acces mai rapid decât browser-ul!
22 relaţii: Cazaci, Colectivizarea în Uniunea Sovietică, Estonia, Europa de Est, Ingria, Kazahstan, Kuban, Limba rusă, Limba ucraineană, Lituania, Localitate, Nikolai Gogol, Obșcina, Piotr Arkadievici Stolîpin, Polonia, Posiolok, Râul Don (Rusia), Reforma lui Stolîpin, Republicile Uniunii Sovietice, Rusia, Stanița, Ucraina.
Cazaci
Cazacii reprezintă un grup multietnic, în majoritate de origine slavă - ucraineni și ruși, cu influențe în port și anumite obiceiuri din partea popoarelor turco-tătare vecine, care trăiesc în stepele sudice al Europei Răsăritene și ale Asiei rusești, și care în cursul istoriei au devenit renumiți atât pentru dorința lor de autoguvernare cât și pentru măiestria lor militară, în special în domeniul luptei călare.
Nou!!: Hutor și Cazaci · Vezi mai mult »
Colectivizarea în Uniunea Sovietică
În Uniunea Sovietică, colectivizarea a fost o politică introdusă la sfârșitul celui de-al treilea deceniu al secolului trecut, o contopire a proprietăților funciare private și a forței de muncă individuală în cooperative numite ferme agricole colective (în limba rusă колхоз, kolhoz) și ferme agricole de stat (совхоз, sovhoz).
Nou!!: Hutor și Colectivizarea în Uniunea Sovietică · Vezi mai mult »
Estonia
Estonia, oficial Republica Estonia (în), este un stat din regiunea Baltică din Europa de Nord.
Nou!!: Hutor și Estonia · Vezi mai mult »
Europa de Est
Europa de Est Împărțirea Europei pe criterii culturale Situată la est de o linie imaginară ce ar uni Marea Baltică cu Marea Neagră, Europa de Est reprezintă cea mai întinsă subdiviziune a continentului.
Nou!!: Hutor și Europa de Est · Vezi mai mult »
Ingria
Ingria, gubernia Sankt Petersburgului, prin anul 1900 Drapelul Ingriei Ingria este o regiune istorică situată în Rusia actuală, pe malul Golfului Finic, între Sudul Lacului Ladoga și fluviul Narva.
Nou!!: Hutor și Ingria · Vezi mai mult »
Kazahstan
Kazahstan (în, Qazaqstan, IPA;, Kazakhstán, IPA), oficial Republica Kazahstan, este o țară transcontinentală care se află în Asia Centrală, având doar un petic de teritoriu la vest de râul Ural, în Europa.
Nou!!: Hutor și Kazahstan · Vezi mai mult »
Kuban
Kuban (cercheză (adîghe) Pșîză) este un râu situat la nord de Caucaz și la nord-est de Marea Neagră. De la poalele de vest a lui Elbrus curge prin ținutul Kuban, podișul de la Stavropol și se varsă după 870 km la Temriuk prin două brațe în Marea Azov. Râul are suprafața bazinului de colectare de 58.700 km², el fiind o parte din lungime navigabil. În limba greacă, râul poartă denumirea de Hypanis.
Nou!!: Hutor și Kuban · Vezi mai mult »
Limba rusă
Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.
Nou!!: Hutor și Limba rusă · Vezi mai mult »
Limba ucraineană
Limba ucraineană (în ucraineană украї́нська мо́ва ukrajinska mova) este o limbă indoeuropeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de est, din care mai fac parte limba rusă și limba belarusă.
Nou!!: Hutor și Limba ucraineană · Vezi mai mult »
Lituania
Lituania (în ), oficial Republica Lituania (în), este o țară din Europa de Nord.
Nou!!: Hutor și Lituania · Vezi mai mult »
Localitate
Indicatoare care delimitează teritoriul unei localităţi Localitate este un termen care se referă la așezările omenești, indiferent de mărime sau întindere.
Nou!!: Hutor și Localitate · Vezi mai mult »
Nikolai Gogol
Nikolai Vasilievici Gogol (în; în) a fost un prozator și dramaturg, născut în Ucraina.
Nou!!: Hutor și Nikolai Gogol · Vezi mai mult »
Obșcina
Obșcina (în limba rusă: община) era denumirea dată în Imperiul Rus comunităților sătești (obștile sătești) pentru a le deosebi de țăranii care exploatau ferme independente și care locuiau în hutoare.
Nou!!: Hutor și Obșcina · Vezi mai mult »
Piotr Arkadievici Stolîpin
Piotr Stolîpin Piotr Arkadievici Stolîpin (în), n. 2 aprilie 1862 la Dresda - d. 18 septembrie 1911, Kiev) a fost un om de stat rus, ministru de interne și apoi președinte al Consiliului de Miniștri (prim-ministru) al guvernului țarului Nicolae al II-lea din 1906 până în 1911. El a devenit cunoscut pentru măsurile de mână forte prin care a încercat să reprime grupurile revoluționare, dar și pentru reforma lui agrară. Stolîpin era membru al marii aristocrații ruse,înrudit pe linei paternă cu poetul Mihail Lermontov, iar pe cea maternă având rădăcini germane și fiind înrudit cu renumitul diplomat și ministru de externe al Rusiei, contele Alexandr Gorceakov. Născut la Dresda, în Germania, unde tatăl său a îndeplinit funcții diplomatice, el a avut parte de o educație aleasă și a fost funcționar în birocrația guvernamentală. Succesele lui l-au condus către prima funcție guvernamentală importantă, aceea de ministru de interne în guvernul lui Ivan Goremîkin. Doar câteva luni mai târziu, țarul Nicolae al II-lea l-a numit pe Stolîpin în funcția de Prim-ministru, înlocuindu-l pe Goremîkin. Rusia anului 1906 era zguduită de mișcările revoluționare și de nemulțumirile populare. Organizațiile de stânga concepeau campanii împotriva autocrației având suport popular. În toată Rusia, oficiali ai poliției și membri ai birocrației guvernamentale erau asasinați. Pentru a răspunde acestor atacuri, Stolîpin a introdus un sistem de tribunale militare care judecau rapid rebelii acuzați. Dacă acuzații erau condamnați la moarte, așa cum se întâmpla deseori, sentința era dusă la îndeplinire într-o zi. Mii de radicali ruși au fost executați în perioada de funcționare a acestui sistem. De atunci, spânzurătoarea au fost poreclită Cravata lui Stolîpin. El a dizolvat prima Dumă pe 22 iulie (9 iulie stil vechi) 1906, cu care nu a putut coopera în special în problema reformei agricole. Stolîpin a sperat de asemenea să îndepărteze cauzele nemulțumirilor țărănești. Pentru asta, el a introdus importante reforme agrare. El a încercat, de asemenea, să îmbunătățească viața muncitorilor industriali și să crească puterea administrațiilor locale. Opiniile despre politica lui Stolîpin sunt foarte diverse. În atmosfera de insubordonare de după Revoluția din 1905, el a trebuit să reprime revoltele violente și anarhia. Reforma sa agrară promitea mult. Spusele lui Stolîpin, și anume că "pariază pe cel puternic", au fost deseori interpretate cu reavoință. Stolîpin și colaboratorii lui, (printre care trebuie menționat în primul rând ministrul agriculturii Krivoșein), au încercat să dea o șansă cât mai multor țârani cu putință să scape de sărăcie prin încurajarea unificării petecelor de pământ împrăștiate, prin obținerea de facilități bancare, prin stimularea migrației din zonele superpopulate către zonele cu pământuri virgine din Kazahstan și din sudul Siberiei. Scopul lui Stolîpin era să creeze o pătură de țărani relativ avută, care să fie sprijinitori ai ordinii sociale. (Vezi articolul Reforma lui Stolîpin). Lenin s-a temut că Stolîpin va reuși în cele din urmă să permită Rusiei țariste să evite o revoluție violentă. Mulți lideri politici germani s-au temut că o transformare economică încununată de succes în Rusia va submina poziția dominantă a Germaniei în Europa de-a lungul numai unei generații. Unii istorici au cred că liderii Germaniei din 1914 au fost interesați să provoace Rusia țaristă să intre în război, pentru a o învinge înainte de a ajunge prea puternică. Pe de altă parte, țarul nu l-a sprijinit pe Stolîpin în mod necondiționat. De fapt, se crede că poziția lui Stolîpin la Curtea Imperială era deja serios deteriorată în momentul în care a căzut victimă atentatului din 1911 și se suspectează rolul Ohranei, poliția secretă, în evenimentele care au dus la suprimarea sa fizică. Reformele lui Stolîpin nu au supraviețuit vremurilor tulburi ale primului război mondial, Revoluției din Octombrie și Războiului civil. Stolîpin a schimbat componența Dumei, în dorința de a o face mai receptivă la propunerile legislative guvernamentale. După dizolvarea celei de-a doua Dume din iunie 1907, el a schimbat proporția voturilor în favoarea nobililor și a celor bogați, reducând ponderea voturilor claselor de jos. Efectul acestei manevre a fost o a treia Dumă cu mai mulți membri conservatori, mai dornici de cooperare cu guvernul. Pe 14 septembrie (1 septembrie stil vechi) 1911, Stolîpin, în timp ce urmărea o reprezentație la Opera din Kiev, a fost victima unei tentative de asasinat a unui socialist - revoluționar Dmitri Bogrov, despre care există suspiciuni și că avea în același timp legături cu poliția secretă Ohrana. A murit patru zile mai târziu.
Nou!!: Hutor și Piotr Arkadievici Stolîpin · Vezi mai mult »
Polonia
Polonia este un stat european din Europa Centrală, care se învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord.
Nou!!: Hutor și Polonia · Vezi mai mult »
Posiolok
Posiolok (în; în, seliște; în, pasiolak) este un tip de localitate din Rusia, Ucraina, Belarus și Kazahstan (și alte republici unionale în perioada sovietică).
Nou!!: Hutor și Posiolok · Vezi mai mult »
Râul Don (Rusia)
Râul Don (în limba rusă: Дон) este unul dintre cele mai importante râuri ale Rusiei.
Nou!!: Hutor și Râul Don (Rusia) · Vezi mai mult »
Reforma lui Stolîpin
Reformele agrare ale lui Stolîpin au fost o serie de schimbări structurale ale sectorului agricol din Imperiul Rus inițiate de Piotr Stolîpin, președintele Consiliului de miniștri.
Nou!!: Hutor și Reforma lui Stolîpin · Vezi mai mult »
Republicile Uniunii Sovietice
Evoluția republicilor sovietice, din 1922 până în 1958. În ultimele decenii de existență, Uniunea Sovietică era formată din 15 Republici Sovietice Socialiste (RSS), denumite de cele mai multe ori simplu, Republici Sovietice.
Nou!!: Hutor și Republicile Uniunii Sovietice · Vezi mai mult »
Rusia
Rusia (în), oficial Federația Rusă (în, pronunțat), este o țară în Eurasia.
Nou!!: Hutor și Rusia · Vezi mai mult »
Stanița
Stanița (în rusă: станица, în ucraineană: станиця) este denumirea unui sat din cadrul regiunii militare căzăcești (казачье войско).
Nou!!: Hutor și Stanița · Vezi mai mult »
Ucraina
Fără descriere.
Nou!!: Hutor și Ucraina · Vezi mai mult »
