretică și în statistică.
Nou!!: Mecanică clasică și Grad de libertate · Vezi mai mult »
Gravitație
Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.
Nou!!: Mecanică clasică și Gravitație · Vezi mai mult »
Impuls
„Pendulul lui Newton”, un dispozitiv care ilustrează principiul conservării impulsului. Impulsul unui corp este o mărime fizică vectorială definită ca fiind produsul dintre masă și viteză.
Nou!!: Mecanică clasică și Impuls · Vezi mai mult »
Inginerie
. Animația unui motor cu abur, orizontal, cu dublă acțiune, cu regulator centrifugal. Ingineria reprezintă aplicarea cunoștințelor științifice, matematice și a experienței practice pentru a crea obiecte și procese utile.Persoanele ce se ocupă cu ingineria sunt numite ingineri.
Nou!!: Mecanică clasică și Inginerie · Vezi mai mult »
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Nou!!: Mecanică clasică și Isaac Newton · Vezi mai mult »
Johannes Kepler
Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).
Nou!!: Mecanică clasică și Johannes Kepler · Vezi mai mult »
Joseph-Louis Lagrange
Joseph-Louis Lagrange (în; n. 25 ianuarie 1736, Torino - d. 10 aprilie 1813, Paris) a fost un matematician și astronom francez de origine italiană, care a adus numeroase contribuții în matematică și mecanică, fiind considerat cel mai mare matematician al secolului al XVIII-lea.
Nou!!: Mecanică clasică și Joseph-Louis Lagrange · Vezi mai mult »
Legea atracției universale
G este constanta gravitațională, o cantitate cheie în Legea atracției universale a lui Isaac Newton Legea atracției universale, enunțată de Isaac Newton, este o lege a mecanicii clasice.
Nou!!: Mecanică clasică și Legea atracției universale · Vezi mai mult »
Legile lui Kepler
În astronomie, legile lui Kepler descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui (sau stelei sistemului solar respectiv) și în general comportamentul oricărui sistem de două corpuri între care acționează o forță invers proporțională cu pătratul distanței.
Nou!!: Mecanică clasică și Legile lui Kepler · Vezi mai mult »
Legile lui Newton
Principia Mathematica. Legile lui Newton (sau principiile fundamentale ale mecanicii) sunt trei legi ale fizicii care dau o relație directă între forțele care acționează asupra unui corp și mișcarea acelui corp.
Nou!!: Mecanică clasică și Legile lui Newton · Vezi mai mult »
Lumină
Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.
Nou!!: Mecanică clasică și Lumină · Vezi mai mult »
Mașină
O mașină este un sistem tehnic alcătuit din piese, organe și mecanisme cu anumite mișcări determinate, ce funcționează coordonat, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util, respectiv un dispozitiv, aparat sau instrument format din mai multe piese, care este pus în mișcare de o forță în scopul obținerii anumitor efecte.
Nou!!: Mecanică clasică și Mașină · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Mecanică clasică și Matematică · Vezi mai mult »
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Nou!!: Mecanică clasică și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »
Mecanică hamiltoniană
În mecanică, prin ecuațiile lui Hamilton, sau simplu prin Hamiltonian, se înțelege o reformulare a mecanicii clasice, introdusă în 1833 de matematicianul irlandez William Rowan Hamilton, care la rândul său provine din ecuațiile lui Lagrange, o reformulare anterioară a mecanicii clasice introdusă de Joseph Louis Lagrange în 1788.
Nou!!: Mecanică clasică și Mecanică hamiltoniană · Vezi mai mult »
Mecanică lagrangiană
Prin Mecanică lagrangiană sau ecuațiile lui Lagrange se înțelege o reformulare a mecanicii newtoniene, formulată întâia oară în anul 1788 de matematicianul Joseph Louis Lagrange.
Nou!!: Mecanică clasică și Mecanică lagrangiană · Vezi mai mult »
Modelul standard
Modelul standard În fizica particulelor elementare, modelul standard reprezintă consensul stabilit la sfârșitul secolului al XX-lea asupra constituenților de bază ai materiei și asupra forțelor fundamentale care descriu interacțiunile dintre aceștia.
Nou!!: Mecanică clasică și Modelul standard · Vezi mai mult »
Moment cinetic
Relația dintre forță (F), cuplu (τ) și moment cinetic (L) în cazul unui corp în rotație Momentul cinetic (în) denumit și momentul impulsului unui corp în rotație este o mărime fizică care exprimă cantitativ (masa) și calitativ (viteza), „cantitatea transportată”.
Nou!!: Mecanică clasică și Moment cinetic · Vezi mai mult »
Navă spațială
Lansarea rachetei Proton pentru a transporta o navă spaţială pe orbită Marte. Pioneer 10 O navă spațială este o navă, o sondă, un vehicul sau o mașinărie proiectată pentru zboruri spațiale.
Nou!!: Mecanică clasică și Navă spațială · Vezi mai mult »
Număr complex
În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.
Nou!!: Mecanică clasică și Număr complex · Vezi mai mult »
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică)
Paradoxul lui Gibbs desemnează în termodinamică comportarea anormală, discontinuă, a entropiei în procesul de amestec a două gaze, atunci când asemănarea între acestea crește.
Nou!!: Mecanică clasică și Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) · Vezi mai mult »
Particulă
Particulă este o denumire generică pentru un fragment sau o cantitate de materie, de dimensiuni reduse în raport cu scara sistemului considerat.
Nou!!: Mecanică clasică și Particulă · Vezi mai mult »
Philosophiae Naturalis Principia Mathematica
Newton a lucrării primei ediții a ''Principia'', ce are corecturile aduse de Newton însuși pentru ediția a doua. Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (însemnând în latină, "Principiile matematice ale filozofiei naturale"), adesea numită doar Principia ori Principia Mathematica, este lucrarea în trei volume a lui Isaac Newton publicată în 5 iulie 1687.
Nou!!: Mecanică clasică și Philosophiae Naturalis Principia Mathematica · Vezi mai mult »
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Nou!!: Mecanică clasică și Planetă · Vezi mai mult »
Proiectil
Muniție de artilerie folosită în Al Doilea Război Mondial Un proiectil este orice obiect care este aruncat prin exercitarea forței mecanice.
Nou!!: Mecanică clasică și Proiectil · Vezi mai mult »
Scară macroscopică
Scară macroscopică (din greacă: μακρος.
Nou!!: Mecanică clasică și Scară macroscopică · Vezi mai mult »
Sistem de referință
În mecanica descriptivă un sistem de referință este o noțiune teoretică pentru descrierea mișcării, fiind reperul in raport cu care se descrie mișcarea sau repausul.
Nou!!: Mecanică clasică și Sistem de referință · Vezi mai mult »
Stea
O stea este un obiect astronomic format dintr-un sferoid luminos de plasmă ținut împreună de propria sa gravitație.
Nou!!: Mecanică clasică și Stea · Vezi mai mult »
Tehnologie
Tehnologie („știința meșteșugurilor”, din greaca veche τέχνη, techne, „artă, pricepere, abilitate a mâinii”; și -λογία, -logia) este suma tehnicilor, abilităților, metodelor și proceselor utilizate în producția de bunuri sau servicii sau în realizarea obiectivelor, cum ar fi cercetarea științifică.
Nou!!: Mecanică clasică și Tehnologie · Vezi mai mult »
Teoria întregului
Teoria întregului este o teorie care ar putea uni cele patru forțe care domină Universul: forța nucleară slabă, forța nucleară tare, electromagnetismul și gravitația.
Nou!!: Mecanică clasică și Teoria întregului · Vezi mai mult »
Teoria relativității generale
găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.
Nou!!: Mecanică clasică și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »
Teoria relativității restrânse
Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.
Nou!!: Mecanică clasică și Teoria relativității restrânse · Vezi mai mult »
Termodinamică
Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.
Nou!!: Mecanică clasică și Termodinamică · Vezi mai mult »
Tycho Brahe
Tycho Brahe a fost un astronom și matematician danez.
Nou!!: Mecanică clasică și Tycho Brahe · Vezi mai mult »
Viteza luminii
Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.
Nou!!: Mecanică clasică și Viteza luminii · Vezi mai mult »
Viteză (dezambiguizare)
Termenul „viteză” se poate referi la una din următoarele noțiuni.
Nou!!: Mecanică clasică și Viteză (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
William Rowan Hamilton
William Rowan Hamilton a fost matematician, fizician și astronom anglo-irlandez.
Nou!!: Mecanică clasică și William Rowan Hamilton · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Fizica newtoniană, Fizică newtoniană, Mecanica clasică, Mecanica newtoniană.
