acces mai rapid decât browser-ul!
50 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Albert I al Belgiei, Amedeo, Duce de Aosta, Anne de Orléans, Antoine, Duce de Montpensier, Carol al IV-lea al Spaniei, Casa de Orléans, Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin, Ferdinand al VII-lea al Spaniei, Ferdinand I al celor Două Sicilii, Ferdinand, Duce de Montpensier, Francisc I al celor Două Sicilii, Frederick Louis, Mare Duce Ereditar de Mecklenburg-Schwerin, Friedrich Franz I, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin, George I al Greciei, Infanta Luisa Fernanda a Spaniei, Isabela, contesă de Paris, Isabelle de Orléans (1900–1983), Jean d'Orléans, duce de Guise, Karl August, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach, Karoline Luise, Prințesă de Saxa-Weimar-Eisenach, Larache, Legea Salică, Leopold al II-lea al Belgiei, Louisa de Hesse-Darmstadt, Louise Marie Adélaïde de Bourbon, Ludovic Filip, Conte de Paris, Ludovic-Filip al Franței, Maria Amalia a celor Două Sicilii, Maria Carolina a Austriei, Maria Christina a celor Două Sicilii, Maria Isabela a Spaniei, Maria Luisa de Parma, Maroc, Olga Constantinovna a Rusiei, Philippe Égalité, Philippe de Orléans (1869–1926), Prințesa Françoise de Orléans (1844–1925), Prințesa Françoise de Orléans (1902–1953), Prințesa Hélène de Orléans, Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (1756–1808), Prințesa Marie Isabelle d'Orléans, Prințul Christofor al Greciei și Danemarcei, Prințul Ferdinand-Filip al Franței, Prințul Henri, Conte de Paris, Prințul Robert, Duce de Chartres, 1878, 1961, 21 aprilie, 7 mai.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Albert I al Belgiei
Albert I (8 aprilie 1875 – 17 februarie 1934) a fost rege al Belgiei din 1909 până în 1934.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Albert I al Belgiei · Vezi mai mult »
Amedeo, Duce de Aosta
Prințul Amedeo, al 3-lea Duce de Aosta (Amedeo Umberto Isabella Luigi Filippo Maria Giuseppe Giovanni di Savoia-Aosta; 21 octombrie 1898 – 3 martie 1942) a fost al treilea Duce de Aosta și văr primar al regelui Italiei, Victor Emmanuel al III-lea.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Amedeo, Duce de Aosta · Vezi mai mult »
Anne de Orléans
Prințesa Anne de Orléans (Anne Hélène Marie; 5 august 1906 – 19 martie 1986) a fost membră a Casei de Orléans și Ducesă de Aosta prin căsătorie.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Anne de Orléans · Vezi mai mult »
Antoine, Duce de Montpensier
Prințul Antoine d'Orléans, Duce de Montpensier (Antoine Marie Philippe Louis; 31 iulie 18244 februarie 1890) a fost membru al familiei regale franceze, cel mai mic fiu al regelui Ludovic-Filip al Franței și al soției lui Maria Amalia a celor Două Sicilii.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Antoine, Duce de Montpensier · Vezi mai mult »
Carol al IV-lea al Spaniei
Carol al IV-lea (11 noiembrie 1748 – 20 ianuarie 1819) a fost rege al Spaniei din 14 decembrie 1788 până la abdicarea sa din 19 martie 1808.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Carol al IV-lea al Spaniei · Vezi mai mult »
Casa de Orléans
Blazonul lui Louis-Philippe Orléans este numele folosit de mai multe ramuri ale Casei Regale a Franței, toate coborând pe linie masculină legitimă de la fondatorul dinastiei, Hugo Capet.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Casa de Orléans · Vezi mai mult »
Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin
Helene de Mecklenburg-Schwerin (Helene Luise Elisabeth; 24 ianuarie 1814 – 17 mai 1858) a fost Prințesă Moștenitoare a Franței după căsătoria din 1837 cu fiul cel mare al regelui Ludovic Filip al Franței, Ferdinand Philippe de Orléans.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin · Vezi mai mult »
Ferdinand al VII-lea al Spaniei
Ferdinand al VII-lea de Burbon (spaniolă: Fernando VII de Borbón; n. 14 octombrie 1784, San Lorenzo de El Escorial - d. 29 septembrie 1833, Madrid), supranumit Cel Dorit, a fost rege al Spaniei în 1808.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Ferdinand al VII-lea al Spaniei · Vezi mai mult »
Ferdinand I al celor Două Sicilii
Ferdinand I a fost suveranul Regatului celor Două Sicilii din 1759 până la moartea sa.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Ferdinand I al celor Două Sicilii · Vezi mai mult »
Ferdinand, Duce de Montpensier
Ferdinand d'Orléans, Duce de Montpensier, (9 septembrie 1884 – 30 ianuarie 1924) a fost membru al Casei de Orléans și prinț al Franței.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Ferdinand, Duce de Montpensier · Vezi mai mult »
Francisc I al celor Două Sicilii
Francisc I (14 august 1777 – 8 noiembrie 1830) a fost rege al celor Două Sicilii din 1825 până în 1830.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Francisc I al celor Două Sicilii · Vezi mai mult »
Frederick Louis, Mare Duce Ereditar de Mecklenburg-Schwerin
Frederic Louis de Mecklenburg-Schwerin (13 iunie 1778, Ludwigslust – 29 noiembrie 1819, Ludwigslust) a fost prinț ereditar al Marelui Ducat de Mecklenburg-Schwerin.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Frederick Louis, Mare Duce Ereditar de Mecklenburg-Schwerin · Vezi mai mult »
Friedrich Franz I, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin
Frederic Franz I, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin (10 decembrie 1756 – 1 februarie 1837) a condus Marele Ducat de Mecklenburg-Schwerin, întâi ca Duce (1785–1815), apoi ca Mare Duce (1815–1837).
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Friedrich Franz I, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin · Vezi mai mult »
George I al Greciei
George I (Geōrgios A', Vasileús tōn Ellēnōn) a fost rege al Greciei din 1863 până în 1913.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și George I al Greciei · Vezi mai mult »
Infanta Luisa Fernanda a Spaniei
Infanta María Luisa Fernanda a Spaniei (30 ianuarie 1832 – 2 februarie 1897) a fost infantă a Spaniei și Ducesă de Montpensier.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Infanta Luisa Fernanda a Spaniei · Vezi mai mult »
Isabela, contesă de Paris
Prințesa Isabela de Orléans-Bragança (13 august 1911 – 5 iulie 2003), a fost, prin căsătorie, ducesă de Orléans, de Valois, de Chartres, de Guise, de Enghien, de Vendôme, de Penthièvre, de Aumale, de Nemours și de Montpensier, prințesă de Joinville, prințesă Condé etc și contesă de Paris.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Isabela, contesă de Paris · Vezi mai mult »
Isabelle de Orléans (1900–1983)
Prințesa Isabelle Françoise Hélène Marie de Orléans (27 noiembrie 1900, Le Nouvion-en-Thiérache, Franța – 12 februarie 1983, Neuilly-sur-Seine, Franța) a fost membră a Casei de Orléans și prin căsătorie a devenit contesă de Harcourt.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Isabelle de Orléans (1900–1983) · Vezi mai mult »
Jean d'Orléans, duce de Guise
Prințul Jean Pierre Clément Marie d'Orléans, Duce de Guise (4 septembrie 1874 – 25 august 1940) a fost fiu al lui Robert, Duce de Chartres (1840–1910), nepot al Prințului Ferdinand-Philippe și strănepot al regelui Ludovic-Filip al Franței.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Jean d'Orléans, duce de Guise · Vezi mai mult »
Karl August, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach
Karl August, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach (3 septembrie 1757 – 14 iunie 1828) a fost Duce de Saxa-Weimar și de Saxa-Eisenach din 1758, Duce de Saxa-Weimar-Eisenach de la crearea ducatului în 1809 și Mare Duce din 1815 până la moartea sa.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Karl August, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach · Vezi mai mult »
Karoline Luise, Prințesă de Saxa-Weimar-Eisenach
Prințesa Karoline de Saxa-Weimar-Eisenach (Karoline Luise; 18 iulie 1786 – 20 ianuarie 1816) a fost prințesă de Mecklenburg-Schwerin prin căsătorie.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Karoline Luise, Prințesă de Saxa-Weimar-Eisenach · Vezi mai mult »
Larache
Larache este un oraș în Maroc.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Larache · Vezi mai mult »
Legea Salică
Clovis I, în mijlocul conducătorilor săi militari, dictează ''Legea Salică'' (Reproducere după un manuscris din sec. XIV). Legea Salică (Pactus Legis Salicae) a fost un cod sau o compilație de legi folosite de franci, forma lor oficială fiind stabilită în secolul al VI-lea, sub domnia lui Clovis I. Printre prevederi se numărau.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Legea Salică · Vezi mai mult »
Leopold al II-lea al Belgiei
Leopold al II-lea (9 aprilie 1835 – 17 decembrie 1909) a fost al doilea rege al belgienilor.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Leopold al II-lea al Belgiei · Vezi mai mult »
Louisa de Hesse-Darmstadt
Louisa Augusta de Hesse-Darmstadt (30 ianuarie 1757, Berlin - 14 februarie 1830) a fost prințesă germană.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Louisa de Hesse-Darmstadt · Vezi mai mult »
Louise Marie Adélaïde de Bourbon
Louise Marie Adélaïde de Bourbon (n. 13 martie 1753; d. 23 iunie 1821) a fost soția Ducelui de Orléans, Philippe d'Orléans mama ultimului rege al Franței, Louis-Philippe.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Louise Marie Adélaïde de Bourbon · Vezi mai mult »
Ludovic Filip, Conte de Paris
Prințul Louis-Philippe Albert de Orléans, Conte de Paris (24 august 1838, Paris – 8 septembrie 1894) a fost nepot al regelui Ludovic-Filip al Franței.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Ludovic Filip, Conte de Paris · Vezi mai mult »
Ludovic-Filip al Franței
Ludovic-Filip de Orléans (n. 6 octombrie 1773, Paris - d. 26 august 1850, Surrey, Anglia) a fost rege al francezilor în perioada "Monarhiei din Iulie", între 1830 și 1848.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Ludovic-Filip al Franței · Vezi mai mult »
Maria Amalia a celor Două Sicilii
Maria Amalia Teresa a celor Două Sicilii (26 aprilie 1782 – 24 martie 1866) a fost regină a Franței ca soție a regelui Ludovic-Filip.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Maria Amalia a celor Două Sicilii · Vezi mai mult »
Maria Carolina a Austriei
Maria Carolina a Austriei (13 august 1752 – 8 septembrie 1814) a fost soția regelui Ferdinand I al celor Două Sicilii și de facto conducător al Neapolelui în perioada 1768-1799 și 1799-1806 și al Siciliei în perioada 1768-1814, deși ea a pierdut de facto puterea în 1812.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Maria Carolina a Austriei · Vezi mai mult »
Maria Christina a celor Două Sicilii
Maria Christina a celor Două Sicilii (27 aprilie 1806–22 august 1878), a fost regină a Spaniei (1829-1833) și regentă a Spaniei (1833-1840).
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Maria Christina a celor Două Sicilii · Vezi mai mult »
Maria Isabela a Spaniei
María Isabella a Spaniei (6 iulie 1789 – 13 septembrie 1848) a fost infantă a Spaniei și regină a Regatului celor Două Sicilii.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Maria Isabela a Spaniei · Vezi mai mult »
Maria Luisa de Parma
Maria Luisa de Parma, regină a Spaniei (9 decembrie 1751, Parma, Italia - 2 ianuarie 1819, Roma, Italia) a fost soția regelui Carol al IV-lea al Spaniei.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Maria Luisa de Parma · Vezi mai mult »
Maroc
Maroc (al-Maġrib; berberă: Amerruk / Murakuc), oficial Regatul Maroc (المملكة المغربية, al-Mamlakah al-Maġribiyya) este o țară situată în Africa de Nord, la sud de Spania, precum și la 349 km sud-est de Portugalia.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Maroc · Vezi mai mult »
Olga Constantinovna a Rusiei
Olga Constantinovna a Rusiei, mai târziu Regina Olga a Greciei (3 septembrie 1851 – 18 iunie 1926), a fost soția regelui George I al Greciei iar în 1920 regentă a Greciei.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Olga Constantinovna a Rusiei · Vezi mai mult »
Philippe Égalité
Louis Philippe d'Orléans (13 aprilie 1747, – 6 noiembrie 1793), a fost membru al unei ramuri inferioare a Casei de Bourbon, dinastia care conducea Franța.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Philippe Égalité · Vezi mai mult »
Philippe de Orléans (1869–1926)
Prințul Philippe d'Orléans, Duce de Orléans (24 august 1869 – 28 martie 1926) a fost pretendent orleanist la tronul Franței din 1894 până în 1926.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Philippe de Orléans (1869–1926) · Vezi mai mult »
Prințesa Françoise de Orléans (1844–1925)
Françoise de Orléans (Françoise Marie Amélie; 14 august 1844 – 28 octombrie 1925) a fost membră a Casei de Orléans prin naștere și Ducesă de Chartres prin căsătorie.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Prințesa Françoise de Orléans (1844–1925) · Vezi mai mult »
Prințesa Françoise de Orléans (1902–1953)
Prințesa Françoise de Orléans (25 decembrie 1902 - 25 februarie 1953) s-a născut Prințesă de Orléans și a fost Prințesă a Greciei și Danemarcei prin căsătorie.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Prințesa Françoise de Orléans (1902–1953) · Vezi mai mult »
Prințesa Hélène de Orléans
Prințesa Hélène de Orléans (13 iunie 1871 - 21 ianuarie 1951) a fost membră a Casei regale de Orléans și, prin căsătoria cu Prințul Emanuel, Ducesă de Aosta.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Prințesa Hélène de Orléans · Vezi mai mult »
Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (1756–1808)
Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg, (9 martie 1756 - 1 ianuarie 1808), a fost membră a Casei de Saxa-Gotha-Altenburg și Prințesă de Saxa-Gotha-Altenburg prin naștere.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg (1756–1808) · Vezi mai mult »
Prințesa Marie Isabelle d'Orléans
Prințesa Marie Isabelle d'Orléans (Maria Isabel Francisca de Asis Antonia Luisa Fernanda Cristina Amelia Felipa Adelaide Josefa Elena Enriqueta Carolina Justina R; 21 septembrie 1848 – 23 aprilie 1919) a fost infantă a Spaniei și Contesă de Paris.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Prințesa Marie Isabelle d'Orléans · Vezi mai mult »
Prințul Christofor al Greciei și Danemarcei
Prințul Christofor al Greciei și Danemarcei (10 august 1888 – 21 ianuarie 1940) a fost membru al casei regale Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Prințul Christofor al Greciei și Danemarcei · Vezi mai mult »
Prințul Ferdinand-Filip al Franței
Ferdinand Filip d'Orléans (3 septembrie 1810 — 13 iulie 1842) a fost Prinț Regal al Franței, fiul cel mare a regelui Ludovic-Filip al Franței și a Prințesei Maria Amalia de Bourbon-Sicilia.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Prințul Ferdinand-Filip al Franței · Vezi mai mult »
Prințul Henri, Conte de Paris
Henri Robert Ferdinand Marie Louis Philippe d'Orléans (Henri d'Orléans, conte de Paris, 5 iulie 1908 – 19 iunie 1999), cunoscut și ca Prințul Henri, Conte de Paris, a fost pretendent orleanist al tronului Franței din 1940 până la moartea acestuia.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Prințul Henri, Conte de Paris · Vezi mai mult »
Prințul Robert, Duce de Chartres
Prințul Robert Philippe Louis Eugène Ferdinand de Orléans, Duce de Chartres (9 noiembrie 1840, Paris - 5 decembrie 1910, Saint Firmin) a fost al doilea fiu al Prințului Ferdinand-Filip al Franței și deci nepot al regelui Ludovic-Filip al Franței.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și Prințul Robert, Duce de Chartres · Vezi mai mult »
1878
1878 (MDCCCLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și 1878 · Vezi mai mult »
1961
1961 (MCMLXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și 1961 · Vezi mai mult »
21 aprilie
---- 21 aprilie este a 111-a zi a calendarului gregorian și ziua a 112-a în anii bisecți.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și 21 aprilie · Vezi mai mult »
7 mai
---- 7 mai este a 127-a zi a calendarului gregorian și ziua a 128-a în anii bisecți.
Nou!!: Prințesa Isabelle de Orléans (1878–1961) și 7 mai · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Isabelle d'Orléans, ducesă de Guise, Prinţesa Isabelle de Orléans (1878–1961), Prințesa Isabelle de Orleans (1878–1961), Prințesa Isabelle de Orléans (1878-1961).
