acces mai rapid decât browser-ul!
28 relaţii: Albert Abraham Michelson, Electromagnetism, Empirism, Estetică, Știință, Filozof, Fizică, Fizician, Fiziologie, Forță, Germani, Germania, Heinrich Hertz, Internet Archive Wayback Machine, Johannes Peter Müller, Mecanică, Medic, Ochi, Percepție, Psihofiziologie, Sunet, Termodinamică, Termodinamică chimică, Universitatea din Bonn, Universitatea din Heidelberg, Vedere, Wilhelm Wien, William James.
Albert Abraham Michelson
Albert Abraham Michelson a fost un fizician evreu-prusac-american cunoscut pentru lucrările sale în domeniul măsurării vitezei luminii și în primul rând pentru experimentul Michelson-Morley.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Albert Abraham Michelson · Vezi mai mult »
Electromagnetism
Electromagnetismul este acea ramură a fizicii care studiază sarcinile magnetice și electrice, câmpurile create de acestea (electric și magnetic), legile care descriu interacțiunile dintre acestea.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Electromagnetism · Vezi mai mult »
Empirism
Empirismul (gr. εμπειρισμός, "test", "încercare") este doctrina filozofică a testării, a experimentării, și a luat înțelesul mai specific conform căruia toată cunoașterea umană provine din senzații asupra realității.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Empirism · Vezi mai mult »
Estetică
Estetica este un domeniu al filosofiei care are ca obiectiv principal analizarea frumosului în sens larg.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Estetică · Vezi mai mult »
Știință
Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Știință · Vezi mai mult »
Filozof
Filozoful sau filosoful (iubitorul de înțelepciune) este persoana care se ocupă cu filozofia.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Filozof · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Fizică · Vezi mai mult »
Fizician
Fizician este denumirea uzuală pentru specialiștii care lucrează în domeniul fizicii.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Fizician · Vezi mai mult »
Fiziologie
Fiziologia (din limba greacă: phisis- natură și logos-cunoaștere) se ocupă cu studiul funcțiilor mecanice, fizice și biochimice ale organismelor vii.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Fiziologie · Vezi mai mult »
Forță
gravitația, magnetismul, sau orice altceva care cauzează imprimarea de accelerație unei mase. În fizică, o forță este o mărime fizică ce exprimă cantitativ o acțiune care imprimă unui obiect cu masă o modificare de viteză, de direcție sau de formă (aspect).
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Forță · Vezi mai mult »
Germani
Germanii (din немец, nemeț, respectiv német; numiți pe filieră slavo-maghiară și nemți) sunt un popor indo-european a cărui origine și distribuție etnografică se regăsește în nord-vestul Europei Centrale și, respectiv, în Europa de Vest.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Germani · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Germania · Vezi mai mult »
Heinrich Hertz
Heinrich Rudolf Hertz (n. 22 februarie 1857, Hamburg - d. 1 ianuarie 1894, Bonn) a fost un fizician german.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Heinrich Hertz · Vezi mai mult »
Internet Archive Wayback Machine
Arhiva de Internet Wayback Machine este un serviciu de arhivare a paginilor de internet care a fost înființat în 1996 și lansat public în 2001.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Internet Archive Wayback Machine · Vezi mai mult »
Johannes Peter Müller
Johannes Peter Müller a fost fiziolog, ihtiolog german și specialist în anatomie comparată.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Johannes Peter Müller · Vezi mai mult »
Mecanică
Mecanica este o ramură a fizicii care studiază modul în care se schimbă poziția corpurilor, schimbare numită mișcare mecanică.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Mecanică · Vezi mai mult »
Medic
Un medic este o persoană activă în medicină, cum ar fi un doctor, student la medicină, paramedic sau personal medical de urgență.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Medic · Vezi mai mult »
Ochi
Ligament suspensor 5. Canalul lui Schlemm 6. Pupilă 7. Camera anterioară 8. Cornee 9. Iris 10. Cristalin cortical 11. Nucleu cristalinian 12. Corpi ciliari 13. Conjunctivă 14. Mușchi oblic inferior 15. Mușchi drept inferior 16. Mușchi drept median 17. Vene și artere retiniene 18. Papilă optică 19. Dura mater 20. Arteră retiniană centrală 21. Venă retiniană centrală 22. Nerv optic 23. Vena vorticoasă 24. Conjunctivă 25. Maculă 26. Fovee 27. Scleră 28. Coroidă 29. Mușchi drept superior 30. Retină Ochiul este un organ a cărui principală funcție este cea de a detecta lumina.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Ochi · Vezi mai mult »
Percepție
Percepția este un proces psihofiziologic senzorial cu ajutorul căruia recunoaștem un obiect sau fenomen.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Percepție · Vezi mai mult »
Psihofiziologie
Psihofiziologia este știința care studiază relația dintre psihologie și fiziologie, mai precis efectele fiziologice pe care le au activitățile psihice.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Psihofiziologie · Vezi mai mult »
Sunet
Sunetul constituie din punct de vedere fiziologic senzația produsă asupra organului auditiv de către vibrațiile materiale ale corpurilor și transmise pe calea undelor acustice.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Sunet · Vezi mai mult »
Termodinamică
Watt (1784) Termodinamica se ocupă cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natură, în care are loc un transfer de energie sub forma de căldură și lucru mecanic.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Termodinamică · Vezi mai mult »
Termodinamică chimică
Termodinamica chimică este o formulare a termodinamicii care abordează sistemele multicomponent din punct de vedere al transformărilor energetice.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Termodinamică chimică · Vezi mai mult »
Universitatea din Bonn
Universitatea Bonn este una dintre cele mai mari universități din Germania.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Universitatea din Bonn · Vezi mai mult »
Universitatea din Heidelberg
Ruprecht-Karls-Universität Heidelberg (Universitatea din Heidelberg, Ruperto Carola) este o universitate publică de cercetare cu sediul în Heidelberg, Baden-Württemberg, Germania.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Universitatea din Heidelberg · Vezi mai mult »
Vedere
Carte poștală din 1898 Vedere se poate referi la unul dintre următoarele concepte.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Vedere · Vezi mai mult »
Wilhelm Wien
Wilhelm Carl Werner Otto Fritz Franz Wien a fost un fizician german care a primit Premiul Nobel pentru Fizică la 1911 pentru "Descoperirea și formularea legilor radiației căldurii" (Legii lui Wien).
Nou!!: Hermann von Helmholtz și Wilhelm Wien · Vezi mai mult »
William James
William James (n. 11 ianuarie 1842, New York – d. 26 august 1910, Tamworth, New Hampshire) a fost un psiholog și filozof american, considerat părintele psihologiei americane.
Nou!!: Hermann von Helmholtz și William James · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Helmholtz, Hermann Helmholtz, Hermann Ludwig Ferdinand von Helmholtz, Hermann von helmholtz.
