acces mai rapid decât browser-ul!
36 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Berlinul de Vest, Berna, Blocul răsăritean, București, Constantin I. C. Brătianu, Dej, Departamentul Securității Statului, Elveția, Emigrație, Fascism, Germania de Vest, Horia Sima, Italia, Konstanz, Lumea occidentală, Mișcarea Legionară, Oliviu Beldeanu, Republica Populară Română, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Români, România, România comunistă, Spionaj, Stasi, Zürich, 14 februarie, 16 februarie, 18 februarie, 1924, 1949, 1951, 1954, 1955, 1957, 1960.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Berlinul de Vest
Berlinul de Vest / Occidental / Apusean a fost numele sub care a fost cunoscută partea apuseană a Marelui Berlin între 1949 și 1990.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Berlinul de Vest · Vezi mai mult »
Berna
Berna (ca și în italiană; în, în) este capitala de facto a Elveției și totodată capitala cantonului Berna.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Berna · Vezi mai mult »
Blocul răsăritean
În timpul Războiului Rece, termenul blocul răsăritean (numit și blocul sovietic sau blocul de Est) era folosit pentru a defini Uniunea Sovietică și tările aflate sub dominația sa din Europa Centrală și Răsăriteană (Bulgaria, Cehoslovacia, Germania Răsăriteană, Ungaria, Polonia, România și – până la începutul anilor 1960 – Albania).
Nou!!: Incidentul de la Berna și Blocul răsăritean · Vezi mai mult »
București
București este capitala României, cel mai populat oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Nou!!: Incidentul de la Berna și București · Vezi mai mult »
Constantin I. C. Brătianu
Constantin I. C. Brătianu (cunoscut și ca Dinu Brătianu) a fost un politician liberal, membru proeminent al „dinastiei Brătienilor”, fiul lui Ion C. Brătianu și fratele mai mic al lui Ionel Brătianu.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Constantin I. C. Brătianu · Vezi mai mult »
Dej
Dej pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Dej (în, în) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România, format din localitățile componente Dej (reședința), Ocna Dejului, Peștera, Pintic și Șomcutu Mic.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Dej · Vezi mai mult »
Departamentul Securității Statului
Departamentul Securității Statului (denumire uzuală: Securitatea) a fost numele dat serviciului de informații din România în perioada comunistă.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Departamentul Securității Statului · Vezi mai mult »
Elveția
Elveția (în Numele în germana elvețiană este scris uneori și Schwyz ori Schwiiz. Schwyz este și numele în germana standard al unuia dintre cantoane.; în; în; în sau), denumită complet Confederația Elvețiană (în, de unde și abrevierea CH), este o republică federală formată din 26 de cantoane autonome.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Elveția · Vezi mai mult »
Emigrație
Emigrația este actul sau fenomenul părăsirii țării sau regiunii natale de către un individ sau grup de indivizi pentru a se stabili în alta.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Emigrație · Vezi mai mult »
Fascism
Fascismul este o ideologie politică radicală și autoritară de aripă dreaptă definită, în primul rând, de un naționalism radical (numit și "ultranaționalism").
Nou!!: Incidentul de la Berna și Fascism · Vezi mai mult »
Germania de Vest
Zonele de ocupație ale Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial. Zonele în verde, albastru și portocaliu reprezintă zonele aliate de ocupație, care au constituit RFG-ul de mai târziu, în roșu zona de ocupație sovietică, care a alcătuit RDG-ul ulterior, iar în bej, zonele definitiv pierdute și înglobate în Polonia (la vest și est) și URSS (la est). Germania de Vest sau Germania Occidentală (în) sau Republica Federală Germania (RFG, în, BDR) a fost numele zonelor de ocupație britanică, americană și franceză din Germania de după cel de-Al Doilea Război Mondial și posterior retragerii acestora, până în momentul reunificării Germaniei de la 3 octombrie 1990.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Germania de Vest · Vezi mai mult »
Horia Sima
Horia Sima (n. 3 iulie 1906, Mândra, comitatul Făgăraș – d. 25 mai 1993, Madrid) a fost un politician fascist român, al doilea și ultimul comandant al Gărzii de Fier, cunoscută și sub denumirea de Legiunea Arhanghelul Mihail sau Mișcarea Legionară.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Horia Sima · Vezi mai mult »
Italia
Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Italia · Vezi mai mult »
Konstanz
Konstanz (în română, rar: Constanța, în franceză și engleză: Constance, în) este un oraș important din sudul Germaniei, situat la locul de ieșire a Rinului din lacul Bodensee, direct la frontiera cu Elveția.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Konstanz · Vezi mai mult »
Lumea occidentală
Samuel P. Huntington, ''Ciocnirea civilizațiilor'' (1996). Lumea occidentală (lumea vestică, lumea apuseană), prin metonimie Vestul, Occidentul, Apusul, definea în evul mediu teritoriul respectiv autoritățile politice localizate geografic în Europa de Vest.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Lumea occidentală · Vezi mai mult »
Mișcarea Legionară
Mișcarea Legionară, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier și apoi Totul pentru Țară, a fost un partid înființat în România interbelică, la 24 iunie 1927, de Corneliu Zelea Codreanu – în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, Alexandru C. Cuza – ca o organizație paramilitară teroristă de orientare naționalist-fascistă, cu un caracter mistic-religios, anticomunist, antisemit, anticapitalist și antimasonic, organizată, finanțată și dirijată cu sprijinul organizației naziste SS.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Mișcarea Legionară · Vezi mai mult »
Oliviu Beldeanu
Oliviu Beldeanu (16 februarie 1924, Dej – 18 februarie 1960, Jilava) a fost un activist anticomunist român, inițiatorul și conducătorul acțiunii de ocupare a legației Republicii Populare Române din Elveția, acțiune cunoscută ca Incidentul de la Berna.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Oliviu Beldeanu · Vezi mai mult »
Republica Populară Română
Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de statul român de la abdicarea forțată a Regelui Mihai I al României, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea constituției din 1965 care proclama Republica Socialistă România (R.S.R.), la 21 august 1965.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Republica Populară Română · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Vezi mai mult »
Români
Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Români · Vezi mai mult »
România
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Nou!!: Incidentul de la Berna și România · Vezi mai mult »
România comunistă
România comunistă este denumirea perioadei de dictatură comunistă în România între anii 1947-1989, respectiv Republica Populară Română între 1947 și 1965 și Republica Socialistă România între 1965 și 1989.
Nou!!: Incidentul de la Berna și România comunistă · Vezi mai mult »
Spionaj
Spionajul este o activitate de strângere de informații desfășurată de una sau mai multe persoane numite spioni; scopul aceste activități este de urmărirea unei sau mai multor persoane sau instituții sau țări pentru a afla intențiile sau activitățile acestora, pentru a afla ce intenționează să facă sau să spună, și aceasta cu scopul de a informa o terță parte.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Spionaj · Vezi mai mult »
Stasi
Emblema Stasi Stasi, pronunțat, v. AFI, este o prescurtare în limba germană curentă de la Das Ministerium für Staatssicherheit (Ministerul pentru Securitatea Statului), care a fost serviciul secret și poliția politică a fostei Republicii Democrate Germane.
Nou!!: Incidentul de la Berna și Stasi · Vezi mai mult »
Zürich
Zürich este capitala cantonului Zürich, cel mai mare oraș și inima comercială a Elveției, cu o populație de 364.558 de locuitori în 2002 (și 1.091.732 în zona metropolitană).
Nou!!: Incidentul de la Berna și Zürich · Vezi mai mult »
14 februarie
---- 14 februarie este a 45-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Incidentul de la Berna și 14 februarie · Vezi mai mult »
16 februarie
---- 16 februarie este a 47-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Incidentul de la Berna și 16 februarie · Vezi mai mult »
18 februarie
---- 18 februarie este a 49-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Incidentul de la Berna și 18 februarie · Vezi mai mult »
1924
1924 (MCMXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Incidentul de la Berna și 1924 · Vezi mai mult »
1949
1949 (MCMXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Incidentul de la Berna și 1949 · Vezi mai mult »
1951
1951 (MCMLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Incidentul de la Berna și 1951 · Vezi mai mult »
1954
1954 (MCMLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Incidentul de la Berna și 1954 · Vezi mai mult »
1955
1955 (MCMLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Incidentul de la Berna și 1955 · Vezi mai mult »
1957
1957 (MCMLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Incidentul de la Berna și 1957 · Vezi mai mult »
1960
1960 (MCMLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Incidentul de la Berna și 1960 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Incidentul de la berna, Ocuparea legației României Populare de la Berna.
