Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Isaac Barrow

Index Isaac Barrow

Isaac Barrow (n. octombrie 1630 - d. 4 mai 1677) a fost matematician, filolog și teolog englez, celebru mai ales pentru contribuțiile în matematică în dezvoltarea calculului modern (calculul diferențial și integral - pe acea vreme domenii noi ale matematicii).

43 relaţii: Alhazen, Anglia, Antichitatea, Arie, Calcul infinitezimal, Cambridge, Cinematică, Constantinopol, Curbă, Curcubeu, Filologie, Fizică, Franța, Funcție, Geometrie, Gottfried Wilhelm von Leibniz, Inegalitatea lui Barrow, Isaac Newton, Italia, Lentilă (optică), Londra, Lunetă, Matematician, Reflexia luminii, Refracție, Serie (matematică), Tangentă, Tangentă (geometrie), Teologie, Trinity College, Cambridge, Triunghi, 1630, 1648, 1649, 1655, 1659, 1660, 1662, 1663, 1669, 1672, 1677, 4 mai.

Alhazen

Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham (în arabă, أبو علي الحسن بن الهيثم‎, latinizat, Alhazen) (n. 965 - d. 1039) a fost savant arab.

Nou!!: Isaac Barrow și Alhazen · Vezi mai mult »

Anglia

Anglia (în) este o țară care face parte din Regatul Unit.

Nou!!: Isaac Barrow și Anglia · Vezi mai mult »

Antichitatea

Antichitatea este epoca istorică de la inventarea scrierii și începutul înregistrărilor istorice până la debutul Evului Mediu.

Nou!!: Isaac Barrow și Antichitatea · Vezi mai mult »

Arie

Aria unei suprafețe este o mărime asociată unei suprafețe, care exprimă cantitativ, adică printr-o valoare numerică, proprietatea cât de întinsă este acea suprafață.

Nou!!: Isaac Barrow și Arie · Vezi mai mult »

Calcul infinitezimal

Calcul infinitezimal (sau calcul integral și diferențial) este denumirea dată ramurii analizei matematice care studiază schimbarea, operând cu mărimi infinitezimale, prin intermediul a două mari subramuri: calcul diferențial (rate de variație și pante ale curbelor) și calcul integral (suprafața sub o curbă și dintre curbe).

Nou!!: Isaac Barrow și Calcul infinitezimal · Vezi mai mult »

Cambridge

Cambridge este un oraș universitar din Regatul Unit, centrul administrativ al comitatului Cambridgeshire în regiunea East din Anglia.

Nou!!: Isaac Barrow și Cambridge · Vezi mai mult »

Cinematică

Cinematica (în lb. greacă, kinein, a se mișca) este o ramură a mecanicii clasice ce se ocupă cu studiul mișcării obiectelor fără a lua în considerație cauza ce duce la această mișcare.

Nou!!: Isaac Barrow și Cinematică · Vezi mai mult »

Constantinopol

Constantinopol (Κωνσταντινούπολις, Κωνσταντινούπολη – Konstantinoúpolis, Konstantinoúpoli; Constantinopolis; قسطنطینیه, Kostantiniyye; acum İstanbul) a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.

Nou!!: Isaac Barrow și Constantinopol · Vezi mai mult »

Curbă

În matematică, noțiunea de curbă se referă la o categorie largă de obiecte unidimensionale continue.

Nou!!: Isaac Barrow și Curbă · Vezi mai mult »

Curcubeu

Curcubeu deasupra muntelui Cindrel, Sibiu, România Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care se manifestă prin apariția pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă.

Nou!!: Isaac Barrow și Curcubeu · Vezi mai mult »

Filologie

Filologia (cuvânt provenit din greaca veche, φιλολογία, compus din philos „prieten, iubitor de” și logos „cuvânt, vorbă”) a fost considerată, într-o accepțiune largă, știința care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor, în special cu studiul textelor arhaice (Paleografie și Epigrafie) și al operelor literare (care conține și aspecte culturale, istorice, etnolingvistice, religioase, politice, economice etc.), din punctul de vedere al limbii, al influențelor suferite, al modului în care ni s-au transmis etc., precum și cu editarea acestora.

Nou!!: Isaac Barrow și Filologie · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Isaac Barrow și Fizică · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Nou!!: Isaac Barrow și Franța · Vezi mai mult »

Funcție

Diagramă reprezentând o funcție cu domeniul \ 1, 2, 3, 4 \ și codomeniul \ a, b, c, d \ În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime (domeniul) un singur element dintr-o altă (posibil din aceeași) mulțime (codomeniul).

Nou!!: Isaac Barrow și Funcție · Vezi mai mult »

Geometrie

Geometria (din γεωμετρία; geo.

Nou!!: Isaac Barrow și Geometrie · Vezi mai mult »

Gottfried Wilhelm von Leibniz

Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz a fost un filozof și matematician german, unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german și important continuator (alături de filozoful Baruch Spinoza) al cartezianismului, curent filozofic fondat de polimatul René Descartes.

Nou!!: Isaac Barrow și Gottfried Wilhelm von Leibniz · Vezi mai mult »

Inegalitatea lui Barrow

În geometria triunghiului, inegalitatea lui Barrow se enunță astfel: Fie P un punct în interiorul triunghiului ABC, Qa, Qb, Qc punctele unde bisectoarele unghiurilor BPC, CPA, APB intersectează laturile BC, CA, AB.

Nou!!: Isaac Barrow și Inegalitatea lui Barrow · Vezi mai mult »

Isaac Newton

Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

Nou!!: Isaac Barrow și Isaac Newton · Vezi mai mult »

Italia

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană), oficial Republica italiană (in), este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de Sud.

Nou!!: Isaac Barrow și Italia · Vezi mai mult »

Lentilă (optică)

Lentile biconvexe În optică, lentila este o piesă realizată dintr-un material transparent (sticlă, material plastic etc.), cu două suprafețe opuse, în general curbe, folosită singură sau împreună cu alte piese similare pentru a concentra sau diverge lumina și a forma imagini ale obiectelor.

Nou!!: Isaac Barrow și Lentilă (optică) · Vezi mai mult »

Londra

Londra (în) este capitala Angliei și a Regatului Unit.

Nou!!: Isaac Barrow și Londra · Vezi mai mult »

Lunetă

Exemplu de lunetă clădiri din Frankfurt, Germania. Luneta sau ocheanul este un instrument optic alcătuit din mai multe lentile folosit la observarea obiectelor îndepărtate.

Nou!!: Isaac Barrow și Lunetă · Vezi mai mult »

Matematician

Euclid (ținând echerul în mână) este considerat „părintele geometriei”. Matematicianul este o persoană al cărei prim domeniu de studiu și/sau cercetare este acela al matematicii.

Nou!!: Isaac Barrow și Matematician · Vezi mai mult »

Reflexia luminii

Reflexia în oglindă a Muntelui Hood (Oregon) în lac Schemă pentru reflexia luminii, unde ''i'' este unghiul de incidență (unghiul dintre raza de lumină incidentă și normala la suprafață în punctul de incidență) și ''r'' este unghiul de reflexie (unghiul dintre raza de lumină reflectată și normala la suprafață în punctul de incidență) Reflexia luminii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la suprafața de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit.

Nou!!: Isaac Barrow și Reflexia luminii · Vezi mai mult »

Refracție

Schemă pentru refracția luminii, unde ''i'' este unghiul de incidență și ''r'' este unghiul de refracție. Refracția este schimbarea direcției de propagare a unei unde la interfața dintre două medii în care unda are viteze de propagare diferite, sau datorită gradientului local al proprietăților mediului în care se propagă.

Nou!!: Isaac Barrow și Refracție · Vezi mai mult »

Serie (matematică)

În matematică, o serie este un șir infinit între elementele căruia se poate scrie semnul operației de adunare: Elementele seriei pot fi numere reale, numere complexe, vectori, funcții având ca valori numere reale, complexe sau vectori, etc.

Nou!!: Isaac Barrow și Serie (matematică) · Vezi mai mult »

Tangentă

Graficul funcției tangentă Tangenta este o funcție trigonometrică periodică, definită în contextul unui triunghi dreptunghic ca fiind raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată.

Nou!!: Isaac Barrow și Tangentă · Vezi mai mult »

Tangentă (geometrie)

Tangenta la o curbă; dreapta roșie este tangentă la curbă în punctul marcat Plan tangent la o sferă În geometrie o tangentă la o curbă într-un punct dat este o dreaptă care „doar atinge” curba în acel punct.

Nou!!: Isaac Barrow și Tangentă (geometrie) · Vezi mai mult »

Teologie

Teologia (neogreacă θεολογία theología, din elină θεός theós „zeu”, „Dumnezeu” și λόγος lógos, „cuvânt”, „știință”) înseamnă „învățătura lui Dumnezeu” sau a zeilor în general.

Nou!!: Isaac Barrow și Teologie · Vezi mai mult »

Trinity College, Cambridge

Trinity College este unul din colegiile constituente ale Universității Cambridge din Cambridge, Anglia.

Nou!!: Isaac Barrow și Trinity College, Cambridge · Vezi mai mult »

Triunghi

Triunghiul este figura geometrică dată de reuniunea segmentelor închise determinate de trei puncte distincte necoliniare.

Nou!!: Isaac Barrow și Triunghi · Vezi mai mult »

1630

1630 (MDCXXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Isaac Barrow și 1630 · Vezi mai mult »

1648

1648 (MDCXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Isaac Barrow și 1648 · Vezi mai mult »

1649

1649 (MDCXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Isaac Barrow și 1649 · Vezi mai mult »

1655

Anul 1655 (MDCLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Isaac Barrow și 1655 · Vezi mai mult »

1659

1659 (MDCLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Isaac Barrow și 1659 · Vezi mai mult »

1660

1660 (MDCLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Isaac Barrow și 1660 · Vezi mai mult »

1662

1662 (MDCLXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Isaac Barrow și 1662 · Vezi mai mult »

1663

1663 (MDCLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Isaac Barrow și 1663 · Vezi mai mult »

1669

1669 (MDCLXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Isaac Barrow și 1669 · Vezi mai mult »

1672

1672 (MDCLXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Isaac Barrow și 1672 · Vezi mai mult »

1677

1677 (MDCLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Isaac Barrow și 1677 · Vezi mai mult »

4 mai

---- 4 mai este a 124-a zi a calendarului gregorian și ziua a 125-a în anii bisecți.

Nou!!: Isaac Barrow și 4 mai · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Isaac barrow.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »