acces mai rapid decât browser-ul!
25 relaţii: Arabia Saudită, Aristocrație, Aristotel, Autocrație, Cancelar, Constituția României, Constituția României din 1923, Constituție, Democrație, Eswatini, Executiv, Șef de guvern, Șef de stat, Guvern, Judiciar, Legislativ, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Monarhie, Oligarhie, Platon, Prim-ministru, Republică, Stat, Teocrație, Vatican.
Arabia Saudită
Arabia Saudită (în السعودية; sau), oficial, denumită Regatul Arabiei Saudite (المملكة العربية السعودية) este cea mai mare țară din Peninsula Arabă și cea mai mare țară arabă din Asia de Vest.
Nou!!: Formă de guvernământ și Arabia Saudită · Vezi mai mult »
Aristocrație
Franței, supranumit Regele Soare Cuvântul grec antic aristocrație definește un regim politic în care "conduc cei mai buni".
Nou!!: Formă de guvernământ și Aristocrație · Vezi mai mult »
Aristotel
Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.
Nou!!: Formă de guvernământ și Aristotel · Vezi mai mult »
Autocrație
Autocrația este un sistem de guvernare în care puterea absolută este deținută de conducător, cunoscut sub numele de autocrat.
Nou!!: Formă de guvernământ și Autocrație · Vezi mai mult »
Cancelar
Cancelar (din lat. "cancellarius", funcționar medieval însărcinat cu întocmirea documentelor oficiale) este denumirea purtată în evul mediu de anumiți înalți funcționari, denumire păstrată în spațiul de limbă germană pentru funcția de prim-ministru al guvernelor statelor respective, iar în Brazilia pentru ministrul de externe al țării.
Nou!!: Formă de guvernământ și Cancelar · Vezi mai mult »
Constituția României
Constituția României este legea fundamentală a statului român.
Nou!!: Formă de guvernământ și Constituția României · Vezi mai mult »
Constituția României din 1923
Coperta unei ediții oficiale din 1923. Constituția din 1923 a afirmat cadrul constituțional actualizat al României, după schimbările sociale și economice, date de Marea Unire, dezvoltarea economică și reforma agrară.
Nou!!: Formă de guvernământ și Constituția României din 1923 · Vezi mai mult »
Constituție
Constituția unui stat este actul legislativ, care definește drepturile și libertățile cetățenilor, organizarea puterii legislative, executive și judecătorești, reglementarea relațiilor sociale privitoare la instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat, și alte aspecte considerate esențiale pentru buna funcționare a statului.
Nou!!: Formă de guvernământ și Constituție · Vezi mai mult »
Democrație
Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere”.
Nou!!: Formă de guvernământ și Democrație · Vezi mai mult »
Eswatini
eSwatini, scris și Eswatini, este o țară din sudul Africii, situată între Africa de Sud la vest și Mozambic la est.
Nou!!: Formă de guvernământ și Eswatini · Vezi mai mult »
Executiv
Puterea executivă din stat, reprezentată de guvern și administrația publică, este una din cele trei puteri independente din statele democratice moderne, conform principiului tripartit al separării puterilor în stat, promovat de către baronul de Montesquieu.
Nou!!: Formă de guvernământ și Executiv · Vezi mai mult »
Șef de guvern
Un șef de guvern este un termen generic folosit fie pentru cel mai înalt, fie pentru cel de-al doilea cel mai înalt funcționar din cadrul executiv al unui stat suveran, al unui stat federal sau al unei colonii care se auto-guverneză, care de multe ori prezidează un cabinet, un grup de miniștri sau secretari care conduc departamentele executive.
Nou!!: Formă de guvernământ și Șef de guvern · Vezi mai mult »
Șef de stat
Un șef de stat este persoana publică, care reprezintă oficial unitatea națională și legitimitatea unui stat suveran.
Nou!!: Formă de guvernământ și Șef de stat · Vezi mai mult »
Guvern
Guvernul este organul central executiv al puterii de stat, format din șeful guvernului, miniștri și/sau secretari de stat.
Nou!!: Formă de guvernământ și Guvern · Vezi mai mult »
Judiciar
Puterea judiciară sau judiciarul (numit și sistem judiciar) este una din cele trei puteri fundamentale dintr-un stat democratic modern, conform principiului lui Montesquieu numit Separația puterilor în stat, celelalte două puteri fiind executivul și legislativul.
Nou!!: Formă de guvernământ și Judiciar · Vezi mai mult »
Legislativ
Legislativul (din latină: lex, legis (f.).
Nou!!: Formă de guvernământ și Legislativ · Vezi mai mult »
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Nou!!: Formă de guvernământ și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Vezi mai mult »
Monarhie
Monarhia este o formă de guvernământ în care puterea este simbolizată de o singură persoană numită monarh (rege, împărat, principe, duce, etc.). Monarhia poate fi constituțională sau absolută, electivă sau ereditară.
Nou!!: Formă de guvernământ și Monarhie · Vezi mai mult »
Oligarhie
Oligarhia (din greacă ὀλιγαρχία (oligarkhía); din ὀλίγος (olígos), adică 'puțini', și ἄρχω (arkho), înseamnă 'a conduce sau a domina') este o formă de structură a puterii în care puterea, autoritatea publică este deținută unui număr mic de oameni, de o minoritate.
Nou!!: Formă de guvernământ și Oligarhie · Vezi mai mult »
Platon
Platon (în greaca veche: Πλάτων; Plátōn) a fost un filozof al Greciei antice și fondatorul Academiei din Atena.
Nou!!: Formă de guvernământ și Platon · Vezi mai mult »
Prim-ministru
Un prim-ministru, numit și premier (sau în unele țări și cancelar), este un șef de guvern.
Nou!!: Formă de guvernământ și Prim-ministru · Vezi mai mult »
Republică
Republica este o formă de guvernământ în care puterea (legislativă, executivă și judecătorească) este exercitată de reprezentanți aleși (direct sau indirect) de cetățeni pentru o perioadă predeterminată de timp.
Nou!!: Formă de guvernământ și Republică · Vezi mai mult »
Stat
Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere.
Nou!!: Formă de guvernământ și Stat · Vezi mai mult »
Teocrație
Teocrația este o formă de guvernământ în care Dumnezeu sau o zeitate este recunoscută ca și conducător civil suprem al statului, sau într-un sens mai larg, o formă de guvernământ în care statul este guvernat prin ghidare divină imediată sau prin oficiali care sunt priviți ca fiind ghidați divin.
Nou!!: Formă de guvernământ și Teocrație · Vezi mai mult »
Vatican
Vatican, oficial Statul Cetății Vaticanului, (în, în) este un mic stat suveran al cărui teritoriu constă dintr-o enclavă în orașul Roma, Italia.
Nou!!: Formă de guvernământ și Vatican · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Forma de guvernământ, Forme de guvernământ, Formă de guvernare, Guvernământ.
