acces mai rapid decât browser-ul!
84 relaţii: Al Doilea Război Balcanic, Al Doilea Război Mondial, Alexandru Ioanițiu, Armand Călinescu, Armata României, Basarabia, Bătălia de la Mărășești, Botoșani, Brăila, Bucovina, Carol al II-lea al României, Casa Militară Regală, Castelul Foișor, Căpitan (grad militar), Constanța, Constantin Argetoianu, Constantin Sănătescu, Constantin Vasiliu-Rășcanu, Dictatul de la Viena, Emil Bodnăraș, Școala Fiilor de Militari din Iași, Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, Familia Regală a României, Florea Țenescu, Forțele Armate Austro-Ungare, General (România), General de brigadă, General de corp de armată, General de divizie, Germania Nazistă, Gheorghe Argeșanu, Guvernul Gheorghe Tătărăscu (5), Guvernul Ion Gigurtu, Ilie Șteflea, Ioan Georgescu (amiral), Ioan Mihail Racoviță, Ion Antonescu, Ion Gigurtu, Iosif Teodorescu, Județul Gorj (interbelic), Legiunea de onoare, Lista șefilor Statului Major General al Armatei Române, Lovitura de stat de la 23 august 1944, Marin Manafu, Mihai I al României, Miron Cristea, Monitorul Oficial al României, Nămoloasa, Galați, Nehoiu, Nicolae Dăscălescu, ..., Nicolae Macici, Nicolae Pălăngeanu, Nicolae Rădescu, Nistru, Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”, Osijek, Partidul Comunist Român, Paul Leonida, Periș, Ilfov, Primul Război Mondial, Radio România Actualități, Rîbnița, Regimentul 34 Infanterie (1916-1918), Rezina, Rodion Malinovski, România comunistă, Sinaia, Sistemul de fortificații al Bucureștilor, Statul Major al Apărării, Tadeusz Komorowski, Tecuci, Tunari, Ilfov, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, Vaslui, 12 octombrie, 13 martie, 1887, 1940, 1944, 1957, 23 august, 25 martie, 25 septembrie, 6 septembrie. Extinde indicele (34 Mai Mult) »
Al Doilea Război Balcanic
Cel de-al doilea război balcanic (în - Războiul între aliați) a avut loc în 1913 între Bulgaria pe de o parte și în principal Grecia și Serbia pe cealaltă.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Al Doilea Război Balcanic · Vezi mai mult »
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Alexandru Ioanițiu
Alexandru Ioanițiu a fost un general român, profesor și comandant al Școlii Superioare de Război din București (1939-1941), șef al Marelui Stat Major (1940-1941) și, la 22 iunie 1941, șef al Marelui Cartier General Român.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Alexandru Ioanițiu · Vezi mai mult »
Armand Călinescu
Armand Călinescu a fost un jurist, filosof, om politic și ministru român.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Armand Călinescu · Vezi mai mult »
Armata României
Fără descriere.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Armata României · Vezi mai mult »
Basarabia
Teritoriul Basarabiei suprapus peste hotarele actuale. Basarabia (în, în, în, în, în, în, în) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Basarabia · Vezi mai mult »
Bătălia de la Mărășești
Bătălia de la Mărășești a durat 28 de zile, dintre care 15 au fost de luptă, iar 13 de acalmie relativă.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Bătălia de la Mărășești · Vezi mai mult »
Botoșani
Arcul de triumf Botoșani este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Botoșani · Vezi mai mult »
Brăila
Brăila (în, în) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Muntenia, România.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Brăila · Vezi mai mult »
Bucovina
Bucovina (în.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Bucovina · Vezi mai mult »
Carol al II-lea al României
Carol al II-lea al României a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Carol al II-lea al României · Vezi mai mult »
Casa Militară Regală
Casa Militară Regală a fost o structură militară specializată care avea ca rol principal asigurarea serviciului de adjutantură și protocol militar pentru membrii Familiei Regale a României.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Casa Militară Regală · Vezi mai mult »
Castelul Foișor
Castelul Foișor este un palat din Sinaia, construit pe fostul Domeniu Peleș.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Castelul Foișor · Vezi mai mult »
Căpitan (grad militar)
Însemnul de '''căpitan''' în Armata Română. Termenul „căpitan” reprezintă denumirea unui grad militar al forțelor terestre, sinonim cu căpitan (căpitan locotenent) pentru forțele navale, și cu căpitan pentru forțele aeriene.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Căpitan (grad militar) · Vezi mai mult »
Constanța
Constanța (limba greacă veche: Tόμις - Tomis, latină: Tomis Constantiana, limba greacă Κωνστάντζα - Konstandza, limba aromână Custantsa, limba turcă otomană كو ستنجه - Köstendje,, - Kiustendja) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format din localitățile componente Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Constanța · Vezi mai mult »
Constantin Argetoianu
Constantin Argetoianu a fost un om politic român, care a deținut funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al României (între 28 septembrie 1939 și 23 noiembrie 1939).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Constantin Argetoianu · Vezi mai mult »
Constantin Sănătescu
Constantin Sănătescu a fost un general român de cavalerie, care a îndeplinit funcția de șef al Casei Militare Regale, iar apoi, după Lovitura de stat din 23 august 1944, a fost cel de-al 44-lea președinte al Consiliului de Miniștri al României (23 august - 2 decembrie 1944) în două cabinete succesive.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Constantin Sănătescu · Vezi mai mult »
Constantin Vasiliu-Rășcanu
Constantin Vasiliu-Rășcanu a fost un general român de infanterie, care a îndeplinit funcția de ministru de război în primul guvern condus de Petru Groza (7 martie 1945 – 29 noiembrie 1946).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Constantin Vasiliu-Rășcanu · Vezi mai mult »
Dictatul de la Viena
Dictatul de la Viena și alte achiziții teritoriale ale Ungariei (1938-1941) Dictatul de la Viena (cunoscut și ca Al doilea arbitraj de la Viena) a fost un act internațional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Dictatul de la Viena · Vezi mai mult »
Emil Bodnăraș
Emil Bodnăraș (n. 10 februarie 1904, satul Iaslovăț, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 24 ianuarie 1976, București) a fost un lider comunist român, ofițer al Armatei Române, participant la lovitura de stat de la 23 de August și spion sovietic.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Emil Bodnăraș · Vezi mai mult »
Școala Fiilor de Militari din Iași
Școala Fiilor de Militari din Iași a fost o instituție de învățământ militar, de nivel liceal.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Școala Fiilor de Militari din Iași · Vezi mai mult »
Școala Militară de Infanterie și Cavalerie
Școala Militară de Infanterie și Cavalerie era unica instituție militară de învățământ pentru formarea ofițerilor având un caracter mixt, în sensul că pregătirea elevilor urma două direcții: pregătirea elevilor ca ofițeri în armele infanteriei și cavaleriei, precum și pregătirea, într-o etapă ulterioară, a ofițerilor-elevi care urmau specializarea în armele artileriei și geniului.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Școala Militară de Infanterie și Cavalerie · Vezi mai mult »
Familia Regală a României
Familia Regală a României sau Dinastia Română (numită uneori și „Casa Regală a României”, însă denumirea generează confuzii) este o instituție regală ce desfășoară, în numele României, activități publice de reprezentare a națiunii.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Familia Regală a României · Vezi mai mult »
Florea Țenescu
Generalul Florea Ţenescu. Florea Țenescu (n. 1 aprilie 1884, Turnu Măgurele – d. 9 aprilie 1941) a fost un general român.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Florea Țenescu · Vezi mai mult »
Forțele Armate Austro-Ungare
Forțele armate terestre austro-ungare (în, în), au reprezentat totalitatea trupelor militare de uscat ale Monarhiei Austro-Ungare pe perioada existenței sale (1867–1918) fiind formate mai multe componente Armata comună cesară (și) regală, Forțele teritoriale cesaro-regale, respectiv Forțele teritoriale regale ungare (care aveau o componentă croato-slavonă).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Forțele Armate Austro-Ungare · Vezi mai mult »
General (România)
Epolet de general în forțele terestre.http://www.mapn.ro/fotodb/album27 Galeria foto a Ministerului Apărării mapn.ro, accesat 6 decembrie 2008 Epolet de general în forțele aeriene.http://www.mapn.ro/fotodb/album28 Galeria foto a Ministerului Apărării mapn.ro, accesat 6 decembrie 2008 General este cel mai înalt grad militar din Armata Română, fiind inferior gradului de mareșal care se acordă doar în timp de război.
Nou!!: Gheorghe Mihail și General (România) · Vezi mai mult »
General de brigadă
Însemnul de general de brigadă în Armata Română. Generalul de brigadă este un grad de ofițer superior colonelului și inferior generalului-maior.
Nou!!: Gheorghe Mihail și General de brigadă · Vezi mai mult »
General de corp de armată
General de corp de armată este un grad de ofițer care în unele țări comandă o forță militară corespunzătoare unui corp de armată.
Nou!!: Gheorghe Mihail și General de corp de armată · Vezi mai mult »
General de divizie
General de divizie este un grad de ofițer care în unele țări comandă o forță militară corespunzătoare unei divizii.
Nou!!: Gheorghe Mihail și General de divizie · Vezi mai mult »
Germania Nazistă
Germania Nazistă, Germania național-socialistă, Germania hitleristă sau Al Treilea Reich (Al Treilea Imperiu, Imperiul German 1933–1945) este statul german din anii 1933–1945, aflat sub conducerea totalitară a Partidului Muncitoresc German Național-Socialist nazist, NSDAP și a dictatorului nazist Adolf Hitler, supranumit "der Führer" („Conducătorul”).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Germania Nazistă · Vezi mai mult »
Gheorghe Argeșanu
Gheorghe Argeșanu, scris în evidențele militare românești Gheorghe Argeșeanu,Decretul Regal nr.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Gheorghe Argeșanu · Vezi mai mult »
Guvernul Gheorghe Tătărăscu (5)
Guvernul Gheorghe Tătărăscu (5) a fost un consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 24 noiembrie 1939 - 10 mai 1940.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Guvernul Gheorghe Tătărăscu (5) · Vezi mai mult »
Guvernul Ion Gigurtu
Guvernul Ion Gigurtu a fost un consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 4 iulie - 4 septembrie 1940.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Guvernul Ion Gigurtu · Vezi mai mult »
Ilie Șteflea
Ilie Șteflea (n. 29 martie 1887, Săliște, Sibiu – d. 21 mai 1946, București) a fost un general și politician român, Șef al Marelui Stat Major în perioada 20 ianuarie 1942 - 23 august 1944, care a luptat în cele două războaie mondiale.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Ilie Șteflea · Vezi mai mult »
Ioan Georgescu (amiral)
Viceamiral Ioan Georgescu. Ioan Georgescu (n. 1891 – d. 1977) a fost un amiral și inginer român, care a îndeplinit funcția de comandant al Marinei Militare Române (1942-1945).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Ioan Georgescu (amiral) · Vezi mai mult »
Ioan Mihail Racoviță
Ioan Mihail Racoviță (n. 7 martie 1889, București – d. 28 iunie 1954, Sighet) a fost un general român, Ministru al Apărării în perioada 23 august 1944 - 5 noiembrie 1944 în guvernul Sănătescu.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Ioan Mihail Racoviță · Vezi mai mult »
Ion Antonescu
Ion Antonescu a fost un ofițer de carieră (mareșal) și om de stat român, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost cel de-al 43-lea prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Ion Antonescu · Vezi mai mult »
Ion Gigurtu
Ion Gigurtu (n. 24 iunie 1886, Turnu Severin – d. 24 noiembrie 1959, Râmnicu Sărat) a fost un inginer român, om politic de extremă dreaptă, pro-german și pentru 40 de zile cel de-al 42-lea prim-ministru al României în anul 1940 (Guvernul Ion Gigurtu).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Ion Gigurtu · Vezi mai mult »
Iosif Teodorescu
Iosif Teodorescu (n. 25 decembrie 1885 - d. 28 martie 1961) a fost un general român, care a luptat în primul și al doilea război mondial.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Iosif Teodorescu · Vezi mai mult »
Județul Gorj (interbelic)
Județul Gorj a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Oltenia.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Județul Gorj (interbelic) · Vezi mai mult »
Legiunea de onoare
'''Légion d'honneur''' (''Ofițer'') Legiunea de onoare, conform originalului în franceză, Légion d'honneur, este cea mai înaltă distincție civilă și militară franceză, instituită în 1802 și acordată neîntrerupt din 1804 până astăzi.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Legiunea de onoare · Vezi mai mult »
Lista șefilor Statului Major General al Armatei Române
Aceasta este lista Șefilor Statului Major al Apărării al Armatei Române.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Lista șefilor Statului Major General al Armatei Române · Vezi mai mult »
Lovitura de stat de la 23 august 1944
23. Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 augustziarul România Liberă, 22 august 1992, articolul paginile 6A-7A: „Astăzi, despre 23 august: din ce motive actul de la 23 august devenise o necesitate absolută”)) a fost acțiunea prin care, la data de, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la, la Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Armata Roșie invadase nord-estul României în luna martie 1944 (frontul oprindu-se pe linia Cernăuți-Botoșani-Iași-Chișinău-Tighina) deci, deconectarea de Puterile Axei și semnarea imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă și vitală. Guvernul sovietic, fiind în tratative cu opoziția românească la Stockholm, prin intermediarul ambasadoarei Uniunii Sovietice, Alexandra Kollontai și al trimisului român Frederic Nanu, amenința România cu reluarea ofensivei în septembrie, în caz de menținere a colaborârii cu Axa. Actul de la a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliție formată din partidele democratice interbelice (liberal, țărănist și social-democrat) și partidul comunist, aliate în Blocul Național Democrat), cu colaborarea unor ofițeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ș.a. Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Axa, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Acordul de Armistițiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și URSS-ului, pe de o parte, și guvernul României, pe de altă parte, a fost ulterior semnat la Moscova, pe, acord în care au fost stabilite modalitățile politice de guvernare a României, precum și plata de despăgubiri materiale către URSS în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alt rezultat al schimbării de alianță din a fost revenirea Transilvaniei de Nord în granițele României, în timp ce Cadrilaterul retrocedat Bulgariei, precum și Basarabia și Bucovina de nord cedate Uniunii Sovietice, în 1940, rămâneau în posesia acestora. Schimbarea de alianță a României din a accelerat înaintarea Aliaților (printre care se număra acum România) spre granițele Germaniei, armata română participând la operațiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul țării sale, precum și la cele de pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei până la sfârșitul războiului. Hitler la Berchtesgaden.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Lovitura de stat de la 23 august 1944 · Vezi mai mult »
Marin Manafu
Marin Manafu a fost un general român care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Marin Manafu · Vezi mai mult »
Mihai I al României
Mihai I a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 și, între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Mihai I al României · Vezi mai mult »
Miron Cristea
Miron Cristea, pe numele de mirean Ilie Cristea a fost un teolog, publicist, filolog, politician român cu vederi antisemite, 03 august 2010, evz.ro, accesat la 10 august 2010Ion Popa, The Romanian Orthodox Church and the Holocaust, Studies in Antisemitism.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Miron Cristea · Vezi mai mult »
Monitorul Oficial al României
Monitorul Oficial al României este publicația oficială a Statului român.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Monitorul Oficial al României · Vezi mai mult »
Nămoloasa, Galați
Nămoloasa (în trecut, Nămoloasa-Târg) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Galați, Moldova, România.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Nămoloasa, Galați · Vezi mai mult »
Nehoiu
Nehoiu este un oraș în județul Buzău, Muntenia, România, format din localitatea componentă Nehoiu (reședința), și din satele Bâsca Rozilei, Chirlești, Curmătura, Lunca Priporului, Mlăjet, Nehoiașu, Păltineni, Stănila și Vinețișu.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Nehoiu · Vezi mai mult »
Nicolae Dăscălescu
Nicolae Dăscălescu a fost un general român, care s-a distins în luptele celui de-al Doilea Război Mondial atât pe Frontul de Est (iunie 1941 - februarie 1943), cât și pe Frontul de Vest (august 1944 - mai 1945).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Nicolae Dăscălescu · Vezi mai mult »
Nicolae Macici
Nicolae Macici a fost un general român, care s-a distins în luptele celui de-Al Doilea Război Mondial atât pe Frontul de Est (iunie - noiembrie 1941), cât și pe Frontul de Vest (august 1944 - februarie 1945).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Nicolae Macici · Vezi mai mult »
Nicolae Pălăngeanu
Nicolae Pălăngeanu a fost un general român care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Nicolae Pălăngeanu · Vezi mai mult »
Nicolae Rădescu
Nicolae Rădescu a fost un militar de carieră (general de corp de armată adjutant) și om politic, cel de-al 45-lea și ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist în România.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Nicolae Rădescu · Vezi mai mult »
Nistru
Nistrul (în, denumiri antice – Τύρας în greacă și Tyras în latină; a nu se confunda cu fluviul Nipru) este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu Polonia și se varsă în Marea Neagră.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Nistru · Vezi mai mult »
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” este cea mai înaltă distincție militară de război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” · Vezi mai mult »
Osijek
Osijek este un oraș în cantonul Osijek-Baranja, Croația, având o populație de de locuitori (2011).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Osijek · Vezi mai mult »
Partidul Comunist Român
Partidul Comunist Român (PCR) a fost un partid politic creat în anul 1921 ca rezultat al scindării ramurii bolșevice de extremă stânga de Partidul Social Democrat Român (istoric).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Partidul Comunist Român · Vezi mai mult »
Paul Leonida
Paul Leonida a fost un general român care a luptat în Primul Război Mondial și în cel de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Paul Leonida · Vezi mai mult »
Periș, Ilfov
Periș este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ilfov, Muntenia, România.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Periș, Ilfov · Vezi mai mult »
Primul Război Mondial
Războiul cel Mare, Războiul Națiunilor, denumit, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Primul Război Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Primul Război Mondial · Vezi mai mult »
Radio România Actualități
Radio România Actualități (RRA) este un post public de radio, de informare de interes național, care reflectă evenimentele cotidiene, atât cele interne cât și pe cele internaționale.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Radio România Actualități · Vezi mai mult »
Rîbnița
Rîbnița sau Rîmnița (în, în, în) este un oraș din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, reședința raionului omonim de pe malul stâng al râului Nistru.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Rîbnița · Vezi mai mult »
Regimentul 34 Infanterie (1916-1918)
Regimentul 34 Infanterie a fost o unitate de nivel tactic care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Regimentul Constanța No.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Regimentul 34 Infanterie (1916-1918) · Vezi mai mult »
Rezina
Rezina (anterior Rezina-Târg) este un oraș din Republica Moldova, reședința raionului omonim.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Rezina · Vezi mai mult »
Rodion Malinovski
Mareșalul sovietic Rodion Malinovski. Rodion Iakovlevici Malinovski (în) a fost un mareșal rus, unul dintre principalii comandanți militari sovietici din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Rodion Malinovski · Vezi mai mult »
România comunistă
România comunistă este denumirea perioadei de dictatură comunistă în România între anii 1947-1989, respectiv Republica Populară Română între 1947 și 1965 și Republica Socialistă România între 1965 și 1989.
Nou!!: Gheorghe Mihail și România comunistă · Vezi mai mult »
Sinaia
Sinaia este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Sinaia · Vezi mai mult »
Sistemul de fortificații al Bucureștilor
Cetatea Bucuresti cuprindea 18 forturi de mari dimensiuni si 18 baterii intermediare dispuse in jurul Capitalei, in forma de cerc, al carui diametru variaza si astazi intre 21,5 km si 23 km. Constructiile sunt interconectate de o cale ferata si o sosea, actuala Sosea de Centura a Bucurestiului. Fortul 13 Jilava Sistemul de fortificații al Bucureștilor era compus din 18 forturi și 18 baterii intermediare dispuse în jurul Capitalei, în formă de cerc, al cărui diametru variază între 21,5 km și 23 km.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Sistemul de fortificații al Bucureștilor · Vezi mai mult »
Statul Major al Apărării
Statul Major al Apărării al Armatei României a fost creat la 12/24 noiembrie1859 prin Înaltul Ordin de Zi nr.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Statul Major al Apărării · Vezi mai mult »
Tadeusz Komorowski
Tadeusz Komorowski, cunoscut și ca Bór-Komorowski, a fost un general polonez, care s-a remarcat în cel de-al Doilea Război Mondial, atât în lupte, cât și în calitate de premier al Guvernului polonez în exil.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Tadeusz Komorowski · Vezi mai mult »
Tecuci
Tecuci (pronunție) este un municipiu în județul Galați, Moldova, România.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Tecuci · Vezi mai mult »
Tunari, Ilfov
Tunari este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ilfov, Muntenia, România.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Tunari, Ilfov · Vezi mai mult »
Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” este continuatoarea școlii de stat major fondate în anul 1889, de către generalul Ștefan Fălcoianu cu denumirea inițială Școala Superioară de Resbel (după ortografia vremii).
Nou!!: Gheorghe Mihail și Universitatea Națională de Apărare „Carol I” · Vezi mai mult »
Vaslui
Vaslui este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România, format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința) și Viișoara.
Nou!!: Gheorghe Mihail și Vaslui · Vezi mai mult »
12 octombrie
---- 12 octombrie este a 285-a zi a calendarului gregorian și a 286-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Gheorghe Mihail și 12 octombrie · Vezi mai mult »
13 martie
---- 13 martie este a 72-a zi a calendarului gregorian și ziua a 73-a în anii bisecți.
Nou!!: Gheorghe Mihail și 13 martie · Vezi mai mult »
1887
1887 (MDCCCLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Gheorghe Mihail și 1887 · Vezi mai mult »
1940
1940 (MCMXL) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Gheorghe Mihail și 1940 · Vezi mai mult »
1944
1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Gheorghe Mihail și 1944 · Vezi mai mult »
1957
1957 (MCMLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Gheorghe Mihail și 1957 · Vezi mai mult »
23 august
---- 23 august este a 235-a zi a calendarului gregorian și a 236-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Gheorghe Mihail și 23 august · Vezi mai mult »
25 martie
---- 25 martie este a 84-a zi a calendarului gregorian și ziua a 85-a în anii bisecți.
Nou!!: Gheorghe Mihail și 25 martie · Vezi mai mult »
25 septembrie
---- 25 septembrie este a 268-a zi a calendarului gregorian și a 269-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Gheorghe Mihail și 25 septembrie · Vezi mai mult »
6 septembrie
---- 6 septembrie este a 249-a zi a calendarului gregorian și a 250-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Gheorghe Mihail și 6 septembrie · Vezi mai mult »
