acces mai rapid decât browser-ul!
86 relaţii: Accent, Actor, Acustică, Alexandru Rosetti, Alfabet, Alfabetul Fonetic Internațional, Alfabetul grec, Alfabetul latin, Alofon, Alternanță fonetică, Amplitudine, Analiză, Anatomie, Andrei Avram, Angela Bidu-Vrănceanu, Anii 1930, Antichitatea, Aparat, Asimilație (lingvistică), Înregistrare sonoră, Comunicare, Consoană, Creier, Cuvânt, Dialectologie, Discurs, Disimilație, Educație, Electronică, Emanuel Vasiliu, Emil Petrovici, Știință, Fizică, Fiziologie, Fonem, Fonologie, Fonotactică, Formulă, Francezi, Frază, Frecvență, Germani, Gramatică, India, Informatică, Intensitate sonoră, Intonație, Lexic, Limbă (dezambiguizare), Limbă străină, ..., Lingvistică, Literatură, Logopedie, Mesaj, Nerv vestibulocohlear, Neurofiziologie, Neuropsihologie, Nikolai Trubețkoi, Orbire, Organ, Ovid Densusianu, Propoziție gramaticală, Prozodie, Retorică, Ruși, Schimbare fonetică, Secolul al XIX-lea, Secolul al XXI-lea, Semn diacritic, Sextil Pușcariu, Silabă, Sincronie și diacronie, Sintagmă, Sintaxă, Stilistică, Sunet (fonetică), Surzenie, Tehnică, Ureche, Vibrație, Vorbire, 1821, 1848, 1868, 1914, 1939. Extinde indicele (36 Mai Mult) »
Accent
În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.
Nou!!: Fonetică și Accent · Vezi mai mult »
Actor
Un actor este o persoană care interpretează un rol, într-o producție dramatică.
Nou!!: Fonetică și Actor · Vezi mai mult »
Acustică
Acustica (grecește: akuein ακουειν.
Nou!!: Fonetică și Acustică · Vezi mai mult »
Alexandru Rosetti
Alexandru Rosetti a fost un reputat lingvist și filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române, patron spiritual al școlii românești de lingvistică.
Nou!!: Fonetică și Alexandru Rosetti · Vezi mai mult »
Alfabet
În scriere, un alfabet, în limba greacă veche ἀλφάβητος alphábētos, din numele primelor două litere ale alfabetului grec, alfa (α) și beta (β), este un sistem de scriere compus dintr-o serie de semne grafice numite litere, în care fiecare corespunde, de regulă, unui fonem sau sunet, uneori unei suite relativ scurte de sunete ale unei limbiBussmann 1998, p. 45-46.
Nou!!: Fonetică și Alfabet · Vezi mai mult »
Alfabetul Fonetic Internațional
„The Phonetic Teachers' Association”, vechea titulatură (în transcrierea fonetică originară) a Asociației Fonetice Internaționale, cea care a publicat în 1888 prima versiune a alfabetului. Alfabetul Fonetic Internațional (în limba engleză), versiunea actualizată în 2020. Alfabetul Fonetic Internațional (abreviat în limba română: AFI; în engleză: International Phonetic Alphabet; abreviat în limba engleză: IPA) este un sistem de simboluri grafice destinat transcrierii sunetelor folosite în limba vorbită.
Nou!!: Fonetică și Alfabetul Fonetic Internațional · Vezi mai mult »
Alfabetul grec
Alfabetul grec este o culegere a celor 24 de litere folosite pentru a scrie în limba greacă din secolul VIII î.Hr. până astăzi.
Nou!!: Fonetică și Alfabetul grec · Vezi mai mult »
Alfabetul latin
right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.
Nou!!: Fonetică și Alfabetul latin · Vezi mai mult »
Alofon
În fonetică, sunete articulate diferit se numesc alofone dacă reprezintă doar variante de pronunțare ale unuia și aceluiași fonem.
Nou!!: Fonetică și Alofon · Vezi mai mult »
Alternanță fonetică
În lingvistică, alternanța fonetică este un fenomen morfofonologic prin care radicalul unui cuvânt prezintă o variație în realizarea sa sonoră.
Nou!!: Fonetică și Alternanță fonetică · Vezi mai mult »
Amplitudine
În fizică și în tehnică la studiul oscilațiilor, amplitudinea este un număr scalar pozitiv ce reprezintă jumătatea dintre valorile (măsurate) maximă și minimă atinse de o mărime sinusoidală alternativă simetrică.
Nou!!: Fonetică și Amplitudine · Vezi mai mult »
Analiză
Analiza este o cercetare atotcuprinzătoare, sistematică prin care obiectul sau subiectul cercetat este descompus în părțile sale, iar acestea sunt ordonate, cercetate și evaluate.
Nou!!: Fonetică și Analiză · Vezi mai mult »
Anatomie
Rembrandt - Lecția de anatomie a doctorului Tulp Anatomia (ana.
Nou!!: Fonetică și Anatomie · Vezi mai mult »
Andrei Avram
Andrei Avram a fost un lingvist român, membru corespondent al Academiei Române (din 2010).
Nou!!: Fonetică și Andrei Avram · Vezi mai mult »
Angela Bidu-Vrănceanu
Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.
Nou!!: Fonetică și Angela Bidu-Vrănceanu · Vezi mai mult »
Anii 1930
Anii 1930 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1930 și s-a încheiat la 31 decembrie 1939.
Nou!!: Fonetică și Anii 1930 · Vezi mai mult »
Antichitatea
Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.
Nou!!: Fonetică și Antichitatea · Vezi mai mult »
Aparat
Termenul „Aparat” se poate referi la.
Nou!!: Fonetică și Aparat · Vezi mai mult »
Asimilație (lingvistică)
În fonetică, asimilația sau asimilarea este o schimbare fonetică foarte răspândită, prin care un sunet preia unele caracteristici articulatorii sau totalitatea acestora de la un sunet diferit, aflat în vecinătatea primului sau în apropierea acestuiaBidu-Vrănceanu 1997, pp. 71–72.
Nou!!: Fonetică și Asimilație (lingvistică) · Vezi mai mult »
Înregistrare sonoră
Înregistrarea sonoră este o operație de conservare a sunetului prin o urmă durabilă produsă pe un suport purtător de informație în vederea ascultării sale ulterioare.
Nou!!: Fonetică și Înregistrare sonoră · Vezi mai mult »
Comunicare
Acest articol tratează comunicarea între doi oameni din punct de vedere general.
Nou!!: Fonetică și Comunicare · Vezi mai mult »
Consoană
O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.
Nou!!: Fonetică și Consoană · Vezi mai mult »
Creier
Creierul uman (reprezentare) Creierul sau encefalul (lat. cerebrum, grec. Ενκέφαλον, encephalon) reprezintă partea sistemului nervos central aflată în interiorul craniului.
Nou!!: Fonetică și Creier · Vezi mai mult »
Cuvânt
În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.
Nou!!: Fonetică și Cuvânt · Vezi mai mult »
Dialectologie
Dialectologia (din greacă: διάλεκτος, dialektos „dialect”; și -λογία, -logia „știință”) este ramura sociolingvisticii care se ocupă cu studiul dialectelor și graiurilor unor limbi.
Nou!!: Fonetică și Dialectologie · Vezi mai mult »
Discurs
Robert Kennedy rostind un discurs în 1963. Un discurs este o cuvântare publică în care o persoană vorbește în fața altora.
Nou!!: Fonetică și Discurs · Vezi mai mult »
Disimilație
În fonetică, disimilația sau disimilarea este un proces prin care se creează o diferență între sunete identice din același cuvânt, sau se accentuează o diferență între sunete cu trăsături asemănătoareDubois 2002, pp. 153–154.
Nou!!: Fonetică și Disimilație · Vezi mai mult »
Educație
Educația este o activitate socială cu obiectivul de a pregăti oamenii ca element activ al vieții sociale.
Nou!!: Fonetică și Educație · Vezi mai mult »
Electronică
Electronica reprezintă o disciplină din domeniul fizicii aplicate, care se ocupă cu studiul dispozitivelor electronice și al circuitelor care includ aceste elemente (circuite electronice), folosite în procese de comandă, reglare, măsurare, ingineria, tehnologia și aplicațiile care se ocupă cu emisia, fluxul și controlul electronilor în vid și materie.
Nou!!: Fonetică și Electronică · Vezi mai mult »
Emanuel Vasiliu
Emanuel Kant Vasiliu (n. 7 septembrie 1929, Chișinău – d. 19 august 2001) a fost un lingvist român, membru titular din 1992 al Academiei Române.
Nou!!: Fonetică și Emanuel Vasiliu · Vezi mai mult »
Emil Petrovici
Emil Petrovici (n. 4 ianuarie 1899, Begheiți, comitatul Torontal – d. 7 octombrie 1968, Bucerdea Grânoasă, județul Alba) a fost un lingvist român, delegat la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Nou!!: Fonetică și Emil Petrovici · Vezi mai mult »
Știință
Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.
Nou!!: Fonetică și Știință · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Fonetică și Fizică · Vezi mai mult »
Fiziologie
Fiziologia (din limba greacă: phisis- natură și logos-cunoaștere) se ocupă cu studiul funcțiilor mecanice, fizice și biochimice ale organismelor vii.
Nou!!: Fonetică și Fiziologie · Vezi mai mult »
Fonem
În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.
Nou!!: Fonetică și Fonem · Vezi mai mult »
Fonologie
În lingvistică, termenul fonologie denumește, conform definiției Școlii lingvistice de la Praga, un grup de lingviști structuraliști care l-a impus, acea ramură care studiază fenomenele sonore din punctul de vedere al funcției acestora de a distinge sensuri într-o limbă dată, relațiile dintre aceste elemente distinctive și regulile după care pot fi combinate în cuvinte și propozițiiVachek 2003, 128.
Nou!!: Fonetică și Fonologie · Vezi mai mult »
Fonotactică
Fonotactica este acea parte a foneticii și fonologiei unei limbi, care se ocupă cu studiul secvențelor de sunete (din punctul de vedere al foneticii), respectiv de foneme (din punctul de vedere al fonologiei) ce pot exista în acea limbă, adică ce fel de asemenea unități pot apărea și în ce poziții în limba respectivă (de exemplu structuri posibile de silabă, secvențe de consoane).
Nou!!: Fonetică și Fonotactică · Vezi mai mult »
Formulă
În știință, o formulă este un mod simbolic și concis de a exprima informație, ca în cazul formulelor matematice sau chimice.
Nou!!: Fonetică și Formulă · Vezi mai mult »
Francezi
Francezii sunt o națiune care împărtășesc o cultură comună franceză și vorbesc în limba franceză ca limbă maternă.
Nou!!: Fonetică și Francezi · Vezi mai mult »
Frază
În lingvistica română, în domeniul sintaxei, termenul frază denumește o entitate sintactică ce unește cel puțin două propoziții independente și stabilește între ele un raport de coordonare sau de subordonareBidu-Vrănceanu 1997, p..209.
Nou!!: Fonetică și Frază · Vezi mai mult »
Frecvență
Frecvența este măsura numărului de repetări ale unui fenomen periodic în unitatea de timp.
Nou!!: Fonetică și Frecvență · Vezi mai mult »
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Nou!!: Fonetică și Germani · Vezi mai mult »
Gramatică
Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.
Nou!!: Fonetică și Gramatică · Vezi mai mult »
India
India, oficial Republica India, este o țară din sudul Asiei.
Nou!!: Fonetică și India · Vezi mai mult »
Informatică
Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a informației, în special a procesării cu ajutorul calculatoarelor.
Nou!!: Fonetică și Informatică · Vezi mai mult »
Intensitate sonoră
Reprezentarea unei vibrații sonore, unde λ.
Nou!!: Fonetică și Intensitate sonoră · Vezi mai mult »
Intonație
În prozodie, termenul intonație are mai multe accepțiuni.
Nou!!: Fonetică și Intonație · Vezi mai mult »
Lexic
Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.
Nou!!: Fonetică și Lexic · Vezi mai mult »
Limbă (dezambiguizare)
Termenul limbă se poate referi la.
Nou!!: Fonetică și Limbă (dezambiguizare) · Vezi mai mult »
Limbă străină
Prin limbă străină se înțelege o limbă care, pentru vorbitorul avut în vedere, nu este limba sa maternă.
Nou!!: Fonetică și Limbă străină · Vezi mai mult »
Lingvistică
Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.
Nou!!: Fonetică și Lingvistică · Vezi mai mult »
Literatură
Literatura (sau beletristica) este arta compozițiilor scrise.
Nou!!: Fonetică și Literatură · Vezi mai mult »
Logopedie
Logopedia (cuvântul provine din greaca veche: λόγος / lógos.
Nou!!: Fonetică și Logopedie · Vezi mai mult »
Mesaj
Schemă simplificată a factorilor de comunicare elaborată de Claude Shannon în teoria informației. Mesajul este, în sensul cel mai general, obiectul comunicării.
Nou!!: Fonetică și Mesaj · Vezi mai mult »
Nerv vestibulocohlear
Nervul vestibulocohlear Nervul vestibulocohlear sau acusticovestibular este cel de-al optulea nerv cranian și este un nerv senzorial.
Nou!!: Fonetică și Nerv vestibulocohlear · Vezi mai mult »
Neurofiziologie
Neurofiziologia (din, neuron, nerv; φύσις, physis, natură, origine; și -λογία, cu sensul de știință) este o ramură a fiziologiei și a neuroștiințelor care studiază anomaliile care se petrec la nivelul sistemului nervos central și periferic.
Nou!!: Fonetică și Neurofiziologie · Vezi mai mult »
Neuropsihologie
Neuropsihologia este o ramură a psihologiei care încearcă să înțeleagă cum structura și funcționarea creierului relaționează cu anumite procese psihice.
Nou!!: Fonetică și Neuropsihologie · Vezi mai mult »
Nikolai Trubețkoi
Prințul Nikolai Sergheievici Trubețkoi a fost un lingvist și istoric rus ale cărui teorii au format nucleul Școlii de lingvistică structurală din Praga.
Nou!!: Fonetică și Nikolai Trubețkoi · Vezi mai mult »
Orbire
Orbirea este fenomenul pierderii totale sau parțiale a vederii din cauza unor factori neurologici sau fiziologici.
Nou!!: Fonetică și Orbire · Vezi mai mult »
Organ
Organul (din greacă: organon - unealtă) reprezintă o structură diferențiată în cadrul organismului, alcătuit dintr-un grup de țesuturi (dintre care numai un tip de țesut poate fi predominant), care îndeplinesc unele funcții determinate în cadrul organismului dat.
Nou!!: Fonetică și Organ · Vezi mai mult »
Ovid Densusianu
Ovid Aron Densusianu (numele de familie pronunțat Densușianu; n. 29 decembrie 1873, Făgăraș, d. 9 iunie 1938, București) a fost un filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru titular al Academiei Române și profesor la Universitatea din București.
Nou!!: Fonetică și Ovid Densusianu · Vezi mai mult »
Propoziție gramaticală
Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.
Nou!!: Fonetică și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »
Prozodie
În lingvistică, termenul prozodie (cf. prosodie Bussmann 1998, p. 962.) denumește, în limba franceză și în cele care au preluat sensul dat termenului în aceasta (de exemplu româna), ramura foneticii și a fonologiei ce studiază așa-numitele unități suprasegmentale sau prozodice ale limbii.
Nou!!: Fonetică și Prozodie · Vezi mai mult »
Retorică
Retorica (gr., rhêtôr, orator, învățător, lat. retorica, oratoria) este arta de a vorbi bine cu scopul de a convinge.
Nou!!: Fonetică și Retorică · Vezi mai mult »
Ruși
Rușii (în limba rusă русские – russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate.
Nou!!: Fonetică și Ruși · Vezi mai mult »
Schimbare fonetică
În lingvistică, termenul schimbare fonetică este folosit într-un sens larg și în unul restrâns.
Nou!!: Fonetică și Schimbare fonetică · Vezi mai mult »
Secolul al XIX-lea
Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.
Nou!!: Fonetică și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »
Secolul al XXI-lea
Secolul al XXI-lea a început la 1 ianuarie 2001 și se va încheia la 31 decembrie 2100 conform calendarului gregorian curent.
Nou!!: Fonetică și Secolul al XXI-lea · Vezi mai mult »
Semn diacritic
Un semn diacritic este un semn grafic adăugat la o literă pentru a indica o diferență în pronunție sau pentru a deosebi sensurile a două cuvinte altfel scrise identic.
Nou!!: Fonetică și Semn diacritic · Vezi mai mult »
Sextil Pușcariu
Bran Sextil Iosif Pușcariu sau, mai scurt, Sextil Pușcariu (n. 4 ianuarie 1877, Brașov – d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român.
Nou!!: Fonetică și Sextil Pușcariu · Vezi mai mult »
Silabă
În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.
Nou!!: Fonetică și Silabă · Vezi mai mult »
Sincronie și diacronie
Termenii sincronie și diacronie, introduși în lingvistică de lingvistul elvețian Ferdinand de Saussure, fondatorul curentului structuralist, prin cursul său de lingvistică generală publicat postum în 1916, denumesc două ipostaze ale unei limbi și două perspective ale studierii ei.
Nou!!: Fonetică și Sincronie și diacronie · Vezi mai mult »
Sintagmă
Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.
Nou!!: Fonetică și Sintagmă · Vezi mai mult »
Sintaxă
În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.
Nou!!: Fonetică și Sintaxă · Vezi mai mult »
Stilistică
Stilistica este o ramură a lingvisticii care studiază stilul exprimării verbale din opere scrise, mai ales cel al operelor literare.
Nou!!: Fonetică și Stilistică · Vezi mai mult »
Sunet (fonetică)
În fonetică, un sunet este un fenomen acustic (vezi articolul Sunet) articulat, adică pronunțat deslușit prin mișcarea organelor care îl emit în limbajul uman, și este receptat în procesul de comunicare ca cel mai mic segment discret perceptibil al fluxului vorbiriiBidu-Vrănceanu 1997, p. 493.
Nou!!: Fonetică și Sunet (fonetică) · Vezi mai mult »
Surzenie
Surzenia este lipsa totală sau parțială a auzului.
Nou!!: Fonetică și Surzenie · Vezi mai mult »
Tehnică
Prin tehnică (din limba greacă: τέχνη, téchne, „capacitate, meșteșug“) se înțeleg metode și capacități pentru aplicații practice ale științelor naturii și pentru producția unor obiecte industriale, meșteșugărești sau artistice.
Nou!!: Fonetică și Tehnică · Vezi mai mult »
Ureche
Urechea este organul de auz al vertebratelor, la mamifere fiind și organ de simț al echilibrului.
Nou!!: Fonetică și Ureche · Vezi mai mult »
Vibrație
Vibrația este un fenomen mecanic prin care oscilațiile apar în jurul unui punct de echilibru.
Nou!!: Fonetică și Vibrație · Vezi mai mult »
Vorbire
Vorbirea este o formă vocalizată de comunicare umană.
Nou!!: Fonetică și Vorbire · Vezi mai mult »
1821
1821 (MDCCCXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Fonetică și 1821 · Vezi mai mult »
1848
1848 (MDCCCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Fonetică și 1848 · Vezi mai mult »
1868
1868 (MDCCCLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Fonetică și 1868 · Vezi mai mult »
1914
1914 (MCMXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Fonetică și 1914 · Vezi mai mult »
1939
1939 (MCMXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Fonetică și 1939 · Vezi mai mult »
