Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Forță

Index Forță

gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).

173 relaţii: Accelerație, Accelerație gravitațională, Accelerație unghiulară, Accelerator de particule, Albert Einstein, An-lumină, Antimaterie, Antiparticulă, Arc (organ de mașină), Arhimede, Aristotel, Asteroid, Atom, Împărțirea cu zero, Balanță de torsiune, Big Bang, Busolă, Calcul diferențial, Câmp electric, Câmp gravitațional, Câmp scalar, Cădere liberă, Căldură, Centru de masă, Charles Coulomb, Cinematică, Clifford Truesdell, Cometă, Constanta gravitațională, Coordonate polare, Cromodinamică cuantică, Curent electric, Deformare, Densitate, Deplasare (geometrie), Derivată, Dezintegrare beta, Dinamică, Dină, Echilibru dinamic, Ecuație diferențială, Ecuațiile lui Maxwell, Efect fotoelectric, Electrodinamică cuantică, Electromagnetism, Electron, Energie, Energie cinetică, Energie internă, Energie potențială, ..., Entropie, Ernst Mach, Factor Lorentz, Fermion, Filosofie, Fizica particulelor elementare, Fizică, Flotabilitate, Fluid, Forța centrifugă, Forța Coriolis, Forță arhimedică, Forță de întindere, Forță de frecare, Forță Lorentz, Forță nucleară, Foton, Funcție de undă, Gal, Galileo Galilei, Geodezică, Gluon, Gradient, Gravitație, Hadron, Henry Cavendish, Imponderabilitate, Impuls, Inerție (dezambiguizare), Integrală, Interacțiune fundamentală, Interacțiune slabă, Interacțiune tare, Internet Archive Wayback Machine, Isaac Newton, James Clerk Maxwell, Kelvin, Legea lui Coulomb, Legea lui Hooke, Legile lui Kepler, Legile lui Newton, Lepton, Livră, Logică, Lucru mecanic, Magnetism, Masă, Masă de repaus, Mărime fizică, Măsurare, Mecanica fluidelor, Mecanică cuantică, Mecanică statistică, Mercur (planetă), Metru, Mezon, Michael Faraday, Modelul standard, Moment, Moment cinetic, Momentul forței, NASA, Neptun, Neutrin, Neutron, Newton, Nucleon, Nucleu atomic, Nutație, Optică, Orbită, Ortogonalitate, Parabolă, Pârghie, Pământ, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, Plan înclinat, Planetă, Portable Document Format, Portanță, Precesie, Presiune, Principiul al doilea al termodinamicii, Principiul de excluziune, Produs vectorial, Proiectil, Proton, Putere, Quark, Radioactivitate, Robert Hooke, Rotație, Sarcină electrică, Satelit (dezambiguizare), Scalar, Scripete, Secundă, Simetrie, Sistem de referință inerțial, Sistemul de unități CGS în electromagnetism, Sistemul internațional de unități, Spațiu, Spațiu unidimensional, Spațiu-timp, Stanford Encyclopedia of Philosophy, Statică, Supersimetrie, Temperatură, Tensor, Teoria coardelor, Teoria relativității generale, Teoria relativității restrânse, Truism, Unghi, Univers, Vânt, Vector (dezambiguizare), Versor, Viscozitate, Viteza luminii, Viteză, Viteză (dezambiguizare), Zbor. Extinde indicele (123 Mai Mult) »

Accelerație

În fizică, accelerația arată cât de rapid se modifică în timp viteza unui mobil.

Nou!!: Forță și Accelerație · Vezi mai mult »

Accelerație gravitațională

În fizică, accelerația gravitațională este accelerația imprimată unui obiect de către gravitația unui alt obiect.

Nou!!: Forță și Accelerație gravitațională · Vezi mai mult »

Accelerație unghiulară

Accelerația unghiulară reprezintă în fizică vectorul axial al variației vitezei unghiulare a unui corp ce se rotește în jurul unei axe proprii.

Nou!!: Forță și Accelerație unghiulară · Vezi mai mult »

Accelerator de particule

Accelerator de particule circular Un accelerator de particule este o instalație complexă folosită în domeniul fizicii de înaltă energie pentru a accelera particule elementare.

Nou!!: Forță și Accelerator de particule · Vezi mai mult »

Albert Einstein

Albert Einstein a fost un fizician teoretician evreu, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton.

Nou!!: Forță și Albert Einstein · Vezi mai mult »

An-lumină

Anul-lumină este o unitate de lungime utilizată pentru a exprima distanțe astronomice și este echivalent cu aproximativ 9,46 trilioane de kilometri (9,46 x 1012 km).

Nou!!: Forță și An-lumină · Vezi mai mult »

Antimaterie

Un electron și antiparticula sa, un pozitron, intră în coliziune pentru a se transforma într-un foton, care apoi se descompune înapoi într-un pozitron și un electron Antimaterie este termenul folosit pentru definirea opusului materiei formate din protoni, neutroni și electroni.

Nou!!: Forță și Antimaterie · Vezi mai mult »

Antiparticulă

Corespunzător fiecărei particule subatomice, există o antiparticulă cu masă egală, dar sarcina electrică opusă.

Nou!!: Forță și Antiparticulă · Vezi mai mult »

Arc (organ de mașină)

Arcurile sunt elemente care fac parte dintr-un mecanism, aparat sau din părțile componente ale mașinilor, executate dintr-un material cu proprietăți elastice mari care sub acțiunea unei forțe exterioare se deformează temporar, revenind la forma inițială când acțiunea exercitată din exterior încetează.

Nou!!: Forță și Arc (organ de mașină) · Vezi mai mult »

Arhimede

Arhimede din Siracuza (în greacă Αρχιμήδης, Archimedes; n. aprox. 287 î.Hr. în Siracuza, pe atunci colonie grecească – d. 212 î.Hr.) a fost un învățat al lumii antice.

Nou!!: Forță și Arhimede · Vezi mai mult »

Aristotel

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) a fost un filosof al Greciei Antice, discipol al lui Platon și fondator al școlii peripatetice.

Nou!!: Forță și Aristotel · Vezi mai mult »

Asteroid

253 Mathilde, asteroid de tip C măsurând circa 50 km. Fotografie făcută în anul 1997 de sonda NEAR Shoemaker. Luna Asteroizii, numiți și mici planete sau planetoizi, sunt corpuri cerești mai mici decât planetele, dar mai mari decât meteoroizii (care pot avea diametrul de până la circa 10 metri), și nu sunt comete.

Nou!!: Forță și Asteroid · Vezi mai mult »

Atom

Un atom este cea mai mică unitate constitutivă a materiei comune care are proprietățile unui element chimic.

Nou!!: Forță și Atom · Vezi mai mult »

Împărțirea cu zero

Împărțirea cu zero sau împărțirea la zero este împărțirea în care împărțitorul (sau divizorul) este zero.

Nou!!: Forță și Împărțirea cu zero · Vezi mai mult »

Balanță de torsiune

O balanță de torsiune e formată din două mici sfere, fiecare având uzual o masă echivalentă cu 1g, atașată de capetele unei tije orizontale care e suspendată la mijlocul sau printr-un fir subțire sau în experimentele mai recente printr-o fibră de cuarț.

Nou!!: Forță și Balanță de torsiune · Vezi mai mult »

Big Bang

Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) sau Marea Explozie Inițială este modelul cosmologic care explică condițiile inițiale și dezvoltarea ulterioară a Universului.

Nou!!: Forță și Big Bang · Vezi mai mult »

Busolă

Compas de marș F73 Mecanică de precizie din VEB Freiberg Busola sau compasul (italiană: com-pasus) este un instrument de navigație utilizat pentru determinarea direcției relativ la polii magnetici ai Pământului.

Nou!!: Forță și Busolă · Vezi mai mult »

Calcul diferențial

punctul marcat În matematică calculul diferențial este un subdomeniu al calculului infinitezimal care studiază variațiile locale ale funcțiilor.

Nou!!: Forță și Calcul diferențial · Vezi mai mult »

Câmp electric

În fizică, prin câmp electric se înțelege câmpul fizic care înconjoară o particulă încărcată electric și care exercită forță asupra oricărei alte particule încărcate cu sarcină electrică aflată în spațiul în care câmpul electric se manifestă.

Nou!!: Forță și Câmp electric · Vezi mai mult »

Câmp gravitațional

. În fizica teoretică, câmpul gravitațional este un câmp definit ca o deformare a spațiu-timpului determinat de particulele sau sistemele de particule (corpurile) care au masă, energie, impuls sau radiație cu o mărime fizică cantitativă nenulă.

Nou!!: Forță și Câmp gravitațional · Vezi mai mult »

Câmp scalar

În analiza matematică, un câmp scalar este o funcție de mai multe variabile care asociază fiecărui punct al unui domeniu dintr-un spațiu euclidian un număr real, deci este o funcție scalară: unde D \subseteq E^n.

Nou!!: Forță și Câmp scalar · Vezi mai mult »

Cădere liberă

Un obiect aflat în cădere și fotografiat stroboscopic În fizica newtoniană, căderea liberă a unui corp reprezintă mișcarea acestuia în condițiile în care este supus unei singure forțe și anume greutatea acestuia.

Nou!!: Forță și Cădere liberă · Vezi mai mult »

Căldură

În fizică, cantitatea de căldură, simbolizată prin Q, este energia transferată între un sistem termodinamic și mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân constanți.

Nou!!: Forță și Căldură · Vezi mai mult »

Centru de masă

Centrul de masă sau centrul maselor a tuturor maselor sistemului.

Nou!!: Forță și Centru de masă · Vezi mai mult »

Charles Coulomb

Charles Augustin de Coulomb a fost un fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii lui Coulomb: definiția forței electrostatice de atracție sau respingere.

Nou!!: Forță și Charles Coulomb · Vezi mai mult »

Cinematică

Cinematica (în lb. greacă, kinein, a se mișca) este o ramură a mecanicii clasice ce se ocupă cu studiul mișcării obiectelor fără a lua în considerație cauza ce duce la această mișcare.

Nou!!: Forță și Cinematică · Vezi mai mult »

Clifford Truesdell

Clifford Ambrose Truesdell a fost un fizician, matematician, istoric al științei și polemist american.

Nou!!: Forță și Clifford Truesdell · Vezi mai mult »

Cometă

Cometa Hale-Bopp în 1997. Cometele (latină: stella cometa, greacă: komē, „steaua cu păr”) sunt corpuri cerești mici, de aparență nebuloasă, care se rotesc în jurul Soarelui.

Nou!!: Forță și Cometă · Vezi mai mult »

Constanta gravitațională

Legea atracției universale a lui Isaac Newton. Constanta gravitațională, notată cu G, este o constantă fizică empirică ce apare în legea atracției universale gravitaționale dintre obiectele cu masă.

Nou!!: Forță și Constanta gravitațională · Vezi mai mult »

Coordonate polare

Un sistem polar, cu unghiuri exprimate în grade În matematică, sistemul de coordonate polare este un sistem de coordonate bidimensional în care fiecărui punct din plan i se asociază un unghi și o distanță.

Nou!!: Forță și Coordonate polare · Vezi mai mult »

Cromodinamică cuantică

Cromodinamica cuantică, abreviat QCD (din engleză: Quantum ChromoDynamics), este teoria interacțiunii tari.

Nou!!: Forță și Cromodinamică cuantică · Vezi mai mult »

Curent electric

Trăsnetul este o formă de curent electric. Curеntul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice.

Nou!!: Forță și Curent electric · Vezi mai mult »

Deformare

O bară, care, prin deformare, poate deveni o buclă. În mecanica mediilor continue, deformarea reprezintă modificarea sau transformarea unui corp de la o anumită configurație până la una diferită.

Nou!!: Forță și Deformare · Vezi mai mult »

Densitate

Densitatea (sau mai exact densitatea de masă, numită și masă specifică) este o mărime fizică folosită pentru descrierea materialelor și definită ca masa unității de volum.

Nou!!: Forță și Densitate · Vezi mai mult »

Deplasare (geometrie)

O reflexie translată este un tip de deplasare euclidiană În geometrie, o deplasareV.

Nou!!: Forță și Deplasare (geometrie) · Vezi mai mult »

Derivată

curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).

Nou!!: Forță și Derivată · Vezi mai mult »

Dezintegrare beta

Dezintegrarea beta (β) este un tip de dezintegrare radioactivă, în urma căreia un nucleu atomic emite particule beta (electroni sau pozitroni).

Nou!!: Forță și Dezintegrare beta · Vezi mai mult »

Dinamică

Dinamica este o ramură a mecanicii clasice care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor, în special cu efectul forțelor asupra mișcării corpurilor respective.

Nou!!: Forță și Dinamică · Vezi mai mult »

Dină

Dina este o unitate de măsură pentru forță.

Nou!!: Forță și Dină · Vezi mai mult »

Echilibru dinamic

În chimie, echilibrul dinamic este echilibrul chimic ce se stabilește odată cu desfășurarea unei reacții reversibile.

Nou!!: Forță și Echilibru dinamic · Vezi mai mult »

Ecuație diferențială

În matematică, o ecuație diferențială este o ecuație pentru o funcție necunoscută de una sau mai multe variabile; ea are forma unei relații între funcția însăși și un număr de derivate ale sale de diferite ordine.

Nou!!: Forță și Ecuație diferențială · Vezi mai mult »

Ecuațiile lui Maxwell

Ecuațiile lui Maxwell constituie fundamentarea matematică a principiilor electrodinamicii clasice, teoria macroscopică a câmpului electromagnetic.

Nou!!: Forță și Ecuațiile lui Maxwell · Vezi mai mult »

Efect fotoelectric

Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.

Nou!!: Forță și Efect fotoelectric · Vezi mai mult »

Electrodinamică cuantică

Tomonaga Schwinger Feynman Dyson Electrodinamica cuantică, sau QED (din Quantum ElectroDynamics), este teoria cuantică relativistă a interacției electromagnetice.

Nou!!: Forță și Electrodinamică cuantică · Vezi mai mult »

Electromagnetism

Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.

Nou!!: Forță și Electromagnetism · Vezi mai mult »

Electron

Orbitalii atomici ai atomului de hidrogen, aflați la diferite nivele de energie. Zonele mai luminoase sunt cele în care posibilitatea de a găsi un electron este maximă. Electronul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e-.

Nou!!: Forță și Electron · Vezi mai mult »

Energie

Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.

Nou!!: Forță și Energie · Vezi mai mult »

Energie cinetică

Energia cinetică a unui corp aflat în mișcare este acea energie datorată mișcării (de translație) cu viteza v. Ea este egală cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v.

Nou!!: Forță și Energie cinetică · Vezi mai mult »

Energie internă

Energia internă este o funcție de stare a unui sistem termodinamic.

Nou!!: Forță și Energie internă · Vezi mai mult »

Energie potențială

Energia potențială este energia unui sistem fizic, dependentă numai de poziția sau configurația diferitelor părți ale sistemului.

Nou!!: Forță și Energie potențială · Vezi mai mult »

Entropie

În termodinamică, entropia este o măsură cât de aproape de echilibrul termodinamic; este o proprietate extensivă a unui sistem termodinamic.

Nou!!: Forță și Entropie · Vezi mai mult »

Ernst Mach

Ernst Mach (18 februarie 1838 – 19 februarie 1916) a fost un fizician și filozof austriac, profesor la Universitatea din Viena.

Nou!!: Forță și Ernst Mach · Vezi mai mult »

Factor Lorentz

Factorul Lorentz sau termenul Lorentz apare în câteva ecuații din teoria relativității restrânse, inclusiv dilatarea temporală, contracția distanțelor, și formula masei relativiste.

Nou!!: Forță și Factor Lorentz · Vezi mai mult »

Fermion

Fermionii sunt o clasă de particulele elementare ce au spinul semiîntreg, și care au fost denumite după fizicianul italian Enrico Fermi, considerat părintele fizicii nucleare.

Nou!!: Forță și Fermion · Vezi mai mult »

Filosofie

Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.

Nou!!: Forță și Filosofie · Vezi mai mult »

Fizica particulelor elementare

Particulele elementare în modelul standard: quarkuri, leptoni, mediatori (bosoni de calibrare), bosonul Higgs. LHC. În fundal Lacul Geneva și Alpii. Fizica particulelor elementare studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora.

Nou!!: Forță și Fizica particulelor elementare · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Forță și Fizică · Vezi mai mult »

Flotabilitate

Flotabilitatea sau starea de plutire este una din principalele calități nautice ale navei.

Nou!!: Forță și Flotabilitate · Vezi mai mult »

Fluid

Fluidul este considerat un mediu continuu în structura sa.

Nou!!: Forță și Fluid · Vezi mai mult »

Forța centrifugă

În mecanica newtoniană, forța centrifugă este o forță inerțială (numită și forță „fictivă” sau „pseudo”) care pare să acționeze asupra tuturor obiectelor atunci când este privită într-un cadru de referință rotativ.

Nou!!: Forță și Forța centrifugă · Vezi mai mult »

Forța Coriolis

sistemul de referință se află în rotație, observatorul in sistemul in rotație observă o deviere laterală a obiectului ca fiind în deplasare curbilinie Traiectoria de mișcare (galben) in sistemul de referință rotitor, si (verde) in sistemul de referință inerțial, Curbe Coriolis simulând uraganul Isabel din 16. Sep. 2003 Forța Coriolis este o forță aparentă, de inerție, care acționează asupra unui corp când acesta este situat într-un sistem de referință aflat în mișcare de rotație.

Nou!!: Forță și Forța Coriolis · Vezi mai mult »

Forță arhimedică

Un corp cufundat parțial într-un lichid (forța arhimedică este egală cu greutatea): '''G''' este centrul de greutate, '''C1''' este punctul de aplicare a forței arhimedice) Legea lui Arhimede sau principiul lui Arhimede este o lege a hidrostaticii, care afirmă că un corp scufundat într-un fluid este împins de către fluid, de jos în sus, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dislocuit de către corp.

Nou!!: Forță și Forță arhimedică · Vezi mai mult »

Forță de întindere

tensiune, MDA2 (2010), sensul '''6'''), de fapt termenul de „tensiune” se folosește în legătură cu forțele interioare dintr-un sistem (de exemplu tensiunile din sticla călită, care o pot sparge fără ca asupra ei să acționeze vreo forță exterioară), în timp ce solicitările sunt determinate de forțele exterioare care acționează asupra sistemului. Presiunile sunt forțe distribuite care acționează la periferia corpului. Deși mărimea acestor trei noțiuni se exprimă în aceeași unitate de măsură, N/m2, și au efecte similare asupra solidului, ele nu trebuie confundate, nici ca noțiuni, nici ca terminologie (de exemplu la legăturile de la Wikidata)., tensiune care se modifică de-a lungul frânghiei între fiecare dintre persoanele care trag (de partea centrală a frânghiei trag mai mulți decât de capete, deci acolo tensiunea este mai mare). În fizică și rezistența materialelor, forța de întindere este descrisă drept forța de tragere transmisă axial prin intermediul unui fir, sfori, cablu, lanț sau obiect similar, sau la fiecare capăt al unei tije, grinzi sau obiect tridimensional similar.

Nou!!: Forță și Forță de întindere · Vezi mai mult »

Forță de frecare

forța normală, F este o forță aplicată, de un tip neidentificat, iar Ff este forța de frecare cinetică, egală cu coeficientul de frecare cinetică înmulțit cu forța normală. Cum modulul forței aplicate este mai mare decât modulul forței de frecare cinetică ce i se opune, blocul se deplasează spre stânga. Forța de frecare este componenta tangențială la suprafața de contact dintre două corpuri a forței de sprijin pe care unul din corpuri o exercită asupra celui de-al doilea.

Nou!!: Forță și Forță de frecare · Vezi mai mult »

Forță Lorentz

În electrodinamică se numește forță Lorentz forța exercitată de un câmp electromagnetic asupra unei sarcini electrice punctiforme q \, aflată în mișcare cu viteza \mathbf.

Nou!!: Forță și Forță Lorentz · Vezi mai mult »

Forță nucleară

fm suportă o forță de respingere (pozitivă) mare. Particulele separate de o distanță mai mare de 1 fm sunt încă atrase (potențialul Yukawa), dar forța scade exponențial cu distanța. Energia potențială corespunzătoare (în MeV) a doi nucleoni, în funcție de distanța calculată din potențialul Reid. Groapa de potențial este la un minim la o distanță de aproximativ 0,8 fm. Cu acest potențial, nucleonii pot fi legați cu „energie de legătură” negativă. Forța nucleară (sau interacțiunea nucleon-nucleon sau forța reziduală tare) este o forță care acționează între protoni și neutronii din atomi.

Nou!!: Forță și Forță nucleară · Vezi mai mult »

Foton

Fotonul, numit și cuantă de lumină, este particula elementară responsabilă pentru toate fenomenele electromagnetice.

Nou!!: Forță și Foton · Vezi mai mult »

Funcție de undă

Funcție de undă este denumirea tradițională pentru funcția de stare a unei particule sau a unui sistem de particule, în formularea dată de Erwin Schrödinger mecanicii cuantice, numită și mecanică ondulatorie.

Nou!!: Forță și Funcție de undă · Vezi mai mult »

Gal

Gal (uneori numit și galileo) este o unitate pentru măsurarea accelerației, folosită în geodezie și geofizică.

Nou!!: Forță și Gal · Vezi mai mult »

Galileo Galilei

Galileo Galilei a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.

Nou!!: Forță și Galileo Galilei · Vezi mai mult »

Geodezică

Liniile curbe AB, BC și CA de pe sferă sunt arce de sferă, deci '''geodezice''', alcătuind un triunghi curbiliniu sau '''geodezic'''. În matematică O geodezică (plural, geodezice) este o generalizare a noțiunii de linie dreaptă într-un spațiu curbiliniu.

Nou!!: Forță și Geodezică · Vezi mai mult »

Gluon

Gluonul este o particulă elementară care intermediază interacțiile tari dintre quarkuri.

Nou!!: Forță și Gluon · Vezi mai mult »

Gradient

În cele două imagini de mai sus, câmpul scalar este în alb și negru, negru reprezentând valori mai mari, iar gradientul corespunzător acestui câmp este reprezentat de săgeți albastre. În calculul vectorial, gradientul unui câmp scalar este un câmp vectorial ai cărui vectori sunt îndreptați, în fiecare punct, în direcția celei mai mari rate de creștere a câmpului scalar, și al cărui modul este cea mai mare rată de schimbare.

Nou!!: Forță și Gradient · Vezi mai mult »

Gravitație

Gravitația (din latinescul gravitas, care înseamnă „greutate”) este un fenomen natural prin care toate lucrurile cu masă sau energie — incluzând planetele, stelele, galaxiile și chiar lumina — sunt aduse (sau gravitează) unul către celălalt.

Nou!!: Forță și Gravitație · Vezi mai mult »

Hadron

Hadron (din greacă: ἁδρός.

Nou!!: Forță și Hadron · Vezi mai mult »

Henry Cavendish

Henry Cavendish a fost un fizician și chimist englez.

Nou!!: Forță și Henry Cavendish · Vezi mai mult »

Imponderabilitate

Imponderabilitatea este starea de gravitație nulă ce apare la depășirea atmosferei Pământului de către un corp, de regulă o rachetă spațială sau orice acțiune care are ca scop reducerea/anularea forței gravitaționale a Terrei.

Nou!!: Forță și Imponderabilitate · Vezi mai mult »

Impuls

„Pendulul lui Newton”, un dispozitiv care ilustrează principiul conservării impulsului. Impulsul unui corp este o mărime fizică vectorială definită ca fiind produsul dintre masă și viteză.

Nou!!: Forță și Impuls · Vezi mai mult »

Inerție (dezambiguizare)

Inerția se poate referi la.

Nou!!: Forță și Inerție (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Integrală

În analiza matematică, integrala unei funcții este o generalizare a noțiunilor de arie, masă, volum și sumă.

Nou!!: Forță și Integrală · Vezi mai mult »

Interacțiune fundamentală

În fizică, o interacțiune fundamentală (sau interacțiune elementară sau forță fundamentală) descrie o interacțiune între sisteme fizice, care apare ca ireductibilă.

Nou!!: Forță și Interacțiune fundamentală · Vezi mai mult »

Interacțiune slabă

Interacțiunea slabă (adesea numită și interacțiunea nucleară slabă, forța slabă, forța nucleară slabă) este una dintre cele patru interacțiuni fundamentale.

Nou!!: Forță și Interacțiune slabă · Vezi mai mult »

Interacțiune tare

Interacțiunea tare, numită și Forța nucleară tare, este una din cele 4 interacțiuni fundamentale naturale cunoscute în prezent, celelalte trei fiind.

Nou!!: Forță și Interacțiune tare · Vezi mai mult »

Internet Archive Wayback Machine

Arhiva de Internet Wayback Machine este un serviciu de arhivare a paginilor de internet care a fost înființat în 1996 și lansat public în 2001.

Nou!!: Forță și Internet Archive Wayback Machine · Vezi mai mult »

Isaac Newton

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

Nou!!: Forță și Isaac Newton · Vezi mai mult »

James Clerk Maxwell

James Clerk Maxwell a fost un om de știință scoțian, activ în domeniul fizicii matematice.

Nou!!: Forță și James Clerk Maxwell · Vezi mai mult »

Kelvin

* Scara Kelvin este o scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură.

Nou!!: Forță și Kelvin · Vezi mai mult »

Legea lui Coulomb

Diagramă care descrie mecanismul de bază al legii lui Coulomb; sarcini de același semn se resping, iar sarcini de semne opuse se atrag. Legea lui Coulomb, este o lege experimentală, publicată în 1785 de fizicianul francez Charles Augustin de Coulomb, și care se referă la forța de interacțiune dintre două particule punctiforme încărcate cu sarcini electrice și aflate în repaus.

Nou!!: Forță și Legea lui Coulomb · Vezi mai mult »

Legea lui Hooke

În mecanică, legea lui Hooke se referă la deformarea materialelor elastice supuse acțiunii forțelor.

Nou!!: Forță și Legea lui Hooke · Vezi mai mult »

Legile lui Kepler

În astronomie, legile lui Kepler descriu mișcările planetelor în jurul Soarelui (sau stelei sistemului solar respectiv) și în general comportamentul oricărui sistem de două corpuri între care acționează o forță invers proporțională cu pătratul distanței.

Nou!!: Forță și Legile lui Kepler · Vezi mai mult »

Legile lui Newton

Principia Mathematica. Legile lui Newton (sau principiile fundamentale ale mecanicii) sunt trei legi ale fizicii care dau o relație directă între forțele care acționează asupra unui corp și mișcarea acelui corp.

Nou!!: Forță și Legile lui Newton · Vezi mai mult »

Lepton

În fizică, numele lepton desemnează o particulă de spin 1/2 (fiind un fermion) care nu se supune forței nucleare tari.

Nou!!: Forță și Lepton · Vezi mai mult »

Livră

Livra (din; în, în) este o unitate de măsură pentru masă, divizată în uncii, folosită în special în țările anglo-saxone și ieșită din folosință în numeroase țări după adoptarea sistemului metric de către ele.

Nou!!: Forță și Livră · Vezi mai mult »

Logică

Prin logică (din greaca veche λογική, logike) se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități.

Nou!!: Forță și Logică · Vezi mai mult »

Lucru mecanic

Lucrul mecanic este o mărime fizică definită ca produsul dintre componenta forței care acționează asupra unui corp în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea drumului parcurs.

Nou!!: Forță și Lucru mecanic · Vezi mai mult »

Magnetism

Linii de forță ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier. Magnetit, un mineral magnetic natural. Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică.

Nou!!: Forță și Magnetism · Vezi mai mult »

Masă

:Acest articol descrie conceptul de „Masă” din fizică.

Nou!!: Forță și Masă · Vezi mai mult »

Masă de repaus

Masa de repaus reprezintă masa unui corp, sau a unei particule aflate în stare de repaus.

Nou!!: Forță și Masă de repaus · Vezi mai mult »

Mărime fizică

O mărime fizică este o proprietate a unei stări sau a unui proces ale unui sistem fizic, care este observabilă și măsurabilă Răduleț, Remus și colaboratorii, Lexiconul Tehnic Român, Editura Tehnică, București, 1957-1966.

Nou!!: Forță și Mărime fizică · Vezi mai mult »

Măsurare

Măsurarea reprezintă procesul de obținere pe cale experimentală a uneia sau a mai multor valori ale mărimii care pot fi atribuite în mod rezonabil unei mărimi.

Nou!!: Forță și Măsurare · Vezi mai mult »

Mecanica fluidelor

Mecanica fluidelor are ca obiect studiul fluidelor sub aspectul comportării lor mecanice.

Nou!!: Forță și Mecanica fluidelor · Vezi mai mult »

Mecanică cuantică

Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.

Nou!!: Forță și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »

Mecanică statistică

Tratatul ''Principii elementare în mecanica statistică'', publicat de Gibbs în 1902, prezintă „fundamentarea rațională a termodinamicii”. Maxwell Boltzmann Gibbs Mecanica statistică, numită uneori și termodinamică statistică, utilizează metode statistice pentru a deduce proprietățile și comportarea sistemelor fizice macroscopice, la echilibru termodinamic, pe baza structurii lor microscopice.

Nou!!: Forță și Mecanică statistică · Vezi mai mult »

Mercur (planetă)

Mercur este planeta cea mai apropiată de Soare, înconjurându-l o dată la fiecare 88 de zile pământene.

Nou!!: Forță și Mercur (planetă) · Vezi mai mult »

Metru

Metrul este o unitate de măsură pentru lungime.

Nou!!: Forță și Metru · Vezi mai mult »

Mezon

Mezonii sunt particule subatomice (cu sarcină pozitivă sau negativă) cu o viață foarte scurtă, cu o masă de aproximativ 200 de ori mai mare decât cea a unui electron.

Nou!!: Forță și Mezon · Vezi mai mult »

Michael Faraday

Michael Faraday a fost un fizician și chimist englez.

Nou!!: Forță și Michael Faraday · Vezi mai mult »

Modelul standard

Modelul standard În fizica particulelor elementare, modelul standard reprezintă consensul stabilit la sfârșitul secolului al XX-lea asupra constituenților de bază ai materiei și asupra forțelor fundamentale care descriu interacțiunile dintre aceștia.

Nou!!: Forță și Modelul standard · Vezi mai mult »

Moment

Termenul moment se poate referi la.

Nou!!: Forță și Moment · Vezi mai mult »

Moment cinetic

Relația dintre forță (F), cuplu (τ) și moment cinetic (L) în cazul unui corp în rotație Momentul cinetic (în) denumit și momentul impulsului unui corp în rotație este o mărime fizică care exprimă cantitativ (masa) și calitativ (viteza), „cantitatea transportată”.

Nou!!: Forță și Moment cinetic · Vezi mai mult »

Momentul forței

Relația dintre forță (F) și momentul forței (τ) în cazul unui corp în rotație Momentul forței este o mărime fizică vectorială ce exprimă cantitativ capacitatea forței de a roti un rigid in jurul unei drepte ce trece printr-un punct și este perpendiculara pe planul format de dreapta suport a forței și punctul respectiv.

Nou!!: Forță și Momentul forței · Vezi mai mult »

NASA

Administrația Națională Aeronautică și Spațială mai cunoscută sub acronimul NASA (National Aeronautics and Space Administration) este o agenție independentă a guvernului Statelor Unite responsabilă cu programul spațial civil, precum și cercetarea aeronautică și aerospațială.

Nou!!: Forță și NASA · Vezi mai mult »

Neptun

Neptun este a opta planeta de la Soare din Sistemul Solar.

Nou!!: Forță și Neptun · Vezi mai mult »

Neutrin

Neutrinul (denumit și neutrino) este o particulă elementară neutră cu spinul 1/2, extrem de ușoară, totuși cu masa mai mare decât 0, care participă doar în procesele intermediate de interacțiunile slabe și gravitaționale.

Nou!!: Forță și Neutrin · Vezi mai mult »

Neutron

Neutronul este o particulă subatomică, fără nicio sarcină electrică și masă (mn.

Nou!!: Forță și Neutron · Vezi mai mult »

Newton

Newtonul, având simbolul N, este unitatea de măsură pentru orice tip de forță în Sistemul Internațional de Unități de Măsură (SI).

Nou!!: Forță și Newton · Vezi mai mult »

Nucleon

Nucleon este denumirea generică a particulelor din nucleul atomic, protonii și neutronii.

Nou!!: Forță și Nucleon · Vezi mai mult »

Nucleu atomic

Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni.

Nou!!: Forță și Nucleu atomic · Vezi mai mult »

Nutație

Rotația (în verde), precesia (în albastru) și '''nutația''' (în roșu) a axei de rotație a Pământului într-o reprezentare schematică. În mecanică, nutația constă în variația unghiului (numit unghi de nutație) pe care îl face axa de rotație a unui corp rigid cu axa lui de precesie.

Nou!!: Forță și Nutație · Vezi mai mult »

Optică

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile propagării și interacțiunii luminii cu substanța.

Nou!!: Forță și Optică · Vezi mai mult »

Orbită

Orbită se poate referi la.

Nou!!: Forță și Orbită · Vezi mai mult »

Ortogonalitate

În matematică, ortogonalitatea, este o generalizare a perpendicularității.

Nou!!: Forță și Ortogonalitate · Vezi mai mult »

Parabolă

O parabolă este o curbă plană, din familia conicelor, ce poate fi definită, în mod echivalent, ca.

Nou!!: Forță și Parabolă · Vezi mai mult »

Pârghie

Pârghia este o bară rigidă care se poate roti în jurul unui punct fix numit punct de sprijin și asupra căreia acționează trei forțe: forța care trebuie învinsă, numită forță rezistentă, forța cu ajutorul căreia este învinsă forța rezistentă, numită forță activă și reacțiunea din punctul de sprijin.

Nou!!: Forță și Pârghie · Vezi mai mult »

Pământ

Pământul (numit și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă de la Soare și cea mai mare dintre planetele telurice ale Sistemului Solar, atât pentru masă, cât și pentru diametru.

Nou!!: Forță și Pământ · Vezi mai mult »

Philosophiae Naturalis Principia Mathematica

Newton a lucrării primei ediții a ''Principia'', ce are corecturile aduse de Newton însuși pentru ediția a doua. Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (însemnând în latină, "Principiile matematice ale filozofiei naturale"), adesea numită doar Principia ori Principia Mathematica, este lucrarea în trei volume a lui Isaac Newton publicată în 5 iulie 1687.

Nou!!: Forță și Philosophiae Naturalis Principia Mathematica · Vezi mai mult »

Plan înclinat

Planul înclinat este în mecanică o suprafață plană care formează un anumit unghi cu orizontala.

Nou!!: Forță și Plan înclinat · Vezi mai mult »

Planetă

O planetă este un corp astronomic care orbitează o stea sau o rămășiță stelară, care este suficient de masivă pentru a fi rotunjită de propria sa gravitație, nu este suficient de masivă pentru a provoca fuziunea termonucleară și și-a curățat regiunea vecină de planetezimale.

Nou!!: Forță și Planetă · Vezi mai mult »

Portable Document Format

Portable Document Format, abreviat PDF, este un format de fișier creat de compania Adobe Systems în anul 1993.

Nou!!: Forță și Portable Document Format · Vezi mai mult »

Portanță

Forțe pe un profil aerodinamic Forța de portanță sau portanța este suma tuturor forțelor generate de mișcarea fluidului în jurul unui corp, proiectată într-un plan perpendicular pe direcția principală de curgere a fluidului în care este cufundat corpul.

Nou!!: Forță și Portanță · Vezi mai mult »

Precesie

Precesia este mișcarea axei de rotație a unui corp rigid prin care se produce deplasarea liniei nodurilor.

Nou!!: Forță și Precesie · Vezi mai mult »

Presiune

Utilizarea presiunii — Memorialul căpitanului Cook din Lake Burley Griffin, Canberra Presiunea în fizică și tehnică este o mărime fizică scalară derivată, definită prin raportul dintre forță și unitatea de suprafață, forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe suprafața considerată.

Nou!!: Forță și Presiune · Vezi mai mult »

Principiul al doilea al termodinamicii

Principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică.

Nou!!: Forță și Principiul al doilea al termodinamicii · Vezi mai mult »

Principiul de excluziune

Principiul de excluziune, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925.

Nou!!: Forță și Principiul de excluziune · Vezi mai mult »

Produs vectorial

Aria unui paralelogram este corespondentul grafic al ''valorii scalare'' a unui '''produs vectorial a doi vectori'''. Produsul vectorial a doi vectori \vec a\times\vec b este o operație binară a doi vectori \vec a și \vec b într-un spațiu euclidian tridimensional (vedeți spațiu euclidian) în urma căreia rezultă un alt vector \vec c care este perpendicular pe planul celor doi vectori inițiali iar modulul vectorului \vec c corespunde ariei paralelogramului cu laturile \vec a și \vec b. Prin comparație, produsul scalar a doi vectori produce un rezultat care este un scalar.

Nou!!: Forță și Produs vectorial · Vezi mai mult »

Proiectil

Muniție de artilerie folosită în Al Doilea Război Mondial Un proiectil este orice obiect care este aruncat prin exercitarea forței mecanice.

Nou!!: Forță și Proiectil · Vezi mai mult »

Proton

Protonii (din grecescul πρῶτον.

Nou!!: Forță și Proton · Vezi mai mult »

Putere

Puterea în fizică este mărimea fizică scalară ce caracterizează schimbul de energie în unitatea de timp.

Nou!!: Forță și Putere · Vezi mai mult »

Quark

Un proton,compus din trei quarkuri: două quarkuri '''up''' (cu sarcina +2/3) și altul '''down''' cu sarcina -1/3 Modelului Standard sunt quarkuri. Quarcul (pl. quarci), este o particulă elementară care interacționează prin forța nucleară puternică și care constituie materia „grea” (numită și barionică).

Nou!!: Forță și Quark · Vezi mai mult »

Radioactivitate

Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.

Nou!!: Forță și Radioactivitate · Vezi mai mult »

Robert Hooke

Robert Hooke (n. 18 iulie 1635 — d. 3 martie 1703) a fost un savant englez, care a excelat ca astronom și fizician, fiind cel mai bine cunoscut pentru formularea legii de proporționalitate între deformațiile elastice ale unui corp și tensiunile la care este supus, cunoscută ca „Legea lui Hooke”.

Nou!!: Forță și Robert Hooke · Vezi mai mult »

Rotație

axei Rotația sau mișcarea de rotație este mișcarea circulară a unui obiect în jurul unui centru (sau punct) de rotație sau axă de rotație, în cazul corpurilor tridimensionale.

Nou!!: Forță și Rotație · Vezi mai mult »

Sarcină electrică

Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.

Nou!!: Forță și Sarcină electrică · Vezi mai mult »

Satelit (dezambiguizare)

Satelit se poate referi la.

Nou!!: Forță și Satelit (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Scalar

Scalar se poate referi la.

Nou!!: Forță și Scalar · Vezi mai mult »

Scripete

Un scripete folosit pe un velier. Un scripete este un mecanism simplu format dintr-o roată canelată de-a lungul periferiei, care servește la schimbarea direcției unei forțe și transmiterea ei prin intermediul unui cablu sau a unui lanț, acesta rulând pe periferia ei.

Nou!!: Forță și Scripete · Vezi mai mult »

Secundă

Secunda, având simbolul „s”, este o unitate de măsură pentru timp.

Nou!!: Forță și Secundă · Vezi mai mult »

Simetrie

Simetrie și asimetrie Omul Vitruvian de Leonardo da Vinci, o reprezentare a simetriei trupului omenesc Termenul simetrie (din greacă συμμετρεῖν, symmetrein, „măsură împreună”) are, în general, două sensuri principale.

Nou!!: Forță și Simetrie · Vezi mai mult »

Sistem de referință inerțial

În fizică, un sistem de referință inerțial este un sistem de referință față de care este respectată prima lege a lui Newton: Orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acționează alte forțe sau suma forțelor care acționează asupra sa este nulă (principiul inerției).

Nou!!: Forță și Sistem de referință inerțial · Vezi mai mult »

Sistemul de unități CGS în electromagnetism

Sistemul de unități CGS este un sistem de unități de măsură bazat pe centimetru ca unitate de lungime, gram ca unitate de masă și secundă ca unitate de timp.

Nou!!: Forță și Sistemul de unități CGS în electromagnetism · Vezi mai mult »

Sistemul internațional de unități

Coperta broșurii ''Sistemul internațional de unități'' Sistemul internațional de unități sau Sistemul Internațional, pe scurt (SI), este un sistem de unități de măsură, aplicabil în toate domeniile fizicii și tehnicii și este forma modernă a sistemului metric (MKS).

Nou!!: Forță și Sistemul internațional de unități · Vezi mai mult »

Spațiu

În filozofie și fizică categoria spațiului exprimă ordinea, poziția, distanța, mărimea, forma și întinderea obiectelor coexistente în lumea reală.

Nou!!: Forță și Spațiu · Vezi mai mult »

Spațiu unidimensional

numerelor În fizică și matematică o secvență de n numere poate specifica o poziție în spațiul n-dimensional.

Nou!!: Forță și Spațiu unidimensional · Vezi mai mult »

Spațiu-timp

Spațiu-timp este un model care combină spațiul tridimensional și timpul unidimensional într-o construcție numită continuul spațiu-timp, unde timpul joacă rolul celei de-a patra dimensiuni.

Nou!!: Forță și Spațiu-timp · Vezi mai mult »

Stanford Encyclopedia of Philosophy

Stanford Encyclopedia of Philosophy (SEP) este o enciclopedie online de filosofie, combinată cu publicarea de articole originale de filosofie cu evaluare colegială, accesibilă liber pe Internet.

Nou!!: Forță și Stanford Encyclopedia of Philosophy · Vezi mai mult »

Statică

Statica este ramura mecanicii, care se ocupă cu studiul sarcinilor (forță și cuplu sau moment) la sisteme fizice ce se află în echilibru static, care sunt, într-o stare în care pozițiile relative ale subsistemelor lor nu variază în timp, sau în care componentele și structurile se mențin la o viteză constantă.

Nou!!: Forță și Statică · Vezi mai mult »

Supersimetrie

Supersimetria este o simetrie, care leagă particulele elementare de un spin de alte particule care au spinul diferit cu 1/2, aceste particule fiind cunoscute drept superparteneri.

Nou!!: Forță și Supersimetrie · Vezi mai mult »

Temperatură

Temperatura este o mărime fizică a unui sistem termodinamic care exprimă cantitativ proprietatea de mai cald sau mai rece a sistemului respectiv.

Nou!!: Forță și Temperatură · Vezi mai mult »

Tensor

v. În matematică, un tensor este un obiect geometric care asociază într-o manieră multi-liniară vectori geometrici, scalari și alți tensori cu un tensor rezultat.

Nou!!: Forță și Tensor · Vezi mai mult »

Teoria coardelor

Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică ipotetică a aranjării extradimensiunilor Teoria coardelor este un concept ipotetic din fizică.

Nou!!: Forță și Teoria coardelor · Vezi mai mult »

Teoria relativității generale

găuri negre cu masa de zece ori mai mare decât a soarelui, văzută de la o distanță de 600 km cu galaxia Calea Lactee în fundal. Relativitatea generală sau teoria relativității generale este teoria geometrică a gravitației, publicată de Albert Einstein în 1916.

Nou!!: Forță și Teoria relativității generale · Vezi mai mult »

Teoria relativității restrânse

Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.

Nou!!: Forță și Teoria relativității restrânse · Vezi mai mult »

Truism

Un truism este o afirmație care este atât de evidentă încât nu mai este necesar să fie enunțată, cu excepția cazului în care este folosită ca aluzie sau ca expresie literară sau retorică.

Nou!!: Forță și Truism · Vezi mai mult »

Unghi

"∠", simbolul unghiului. Unghiul reprezintă alăturarea a două semidrepte având originea comună.

Nou!!: Forță și Unghi · Vezi mai mult »

Univers

Universul (lat. universum) este totalitatea spațiului și timpului, a tuturor formelor de materie și energie.

Nou!!: Forță și Univers · Vezi mai mult »

Vânt

Schema formării vânturilor în funcție de cordoanele de presiuni atmosferice diferite În meteorologie, prin vânt se înțelege un fenomen fizic ce se manifestă ca o circulație dirijată de aer în atmosfera terestră.

Nou!!: Forță și Vânt · Vezi mai mult »

Vector (dezambiguizare)

Cuvântul vector provine din latină, în care înseamnă purtător.

Nou!!: Forță și Vector (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Versor

combinație liniară a acestor versori. În matematică și fizică, versorul unei axe sau al unui vector este un vector unitate, care indică direcția și unitatea de măsură a acelui vector sau acelei axe.

Nou!!: Forță și Versor · Vezi mai mult »

Viscozitate

Viscozitatea este proprietatea unui fluid de a se opune mișcării relative a particulelor constituenteBazil Popa ș.a. Manualul inginerului termotehnician, vol I, Editura Tehnică, București, 1984.

Nou!!: Forță și Viscozitate · Vezi mai mult »

Viteza luminii

Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.

Nou!!: Forță și Viteza luminii · Vezi mai mult »

Viteză

În fizică, viteza reprezintă raportul dintre distanța parcursă și durata deplasării corpului.

Nou!!: Forță și Viteză · Vezi mai mult »

Viteză (dezambiguizare)

Termenul „viteză” se poate referi la una din următoarele noțiuni.

Nou!!: Forță și Viteză (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Zbor

păsări. Zborul este procesul prin care un obiect se deplasează într-un mediu gazos, precum atmosfera, sau în afara acesteia, în spațiul cosmic, folosind drept sustentație și propulsie unul sau mai multe din procedeele următoare, suspensie fluido-dinamică, portanță, reacție sau deplasarea unei anumite mase gazoase.

Nou!!: Forță și Zbor · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Forta, Forţa, Forţa (fizică), Forţă, Forţă (fizică), Forța, Forța (fizică), Forță (fizică).

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »