acces mai rapid decât browser-ul!
73 relaţii: Abstractizare, Albert Einstein, Aristotel, Astronomie, Creaționism, Dinamică, Ecuațiile lui Maxwell, Efect fotoelectric, Electricitate, Electromagnetism, Element, Energie, Energie orgonică, Eter, Eter luminifer, Evul Mediu, Experiment, Experimentul Michelson-Morley, Știință, Falsificabilitate, Fenomen, Filosofie, Fizica materiei condensate, Fizica particulelor elementare, Fizica stării solide, Fizică, Fizică experimentală, Fizică matematică, Fizician, Francis Bacon, Fuziune nucleară, Galileo Galilei, Gravitație, Istorie, Johannes Kepler, Lumină, Magnetism, Matematică, Mecanica fluidelor, Mecanică, Mecanică clasică, Mecanică cuantică, Mecanică statistică, Medicină, Metodă științifică, Model, Modelare matematică, Modelul standard, Natură, Nicolaus Copernic, ..., Observare, Pământ, Planetă, Platon, Premiul Nobel pentru fizică, Pseudoștiință, Raționament logic, Realitate, Renașterea, Secol, Secolul al XIX-lea, Secolul al XX-lea, Teologie, Teoremă, Teoria coardelor, Teoria M, Teoria relativității generale, Teoria relativității restrânse, Teorie, Termodinamică, Test, Transformările lui Lorentz, Univers. Extinde indicele (23 Mai Mult) »
Abstractizare
Abstractizarea este o operație a gândirii care constă în extragerea proprietăților generale, comune ale unui grup de obiecte, lăsîndu-se la o parte proprietățile lor particulare.
Nou!!: Fizică teoretică și Abstractizare · Vezi mai mult »
Albert Einstein
Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.
Nou!!: Fizică teoretică și Albert Einstein · Vezi mai mult »
Aristotel
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.
Nou!!: Fizică teoretică și Aristotel · Vezi mai mult »
Astronomie
Astronomia (/ ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești.
Nou!!: Fizică teoretică și Astronomie · Vezi mai mult »
Creaționism
Creaționismul este credința că Dumnezeu a creat formele fundamentale de viață.
Nou!!: Fizică teoretică și Creaționism · Vezi mai mult »
Dinamică
Dinamica este o ramură a mecanicii clasice care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor, în special cu efectul forțelor asupra mișcării corpurilor respective.
Nou!!: Fizică teoretică și Dinamică · Vezi mai mult »
Ecuațiile lui Maxwell
Ecuațiile lui Maxwell constituie fundamentarea matematică a principiilor electrodinamicii clasice, teoria macroscopică a câmpului electromagnetic.
Nou!!: Fizică teoretică și Ecuațiile lui Maxwell · Vezi mai mult »
Efect fotoelectric
Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Nou!!: Fizică teoretică și Efect fotoelectric · Vezi mai mult »
Electricitate
Fulgerul este unul din cele mai spectaculoase efecte ale electricității. Electricitatea este totalitatea fenomenelor fizice asociate cu prezența și deplasarea sarcinilor electrice.
Nou!!: Fizică teoretică și Electricitate · Vezi mai mult »
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Nou!!: Fizică teoretică și Electromagnetism · Vezi mai mult »
Element
Termenul de Element (lat. elementem - piatră de fundament, bază) poate însemna.
Nou!!: Fizică teoretică și Element · Vezi mai mult »
Energie
Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.
Nou!!: Fizică teoretică și Energie · Vezi mai mult »
Energie orgonică
Ce vedeți in imagine este energia orgonică, rezultatul dintre energia corpului uman si orgasm. Energia orgonică (de la latinescul organismus - "ființă vie") este un termen folosit de către psihanalistul Wilhelm Reich în anii 1930 pentru o presupusă energie universală a vieții.
Nou!!: Fizică teoretică și Energie orgonică · Vezi mai mult »
Eter
Structura generală a unui eter Forma ciclică a eterului (Oxiciclohexan) Eterii sunt o clasă de compuși organici care au în moleculă o grupă funcțională de tip eter, adică un atom de oxigen legat de două resturi alchil sau aril, identice sau diferite.
Nou!!: Fizică teoretică și Eter · Vezi mai mult »
Eter luminifer
Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, eterul luminifer (sau simplu eterul) a fost termenul folosit pentru a descrie un mediu prin care se propagă lumina.
Nou!!: Fizică teoretică și Eter luminifer · Vezi mai mult »
Evul Mediu
Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă.
Nou!!: Fizică teoretică și Evul Mediu · Vezi mai mult »
Experiment
Un experiment (din latină din ex- și periri, „despre încercare”) este un set de observații sistematice desfășurate în contextul rezolvării unei anumite probleme sau chestiuni, pentru a sprijini sau infirma o ipoteză sau cercetare privitoare la fenomene.
Nou!!: Fizică teoretică și Experiment · Vezi mai mult »
Experimentul Michelson-Morley
Date din experimentul Michelson-Morley Experimentul Michelson–Morley, unul din cele mai importante și celebre experimente din istoria fizicii, a fost efectuat în 1887 de Albert Michelson și Edward Morley la ceea ce este astăzi Case Western Reserve University.
Nou!!: Fizică teoretică și Experimentul Michelson-Morley · Vezi mai mult »
Știință
Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.
Nou!!: Fizică teoretică și Știință · Vezi mai mult »
Falsificabilitate
negre ușor de infirmat. Falsificabilitatea (infirmabilitatea) este un concept introdus de Karl Popper în filozofia științei.
Nou!!: Fizică teoretică și Falsificabilitate · Vezi mai mult »
Fenomen
Un fenomen (din limba greacă: phainómenon.
Nou!!: Fizică teoretică și Fenomen · Vezi mai mult »
Filosofie
Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.
Nou!!: Fizică teoretică și Filosofie · Vezi mai mult »
Fizica materiei condensate
Domeniul fizicii materiei condensate este un domeniu relativ nou în fizică, care a apărut pe deoparte datorită studierii intensive și extensive a cristalelor lichide, respectiv datorită asemănării proprietăților corpurilor solide cu cele ale substanțelor lichide în diferitele stări de agregare intermediare pe care acestea din urmă le pot avea.
Nou!!: Fizică teoretică și Fizica materiei condensate · Vezi mai mult »
Fizica particulelor elementare
Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.
Nou!!: Fizică teoretică și Fizica particulelor elementare · Vezi mai mult »
Fizica stării solide
Fizica stării solide este o ramură a fizicii care se ocupă de studiul substanțelor solide, folosind mai ales metodele mecanicii cuantice, cristalografiei, metalurgiei și ale fizicii statistice.
Nou!!: Fizică teoretică și Fizica stării solide · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Fizică teoretică și Fizică · Vezi mai mult »
Fizică experimentală
Fizica experimentală este ramura fizicii care se ocupă cu observarea fenomenelor și experimentelor fizice.
Nou!!: Fizică teoretică și Fizică experimentală · Vezi mai mult »
Fizică matematică
Un exemplu de fizică matematică: soluţii pentru Ecuația lui Schrödinger pentru oscilatoare cuantice armonice (stânga) și amplitudinile lor (dreapta). Fizica matematică se referă la dezvoltarea de metode matematice ca aplicații pentru problemele de fizică.
Nou!!: Fizică teoretică și Fizică matematică · Vezi mai mult »
Fizician
Fizician este denumirea uzuală pentru specialiștii care lucrează în domeniul fizicii.
Nou!!: Fizică teoretică și Fizician · Vezi mai mult »
Francis Bacon
Francis Bacon (n. 22 ianuarie 1561, Londra - d. 9 aprilie 1626, Londra) a fost un filosof, om de știință, jurist, orator, autor englez.
Nou!!: Fizică teoretică și Francis Bacon · Vezi mai mult »
Fuziune nucleară
Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale.
Nou!!: Fizică teoretică și Fuziune nucleară · Vezi mai mult »
Galileo Galilei
Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Nou!!: Fizică teoretică și Galileo Galilei · Vezi mai mult »
Gravitație
Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.
Nou!!: Fizică teoretică și Gravitație · Vezi mai mult »
Istorie
Istoria este știința care studiază evoluția societății umane de la apariția omului până în prezent.
Nou!!: Fizică teoretică și Istorie · Vezi mai mult »
Johannes Kepler
Johannes Kepler a fost matematician, astronom și naturalist german, care a formulat și confirmat legile mișcării planetelor (Legile lui Kepler).
Nou!!: Fizică teoretică și Johannes Kepler · Vezi mai mult »
Lumină
Lumina (din) sau lumina vizibilă este radiația electromagnetică din porțiunea spectrului electromagnetic care poate fi percepută de ochiul uman.
Nou!!: Fizică teoretică și Lumină · Vezi mai mult »
Magnetism
Linii de forță ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier. Magnetit, un mineral magnetic natural. Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică.
Nou!!: Fizică teoretică și Magnetism · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Fizică teoretică și Matematică · Vezi mai mult »
Mecanica fluidelor
Mecanica fluidelor are ca obiect studiul fluidelor sub aspectul comportării lor mecanice.
Nou!!: Fizică teoretică și Mecanica fluidelor · Vezi mai mult »
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Nou!!: Fizică teoretică și Mecanică · Vezi mai mult »
Mecanică clasică
Mecanica clasică descrie mișcarea obiectelor macroscopice, de la proiectile la părți de mașinării și obiecte astronomice precum nave spațiale, planete, stele și galaxii.
Nou!!: Fizică teoretică și Mecanică clasică · Vezi mai mult »
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Nou!!: Fizică teoretică și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »
Mecanică statistică
Tratatul ''Principii elementare în mecanica statistică'', publicat de Gibbs în 1902, prezintă „fundamentarea rațională a termodinamicii”. Maxwell Boltzmann Gibbs Mecanica statistică, numită uneori și termodinamică statistică, utilizează metode statistice pentru a deduce proprietățile și comportarea sistemelor fizice macroscopice, la echilibru termodinamic, pe baza structurii lor microscopice.
Nou!!: Fizică teoretică și Mecanică statistică · Vezi mai mult »
Medicină
Statuie de marmură care il înfățișează pe Asklepos, zeul grec al medicinei Medicina (latinescul: ars medicina medicina.
Nou!!: Fizică teoretică și Medicină · Vezi mai mult »
Metodă științifică
Metoda științifică sau procesul științific este fundamental pentru investigația științifică și pentru dobândirea de către comunitatea științifică de noi cunoștințe bazate pe dovezi fizice.
Nou!!: Fizică teoretică și Metodă științifică · Vezi mai mult »
Model
Termenul „Model” se poate referi la: Abbie Cornish - model și actriță.
Nou!!: Fizică teoretică și Model · Vezi mai mult »
Modelare matematică
Modelarea matematică este descrierea unui sistem utilizând concepte și termeni matematici.
Nou!!: Fizică teoretică și Modelare matematică · Vezi mai mult »
Modelul standard
Modelul standard În fizica particulelor elementare, modelul standard reprezintă consensul stabilit la sfârșitul secolului al XX-lea asupra constituenților de bază ai materiei și asupra forțelor fundamentale care descriu interacțiunile dintre aceștia.
Nou!!: Fizică teoretică și Modelul standard · Vezi mai mult »
Natură
Natura, în sensul cel mai larg, este echivalentă cu lumea naturală, lumea materială, fizică sau universul.
Nou!!: Fizică teoretică și Natură · Vezi mai mult »
Nicolaus Copernic
Nicolaus Copernic (în poloneză Mikołaj Kopernik, în germană Nikolaus Kopernikus, sau Niklas Koppernigk) a fost un astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, care a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar.
Nou!!: Fizică teoretică și Nicolaus Copernic · Vezi mai mult »
Observare
Observarea (sau, uneori, observația) este cea mai directă formă de achiziționare a informației printr-o experiență directă, nemediată, obținută de la o sursă primară.
Nou!!: Fizică teoretică și Observare · Vezi mai mult »
Pământ
Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.
Nou!!: Fizică teoretică și Pământ · Vezi mai mult »
Planetă
O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.
Nou!!: Fizică teoretică și Planetă · Vezi mai mult »
Platon
Platon (în greaca veche: Πλάτων; Plátōn) a fost un filozof al Greciei antice și fondatorul Academiei din Atena.
Nou!!: Fizică teoretică și Platon · Vezi mai mult »
Premiul Nobel pentru fizică
Listă de laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică din 1901 până în prezent.
Nou!!: Fizică teoretică și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »
Pseudoștiință
Pseudoștiința constă în cunoștințe, metodologii și/sau practici care încearcă în mod eronat, deliberat sau prin ignoranță, să treacă drept științifice.
Nou!!: Fizică teoretică și Pseudoștiință · Vezi mai mult »
Raționament logic
Raționamentul ca act inferențial care extrage o concluzie dată dintr-un set de premise nu poate fi decât logic sub aspect formal, în sensul utilizării procedurilor de analizare a premizelor și extragere a concluziei prin silogism.
Nou!!: Fizică teoretică și Raționament logic · Vezi mai mult »
Realitate
Realitatea este suma sau totalul a tot ceea ce este real sau existent în cadrul unui sistem, spre deosebire de cel care este doar imaginar.
Nou!!: Fizică teoretică și Realitate · Vezi mai mult »
Renașterea
Omul Vitruvian-Leonardo da Vinci Renașterea a debutat în secolele XIV-XVI, perioada Evului Mediu Târziu, în Florența - Italia și s-a răspândit în restul Europei.
Nou!!: Fizică teoretică și Renașterea · Vezi mai mult »
Secol
Un secol (din latină saeculum) este o perioadă de o sută de ani consecutivi care începe la 1 ianuarie al anilor care se termină cu 0: anul 0, 100, 200,...
Nou!!: Fizică teoretică și Secol · Vezi mai mult »
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Nou!!: Fizică teoretică și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XX-lea
Conform calendarului gregorian, secolul al XX-lea a început la 1 ianuarie 1901 și s-a sfârșit la 31 decembrie 2000.
Nou!!: Fizică teoretică și Secolul al XX-lea · Vezi mai mult »
Teologie
Teologia (neogreacă θεολογία theología, din elină θεός theós „zeu”, „Dumnezeu” și λόγος lógos, „cuvânt”, „știință”) înseamnă „învățătura lui Dumnezeu” sau a zeilor în general.
Nou!!: Fizică teoretică și Teologie · Vezi mai mult »
Teoremă
O teoremă este o propoziție al cărei adevăr se stabilește prin utilizarea raționamentului logic, incorporat în demonstrație.
Nou!!: Fizică teoretică și Teoremă · Vezi mai mult »
Teoria coardelor
Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică ipotetică a aranjării extradimensiunilor Teoria coardelor este un concept ipotetic din fizică.
Nou!!: Fizică teoretică și Teoria coardelor · Vezi mai mult »
Teoria M
Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică ipotetică a aranjării extradimensiunilor Teoria M este o teorie supersimetrică care este consistentă într-un spațiu cu unsprezece dimensiuni.
Nou!!: Fizică teoretică și Teoria M · Vezi mai mult »
Teoria relativității generale
găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.
Nou!!: Fizică teoretică și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »
Teoria relativității restrânse
Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.
Nou!!: Fizică teoretică și Teoria relativității restrânse · Vezi mai mult »
Teorie
Teoria este un ansamblu de operații cognitive despre reflectarea abstractă, conceptuală a realității obiective cu scopul de a sistematiza datele acesteia.
Nou!!: Fizică teoretică și Teorie · Vezi mai mult »
Termodinamică
Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.
Nou!!: Fizică teoretică și Termodinamică · Vezi mai mult »
Test
Test se poate referi la.
Nou!!: Fizică teoretică și Test · Vezi mai mult »
Transformările lui Lorentz
right În fizică, transformările Lorentz fac conversia între două măsurători diferite, efectuate de doi observatori diferiți, asupra spațiului și timpului, atunci când un observator este în mișcare uniformă și rectilinie în raport cu celălalt.
Nou!!: Fizică teoretică și Transformările lui Lorentz · Vezi mai mult »
Univers
Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.
Nou!!: Fizică teoretică și Univers · Vezi mai mult »
