acces mai rapid decât browser-ul!
68 relaţii: Absolutism, Arthur Schopenhauer, Întemeierea metafizicii moravurilor, Baruch Spinoza, Cercetare asupra intelectului omenesc, Charles Peirce, Christian Wolff, Critica rațiunii pure, David Hume, Edmund Husserl, Empirism, Epistemologie, Estetică, Etică, Fenomen, Filosofie, Fizică, Friedrich Nietzsche, Friedrich Schiller, Friedrich Wilhelm Schelling, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, George Berkeley, Germania, Gottfried Wilhelm von Leibniz, Hannah Arendt, Heinrich von Kleist, Idealism transcendental, Iluminism, Isaac Newton, Jürgen Habermas, Jean-Jacques Rousseau, Jean-Paul Sartre, Johann Gottlieb Fichte, Johann Wolfgang von Goethe, John Locke, John Rawls, Kaliningrad, Königsberg, Ludwig Wittgenstein, Martin Heidegger, Masturbare, Matematică, Metafizică, Raționalism, René Descartes, Revoluția Franceză, Sapere aude, Spre pacea eternă, 12 februarie, 17 aprilie, ..., 1724, 1740, 1746, 1747, 1749, 1750, 1754, 1755, 1770, 1781, 1785, 1788, 1790, 1795, 1797, 1804, 22 aprilie, 27 septembrie. Extinde indicele (18 Mai Mult) »
Absolutism
Absolutismul sau monarhia absolută este forma de guvernare în care monarhul (împărat, țar, sultan, rege, domnitor) dispune integral de puterea supremă în stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie nelimitată).
Nou!!: Immanuel Kant și Absolutism · Vezi mai mult »
Arthur Schopenhauer
Arthur Schopenhauer (pronunția germană: ˈaʁtʊʁ ˈʃoːpn̩haʊ̯ɐ), a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului „voinței” în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman.
Nou!!: Immanuel Kant și Arthur Schopenhauer · Vezi mai mult »
Întemeierea metafizicii moravurilor
Întemeierea metafizicii moravurilor (germană: Grundlegung zur Metaphysik der Sitten, 1785), prima contribuție a lui Immanuel Kant la filosofia morală, argumentează pentru un fundament a priori a moralității.
Nou!!: Immanuel Kant și Întemeierea metafizicii moravurilor · Vezi mai mult »
Baruch Spinoza
Baruch Spinoza, latinizat: Benedictus de Spinoza a fost un renumit filosof evreu neerlandez de origine sefardă cu strămoși de proveniență portugheză (d'Espinosa).
Nou!!: Immanuel Kant și Baruch Spinoza · Vezi mai mult »
Cercetare asupra intelectului omenesc
Cercetare asupra intelectului omenesc este o carte a filosofului David Hume, publicată în limba engleză în anul 1748.
Nou!!: Immanuel Kant și Cercetare asupra intelectului omenesc · Vezi mai mult »
Charles Peirce
'''Charles Sanders Peirce''' Charles Sanders Peirce (10 septembrie 1839 – 19 aprilie 1914) a fost filosof, matematician și logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism și, alături de William James, părintele semioticii moderne.
Nou!!: Immanuel Kant și Charles Peirce · Vezi mai mult »
Christian Wolff
Christian Wolff se poate referi la.
Nou!!: Immanuel Kant și Christian Wolff · Vezi mai mult »
Critica rațiunii pure
Critica rațiunii pure (ger. Kritik der reinen Vernunft) este una din lucrările cele mai importante ale lui Immanuel Kant, care cuprinde întreg spectrul filozofiei sale, opera sa capitală, în care cercetează bazele procesului de cunoaștere.
Nou!!: Immanuel Kant și Critica rațiunii pure · Vezi mai mult »
David Hume
David Hume a fost un filozof, istoric și economist scoțian, un adept al empirismului, unul dintre reprezentanții cei mai de seamă ai Iluminismului scoțian.
Nou!!: Immanuel Kant și David Hume · Vezi mai mult »
Edmund Husserl
Edmund Husserl (n. 8 aprilie 1859, Prosznitz, azi Prostejov/Republica Cehă — d. 26 aprilie 1938, Freiburg im Breisgau), filosof austriac, creatorul fenomenologiei moderne, care a jucat un rol hotărâtor în dezvoltarea existențialismului.
Nou!!: Immanuel Kant și Edmund Husserl · Vezi mai mult »
Empirism
Empirismul (gr. εμπειρισμός, "test", "încercare") este doctrina filozofică a testării, a experimentării, și a luat înțelesul mai specific conform căruia toată cunoașterea umană provine din senzații asupra realității.
Nou!!: Immanuel Kant și Empirism · Vezi mai mult »
Epistemologie
Epistemologia (provine de la cuvântul elin ἐπιστήμη, care se pronunță), este teoria cunoașterii științifice.
Nou!!: Immanuel Kant și Epistemologie · Vezi mai mult »
Estetică
Estetica este un domeniu al filosofiei care are ca obiectiv principal analizarea frumosului în sens larg.
Nou!!: Immanuel Kant și Estetică · Vezi mai mult »
Etică
Etica (din ēthos.
Nou!!: Immanuel Kant și Etică · Vezi mai mult »
Fenomen
Un fenomen (din limba greacă: phainómenon.
Nou!!: Immanuel Kant și Fenomen · Vezi mai mult »
Filosofie
Filosofia (din greaca antică: φιλοσοφία, philosophia, „iubire de înțelepciune”), sau filozofia, este studiul întrebărilor generale și fundamentale, precum cele despre existență, cunoaștere, valori, rațiune, minte și limbaj.
Nou!!: Immanuel Kant și Filosofie · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Immanuel Kant și Fizică · Vezi mai mult »
Friedrich Nietzsche
Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900, Weimar) este unul dintre cei mai importanți filosofi europeni al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat.
Nou!!: Immanuel Kant și Friedrich Nietzsche · Vezi mai mult »
Friedrich Schiller
Johann Christoph Friedrich Schiller, înnobilat în anul 1802 ca Friedrich von Schiller, a fost un poet și dramaturg german, considerat unul din clasicii poeziei germane.
Nou!!: Immanuel Kant și Friedrich Schiller · Vezi mai mult »
Friedrich Wilhelm Schelling
''Friedrich Wilhelm Schelling'' Friedrich Wilhelm Joseph Schelling (n. 27 ianuarie 1775, Leonberg/Württemberg - d. 20 august 1854, Bad Ragaz/Elveția) a fost un filozof german, în prima perioadă a activității sale unul din reprezentanții de seamă ai idealismului german, mai târziu tot mai mult influențat de romantismul în plină dezvoltare.
Nou!!: Immanuel Kant și Friedrich Wilhelm Schelling · Vezi mai mult »
Georg Wilhelm Friedrich Hegel
Georg Wilhelm Friedrich Hegel (n.
Nou!!: Immanuel Kant și Georg Wilhelm Friedrich Hegel · Vezi mai mult »
George Berkeley
George Berkeley a fost un episcop irlandez cu descendență engleză, filozof și teoretician în domeniul educației, continuator empirist-conexionist a lui John Locke.
Nou!!: Immanuel Kant și George Berkeley · Vezi mai mult »
Germania
Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.
Nou!!: Immanuel Kant și Germania · Vezi mai mult »
Gottfried Wilhelm von Leibniz
Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.
Nou!!: Immanuel Kant și Gottfried Wilhelm von Leibniz · Vezi mai mult »
Hannah Arendt
Hannah Arendt (Johanna Arendt) a fost o teoreticiană politică evreică-germană, numită deseori filosoafă, deși ea nu s-a considerat niciodată ca atare.
Nou!!: Immanuel Kant și Hannah Arendt · Vezi mai mult »
Heinrich von Kleist
Bernd Heinrich Wilhelm von Kleist a fost un dramaturg și poet romantic german.
Nou!!: Immanuel Kant și Heinrich von Kleist · Vezi mai mult »
Idealism transcendental
Idealismul transcendental este un termen aplicat în epistemologie de către filozoful de origine germană Immanuel Kant, care susține că sinele uman sau egoul transcendental construiește cunoașterea din două elemente: intuiții empirice (experiențe senzoriale) și concepte ale intelectului, numite și categorii.
Nou!!: Immanuel Kant și Idealism transcendental · Vezi mai mult »
Iluminism
D’Alembert. Iluminismul, numit și Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii, a fost o mișcare intelectuală, filozofică, ideologică și culturală, antifeudală, desfășurată în perioada pregătirii și înfăptuirii revoluțiilor din sec. XVII-XIX în țările Europei, ale Americii de Nord și ale Americii de Sud și având drept scop crearea unei societăți „raționale”, prin răspândirea culturii, a „luminilor” în mase (cf. Carp Maxim).
Nou!!: Immanuel Kant și Iluminism · Vezi mai mult »
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Nou!!: Immanuel Kant și Isaac Newton · Vezi mai mult »
Jürgen Habermas
Jürgen Habermas este un filozof și sociolog german, care a devenit cunoscut mai ales datorită lucrărilor sale în filozofia socială.
Nou!!: Immanuel Kant și Jürgen Habermas · Vezi mai mult »
Jean-Jacques Rousseau
Jean Jacques Rousseau a fost un filozof elvețian, scriitor și compozitor, unul dintre cei mai iluștri gânditori ai Iluminismului.
Nou!!: Immanuel Kant și Jean-Jacques Rousseau · Vezi mai mult »
Jean-Paul Sartre
Jean-Paul Sartre (pe numele complet Jean-Paul Charles Aymard Sartre; n. 21 iunie 1905, Paris – d. 15 aprilie 1980, Paris) a fost un filozof francez, reprezentant al existențialismului, scriitor, jurnalist și militant social.
Nou!!: Immanuel Kant și Jean-Paul Sartre · Vezi mai mult »
Johann Gottlieb Fichte
Johann Gottlieb Fichte (n. 19 mai 1762 – d. 27 ianuarie 1814) a fost filosof german, cunoscut ca părinte al idealismului german și ca urmaș al lui Kant.
Nou!!: Immanuel Kant și Johann Gottlieb Fichte · Vezi mai mult »
Johann Wolfgang von Goethe
Johann Wolfgang von Goethe, înnobilat în anul 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale.
Nou!!: Immanuel Kant și Johann Wolfgang von Goethe · Vezi mai mult »
John Locke
John Locke a fost un filosof și om politic englez din secolul al XVII-lea, preocupat mai ales de societate și epistemologie. Locke este figura emblematică a celor trei mari tradiții de gândire aflate în centrul spiritualității epocii moderne.
Nou!!: Immanuel Kant și John Locke · Vezi mai mult »
John Rawls
John Rawls a fost un filozof american, profesor de filosofie politică la Harvard și autorul lucrărilor: A Theory of Justice (1971), în care se fundamentează doctrinar bazele statului-providență și a liberalismului egalitarist (social), prin concilierea economiei de piață cu asistențialismul, a libertății personale cu echitatea ajutorului acordat celor aflați în nevoie, a economiei keynesiene cu liberalismul; Political Liberalism, Justice as Fairness: A Restatement.
Nou!!: Immanuel Kant și John Rawls · Vezi mai mult »
Kaliningrad
Kaliningrad (în, în, în poloneză Królewiec, în lituaniană Karaliaučius), oraș centru administrativ al regiunii cu același nume, este o exclavă rusă de la Marea Baltică.
Nou!!: Immanuel Kant și Kaliningrad · Vezi mai mult »
Königsberg
Fără descriere.
Nou!!: Immanuel Kant și Königsberg · Vezi mai mult »
Ludwig Wittgenstein
Ludwig Josef Johann Wittgenstein a fost un filosof austriac, autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și a filosofiei limbajului.
Nou!!: Immanuel Kant și Ludwig Wittgenstein · Vezi mai mult »
Martin Heidegger
Martin Heidegger (n. 26 septembrie 1889, Meßkirch, Baden – d. 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau) a fost unul din cei mai importanți filozofi germani din secolul al XX-lea.
Nou!!: Immanuel Kant și Martin Heidegger · Vezi mai mult »
Masturbare
Masturbarea reprezintă acțiunea de autostimulare a organelor sexuale, de către bărbați sau femei, denumită onanie sau onanism, cu scopul atingerii orgasmului.
Nou!!: Immanuel Kant și Masturbare · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: Immanuel Kant și Matematică · Vezi mai mult »
Metafizică
Rafael Sanzio mult mai târziu Platon și Aristotel, de Rafael (Stanza della Segnatura, Roma). Aristotel este privit ca "părintele" metafizicii. Metafizica (greacă μετά (meta).
Nou!!: Immanuel Kant și Metafizică · Vezi mai mult »
Raționalism
Raționalismul sau mișcarea raționalistă este o doctrină filozofică care afirmă că adevărul trebuie să fie determinat în virtutea forței rațiunii și nu pe baza credinței sau a dogmelor religioase.
Nou!!: Immanuel Kant și Raționalism · Vezi mai mult »
René Descartes
René Descartes, cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof și matematician francez.
Nou!!: Immanuel Kant și René Descartes · Vezi mai mult »
Revoluția Franceză
Revoluția franceză (în) a fost o serie de revolte sociale și politice radicale din Franța, în perioada anilor 1789-1799, care a afectat profund istoria modernă a Franței, marcând declinul puternic al monarhiei și bisericii și apariția democrației și naționalismului.
Nou!!: Immanuel Kant și Revoluția Franceză · Vezi mai mult »
Sapere aude
Sapere aude este o sintagmă latină însemnând „Îndrăznește să știi”, tradusă uneori și ca „Îndrăznește să gândești”.
Nou!!: Immanuel Kant și Sapere aude · Vezi mai mult »
Spre pacea eternă
Despre pacea eternă.
Nou!!: Immanuel Kant și Spre pacea eternă · Vezi mai mult »
12 februarie
---- 12 februarie este a 43-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Immanuel Kant și 12 februarie · Vezi mai mult »
17 aprilie
---- 17 aprilie este a 107-a zi a calendarului gregorian și ziua a 108-a în anii bisecți.
Nou!!: Immanuel Kant și 17 aprilie · Vezi mai mult »
1724
1724 (MDCCXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Immanuel Kant și 1724 · Vezi mai mult »
1740
1740 (MDCCXL) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Immanuel Kant și 1740 · Vezi mai mult »
1746
1746 (MDCCXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Immanuel Kant și 1746 · Vezi mai mult »
1747
1747 (MDCCXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Immanuel Kant și 1747 · Vezi mai mult »
1749
1749 (MDCCXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Immanuel Kant și 1749 · Vezi mai mult »
1750
1750 (MDCCL) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Immanuel Kant și 1750 · Vezi mai mult »
1754
1754 (MDCCLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Immanuel Kant și 1754 · Vezi mai mult »
1755
1755 (MDCCLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Immanuel Kant și 1755 · Vezi mai mult »
1770
1770 (MDCCLXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Immanuel Kant și 1770 · Vezi mai mult »
1781
1781 (MDCCLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Immanuel Kant și 1781 · Vezi mai mult »
1785
1785 (MDCCLXXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Immanuel Kant și 1785 · Vezi mai mult »
1788
1788 (MDCCLXXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Immanuel Kant și 1788 · Vezi mai mult »
1790
1790 (MDCCXC) a fost un obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Immanuel Kant și 1790 · Vezi mai mult »
1795
1795 (MDCCXCV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Nou!!: Immanuel Kant și 1795 · Vezi mai mult »
1797
1797 (MDCCXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Immanuel Kant și 1797 · Vezi mai mult »
1804
1804 (MDCCCIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Immanuel Kant și 1804 · Vezi mai mult »
22 aprilie
---- 22 aprilie este a 112-a zi a calendarului gregorian și ziua a 113-a în anii bisecți.
Nou!!: Immanuel Kant și 22 aprilie · Vezi mai mult »
27 septembrie
---- 27 septembrie este a 270-a zi a calendarului gregorian și a 271-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Immanuel Kant și 27 septembrie · Vezi mai mult »
