acces mai rapid decât browser-ul!
72 relaţii: Analiza matematică, Arie, Arnaud Denjoy, Bernhard Riemann, Calculator, Cambridge University Press, Curbă, Degenerare (matematică), Derivată, Dreapta reală, Ecuație integrală, Electrodinamică, Element (matematică), ENIAC, Expresie bine definită, Fizică, Funcția gamma, Funcție, Funcție continuă, Funcție de ponderare, Funcție derivabilă, Funcție exponențială, Funcție mărginită, Funcție rațională, Funcție trigonometrică, Fundament, Geometrie diferențială, Gottfried Wilhelm von Leibniz, Gradul unui polinom, Henri Lebesgue, Inegalitatea Cauchy-Schwarz, Inegalitatea Hölder, Infinitezimal, Integrală curbilinie, Integrare prin schimbare de variabilă, Interval, Interval (matematică), Isaac Newton, Johann Radon, Limită (matematică), Logaritm, Masă, Măsura Lebesgue, Măsură, Măsură (matematică), McGraw-Hill, Mulțime închisă, Mulțime mărginită, Nicolas Bourbaki, Număr real, ..., Pătrat unitate, Permutare ciclică, Polinom, Primitivă, Produs scalar, Punct (geometrie), Radical (matematică), Serie Taylor, Spațiu Hilbert, Spațiu metric, Spațiu topologic, Spațiu tridimensional, Spațiu vectorial, Springer Science+Business Media, Sumă, Suprafață, Teorema fundamentală a calculului integral, Teorema lui Stokes, Valoare (matematică), Virgulă mobilă, Volum (geometrie), 0 (cifră). Extinde indicele (22 Mai Mult) »
Analiza matematică
Analiza matematică este ramura matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor (cuvânt derivat din franceză analyse), precum și operatori de funcții, spații și categorii algebrice de spații vectoriale de funcții matematice.
Nou!!: Integrală și Analiza matematică · Vezi mai mult »
Arie
Aria unei suprafețe este o mărime asociată unei suprafețe, care exprimă cantitativ, adică printr-o valoare numerică, proprietatea cât de întinsă este acea suprafață.
Nou!!: Integrală și Arie · Vezi mai mult »
Arnaud Denjoy
Arnaud Denjoy (n. 5 ianuarie 1884 la Auch - d. 21 ianuarie 1974 la Paris) a fost un matematician francez, profesor de analiză matematică la Sorbona, membru al Academiei Franceze de Științe și membru de onoare al Academiei Române (din 1957).
Nou!!: Integrală și Arnaud Denjoy · Vezi mai mult »
Bernhard Riemann
Georg Friedrich Bernhard Riemann (17 septembrie 1826 – 20 iulie, 1866) a fost un matematician german cu importante contribuții în analiza matematică și geometria diferențială, unele dintre ele deschizând drumul ulterior spre teoria relativității generalizate.
Nou!!: Integrală și Bernhard Riemann · Vezi mai mult »
Calculator
Desen al unui calculator personal. Calculator portabil Un calculator, numit și sistem de calcul, computer sau ordinator, este o mașină de prelucrat date și informații conform unei liste de instrucțiuni numită program.
Nou!!: Integrală și Calculator · Vezi mai mult »
Cambridge University Press
Clădirea Pitt, sediul Cambridge University Press din Trumpington Street, Cambridge Cambridge University Press este editura Universității Cambridge.
Nou!!: Integrală și Cambridge University Press · Vezi mai mult »
Curbă
În matematică, noțiunea de curbă se referă la o categorie largă de obiecte unidimensionale continue.
Nou!!: Integrală și Curbă · Vezi mai mult »
Degenerare (matematică)
În matematică un caz degenerat este un caz limită al unei clase de obiecte care pare a fi diferit calitativ de (și de obicei mai simplu decât) restul clasei, iar termenul degenerare este condiția de a fi un caz degenerat.
Nou!!: Integrală și Degenerare (matematică) · Vezi mai mult »
Derivată
curbă în orice moment; este colorată în verde dacă este pozitivă, în negru dacă este zero, respectiv în roșu, dacă este negativă. În matematică, derivata unei funcții este unul dintre conceptele fundamentale ale analizei matematice, împreună cu primitiva (inversa derivatei, adică integrala).
Nou!!: Integrală și Derivată · Vezi mai mult »
Dreapta reală
Dreapta reală În matematică dreapta reală este dreapta ale cărei puncte au coordonatele exprimate prin numere reale.
Nou!!: Integrală și Dreapta reală · Vezi mai mult »
Ecuație integrală
În matematică, o ecuație integrală este o ecuație în care funcția necunoscută apare sub un semn de integrală.
Nou!!: Integrală și Ecuație integrală · Vezi mai mult »
Electrodinamică
Maxwell Monument dedicat lui Maxwell în ''Parton, Dumfries and Galloway'', Scoția.Textul inscripției (fragment): ''Scurta sa viață a fost bogată în distinse contribuții la toate ramurile științelor fizice — căldură, lumină, mecanică. Mai presus de toate, prin unificarea teoriilor electricității și magnetismului el a stabilit un fundament sigur pentru fizica modernă, electrotehnică și astronomie și a pregătit calea pentru comunicațiile radio și televiziune.'' Electrodinamica e teoria clasică a interacțiunilor electromagnetice la scară macroscopică.
Nou!!: Integrală și Electrodinamică · Vezi mai mult »
Element (matematică)
În matematică, un element sau un membru al unei mulțimi este unul dintre obiectele distincte care alcătuiesc acea mulțime.
Nou!!: Integrală și Element (matematică) · Vezi mai mult »
ENIAC
Dr. Jon Nese (stânga) și echipa sa (dreapta) programează ENIAC în clădirea BRL 328 (fotografie a armatei SUA). 3.
Nou!!: Integrală și ENIAC · Vezi mai mult »
Expresie bine definită
În matematică o expresie bine definită sau expresie neambiguă este o expresie căreia definiția sa îi conferă o interpretare sau valoare unică.
Nou!!: Integrală și Expresie bine definită · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Integrală și Fizică · Vezi mai mult »
Funcția gamma
Graficul funcției gamma pe o parte din axa reală În matematică, funcția gamma, reprezentată prin litera grecească Γ.
Nou!!: Integrală și Funcția gamma · Vezi mai mult »
Funcție
Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).
Nou!!: Integrală și Funcție · Vezi mai mult »
Funcție continuă
În analiza matematică, o funcție se numește continuă într-un punct dacă o modificare mică a argumentului în jurul punctului dat produce o modificare mică a imaginii funcției și, mai mult, se poate limita oricât de mult variația valorii funcției prin limitarea variației argumentului.
Nou!!: Integrală și Funcție continuă · Vezi mai mult »
Funcție de ponderare
O funcție de ponderare este un procedeu matematic utilizat atunci când se efectuează o sumă, integrală sau medie pentru a da unor elemente mai multă "greutate" sau influență asupra rezultatului decât alte elemente din aceeași categorie.
Nou!!: Integrală și Funcție de ponderare · Vezi mai mult »
Funcție derivabilă
O funcție derivabilă În matematică o funcție derivabilă de variabilă reală este o funcție a cărei derivată există în orice punct din domeniul său.
Nou!!: Integrală și Funcție derivabilă · Vezi mai mult »
Funcție exponențială
Funcția exponențială este una din cele mai importante funcții din matematică.
Nou!!: Integrală și Funcție exponențială · Vezi mai mult »
Funcție mărginită
funcții mărginite (cu roșu) și a uneia nemărginite (cu albastru). Intuitiv, graficul unei funcții mărginite rămâne într-o bandă orizontală, în timp ce graficul unei funcții nemărginite nu. În matematică o funcție reală sau complexă, definită pe o mulțime, este mărginită dacă mulțimea valorilor funcției este mărginită.
Nou!!: Integrală și Funcție mărginită · Vezi mai mult »
Funcție rațională
În matematică o funcție rațională este orice funcție care poate fi definită printr-o fracție rațională, care este o fracție algebrică în care atât numărătorul, cât și numitorul sunt polinoame.
Nou!!: Integrală și Funcție rațională · Vezi mai mult »
Funcție trigonometrică
Toate funcţiile trigonometrice ale unui unghi θ pot fi construite geometric in jurul unui cerc unitate cu centrul în ''O''. În matematică, prin funcții trigonometrice se înțeleg niște funcții ale unui unghi oarecare.
Nou!!: Integrală și Funcție trigonometrică · Vezi mai mult »
Fundament
Arhitect la proiectarea fundmentamentului unei clădiri Fundament (lat. fundamen, -minis.
Nou!!: Integrală și Fundament · Vezi mai mult »
Geometrie diferențială
Geometria diferențială este o ramură a matematicii, care combină geometria analitică cu analiza matematică.
Nou!!: Integrală și Geometrie diferențială · Vezi mai mult »
Gottfried Wilhelm von Leibniz
Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.
Nou!!: Integrală și Gottfried Wilhelm von Leibniz · Vezi mai mult »
Gradul unui polinom
În matematică, gradul unui polinom este cel mai mare dintre gradele monoamelor polinomului (adică al termenilor individuali) cu coeficienți diferiți de zero.
Nou!!: Integrală și Gradul unui polinom · Vezi mai mult »
Henri Lebesgue
Henri Léon Lebesgue a fost un matematician francez, cunoscut pentru teoria integrării.
Nou!!: Integrală și Henri Lebesgue · Vezi mai mult »
Inegalitatea Cauchy-Schwarz
În matematică Inegalitatea lui Cauchy-Schwarz, cunoscută și sub numele de Inegalitatea Cauchy, Inegalitatea Schwarz sau Inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwarz este o inegalitate utilă întâlnită în mai multe situații.
Nou!!: Integrală și Inegalitatea Cauchy-Schwarz · Vezi mai mult »
Inegalitatea Hölder
În analiza matematică, inegalitatea lui Hölder, care poartă numele matematicianului german Otto Hölder, reprezintă o relație fundamentală în cadrul spațiilor spațiilor Lp.
Nou!!: Integrală și Inegalitatea Hölder · Vezi mai mult »
Infinitezimal
În matematică, un număr infinitezimal este un număr foarte mic care tinde către zero.
Nou!!: Integrală și Infinitezimal · Vezi mai mult »
Integrală curbilinie
Un model "în mișcare". În matematică, o integrală curbilinie este o integrală în care funcția de integrat este evaluată de-a lungul unei curbe.
Nou!!: Integrală și Integrală curbilinie · Vezi mai mult »
Integrare prin schimbare de variabilă
În analiza matematică, integrarea prin schimbarea de variabilă (sau prin substituție) este un procedeu de integrare care constă în înlocuirea unei variabile (sau a unei funcții) printr-o altă funcție sau alt parametru.
Nou!!: Integrală și Integrare prin schimbare de variabilă · Vezi mai mult »
Interval
Noțiunea de interval se poate referi la.
Nou!!: Integrală și Interval · Vezi mai mult »
Interval (matematică)
Interval este un termen de bază al algebrei și analizei matematice.
Nou!!: Integrală și Interval (matematică) · Vezi mai mult »
Isaac Newton
Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.
Nou!!: Integrală și Isaac Newton · Vezi mai mult »
Johann Radon
Johann Karl August Radon a fost un matematician austriac.
Nou!!: Integrală și Johann Radon · Vezi mai mult »
Limită (matematică)
În analiza matematică, prin limită a unei funcții într-un punct din domeniul de definiție se înțelege o valoare de care valoarea funcției se apropie oricât de mult atunci când valoarea de intrare (argumentul funcției) se apropie suficient de mult de punctul în care se caută limita.
Nou!!: Integrală și Limită (matematică) · Vezi mai mult »
Logaritm
nu o atinge și nu se intersectează cu ea. În matematică, logaritmul este operația inversă a ridicării la putere.
Nou!!: Integrală și Logaritm · Vezi mai mult »
Masă
:Acest articol descrie conceptul de „Masă” din fizică.
Nou!!: Integrală și Masă · Vezi mai mult »
Măsura Lebesgue
Măsura Lebesgue este o modalitate generală de a defini, în spațiul euclidian, "conținutul" unei figuri geometrice, în caz particular, lungime, arie, volum.
Nou!!: Integrală și Măsura Lebesgue · Vezi mai mult »
Măsură
Măsură se poate referi la.
Nou!!: Integrală și Măsură · Vezi mai mult »
Măsură (matematică)
ansamlu gol trebuie să fie 0. În teoria măsurilor, o măsură (măsură.
Nou!!: Integrală și Măsură (matematică) · Vezi mai mult »
McGraw-Hill
McGraw-Hill este un trust media și furnizor de servicii financiare din Statele Unite ale Americii.
Nou!!: Integrală și McGraw-Hill · Vezi mai mult »
Mulțime închisă
În matematică, o mulțime se numește închisă într-un spațiu topologic (sau în particular într-un spațiu metric) dacă orice punct exterior mulțimii se găsește la o distanță nenulă de acea mulțime.
Nou!!: Integrală și Mulțime închisă · Vezi mai mult »
Mulțime mărginită
În analiza matematică și în domenii conexe acesteia, o mulțime se consideră mărginită dacă este, într-un anume sens, de măsură finită.
Nou!!: Integrală și Mulțime mărginită · Vezi mai mult »
Nicolas Bourbaki
Grupul ''Nicolas Bourbaki'' într-un congres din 1938 Nicolas Bourbaki este pseudonimul matematicienilor francezi, foști studenți ai Școlii Normale din Paris, care au constituit un colectiv, cu scopul de a publica un tratat de matematică cu dezideratele școlii axiomatice ale lui David Hilbert.
Nou!!: Integrală și Nicolas Bourbaki · Vezi mai mult »
Număr real
Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice).
Nou!!: Integrală și Număr real · Vezi mai mult »
Pătrat unitate
planul real În matematică un pătrat unitate este un pătrat ale cărui laturi au lungimea de unitate.
Nou!!: Integrală și Pătrat unitate · Vezi mai mult »
Permutare ciclică
În matematică și în special în teoria grupurilor o permutare ciclică este o permutare a elementelor unei mulțimi X care aplică elementele unei submulțimi S din X pe ele înseși într-o manieră ciclică, în timp ce fixează (adică aplică pe ele însele) toate celelalte elemente ale lui X. Dacă S are ''k'' elemente, permutarea se numește k-ciclu.
Nou!!: Integrală și Permutare ciclică · Vezi mai mult »
Polinom
În matematică, un polinom este o expresie construită dintr-una sau mai multe variabile și constante, folosind doar operații de adunare, scădere, înmulțire și ridicare la putere cu exponent întreg pozitiv.
Nou!!: Integrală și Polinom · Vezi mai mult »
Primitivă
În analiza matematică, o primitivă sau integrală nedefinităPrimitivele se mai numesc și integrale generale, și uneori simplu integrale.
Nou!!: Integrală și Primitivă · Vezi mai mult »
Produs scalar
Interpretarea geometrică a produsului scalar În matematică, produsul scalar este o operație algebrică care ia doi vectori și returnează un număr real.
Nou!!: Integrală și Produs scalar · Vezi mai mult »
Punct (geometrie)
În geometrie un punct este un obiect idealizat (un concept) dintr-un spațiu dat.
Nou!!: Integrală și Punct (geometrie) · Vezi mai mult »
Radical (matematică)
În matematică, radicalul unui număr reprezintă un alt număr, care ridicat la o putere cu exponent fracționar (numitorul exponentului puterii fiind denumit ordinul radicalului) este egal cu numărul dat.
Nou!!: Integrală și Radical (matematică) · Vezi mai mult »
Serie Taylor
grad 1, 3, 5, 7, 9, 11 și 13. În matematică, o serie Taylor este o reprezentare a unei funcții ca o sumă infinită de termeni calculați din valorile derivatelor acelei funcții într-un punct.
Nou!!: Integrală și Serie Taylor · Vezi mai mult »
Spațiu Hilbert
În analiza matematică, un spațiu Hilbert este un spațiu vectorial peste care s-a definit un produs exterior (un spațiu prehilbertian) și care este un spațiu metric complet în raport cu metrica indusă de produsul exterior.
Nou!!: Integrală și Spațiu Hilbert · Vezi mai mult »
Spațiu metric
În matematică, prin spațiu metric se înțelege orice mulțime X pe care este definită o funcție d:X\times X\to.
Nou!!: Integrală și Spațiu metric · Vezi mai mult »
Spațiu topologic
Un spațiu topologic este o mulțime pe care s-a definit o structură pe baza căreia se definesc noțiunile de vecinătate, convergență și limită.
Nou!!: Integrală și Spațiu topologic · Vezi mai mult »
Spațiu tridimensional
O reprezentare a unui sistem de coordonate cartezian tridimensional cu axa ''x'' îndreptată către observator Un spațiu tridimensional, spațiu cu trei dimensiuni sau 3-spațiu este un spațiu geometric în care sunt necesare trei valori (numite coordonate) pentru a determina poziția unui punct). Acesta este sensul informal al termenului dimensiune. În fizică și matematică, o secvență de n numere reale poate fi considerată o locație într-un spațiu n-dimensional. Când n.
Nou!!: Integrală și Spațiu tridimensional · Vezi mai mult »
Spațiu vectorial
'''v''' + 2'''w'''. Un spațiu vectorial (numit și spațiu liniar) este o colecție de obiecte numite vectori, care pot fi adunați între ei și înmulțiți („scalați”) cu numere, denumite în acest context scalari.
Nou!!: Integrală și Spațiu vectorial · Vezi mai mult »
Springer Science+Business Media
Springer Science+Business Media, cunoscută în general drept Springer, este o editură multinațională germană, care publică cărți, e-bookuri și reviste științifice evaluate de colegi din publicații științifice, umaniste, tehnice și medicale (STM).
Nou!!: Integrală și Springer Science+Business Media · Vezi mai mult »
Sumă
În matematică, mai exact în algebră, suma este rezultatul adunării unor termeni.
Nou!!: Integrală și Sumă · Vezi mai mult »
Suprafață
În matematică, o suprafață este o mulțime de puncte având local în fiecare punct o structură asemănătoare cu un plan (o varietate bidimensională).
Nou!!: Integrală și Suprafață · Vezi mai mult »
Teorema fundamentală a calculului integral
Teorema fundamentală a calculului integral specifică relația dintre cele două operații de bază ale calculului integral, derivarea și integrarea.
Nou!!: Integrală și Teorema fundamentală a calculului integral · Vezi mai mult »
Teorema lui Stokes
Teorema lui Stokes din geometria diferențială este o afirmație despre integrarea formelor diferențiale care generalizează câteva teoreme din calculul vectorial.
Nou!!: Integrală și Teorema lui Stokes · Vezi mai mult »
Valoare (matematică)
În matematică o valoare poate fi orice obiect matematic.
Nou!!: Integrală și Valoare (matematică) · Vezi mai mult »
Virgulă mobilă
În tehnologia informației, virgula mobilă (în) este unul din sistemele folosite pentru reprezentarea numerelor raționale ca șiruri de biți.
Nou!!: Integrală și Virgulă mobilă · Vezi mai mult »
Volum (geometrie)
Un recipient folosit pentru măsurarea volumului lichidelor. In SI Metrul Cub m3 Volumul este o mărime fizică (inclusiv geometrică) ce indică proprietatea măsurabilă a unui corp de a avea tridimensionalitate, adică întindere de-a lungul a trei axe perpendiculare pe care se măsoară lungimea, lățimea și respectiv înălțimea sa (toate cele trei dimensiuni fiind, de fapt, valori de lungime).
Nou!!: Integrală și Volum (geometrie) · Vezi mai mult »
0 (cifră)
Zero înseamnă, primordial în matematică, dar nu numai în matematică, absența oricărei cantități.
Nou!!: Integrală și 0 (cifră) · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Calcul integral, Integrala, Integrala definită, Integrală definită, Integrală iterată.
