acces mai rapid decât browser-ul!
25 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Alexandru I al Iugoslaviei, Austro-Ungaria, Avocat, Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Croați, Iosip Broz Tito, Iugoslavi, Liga Comuniștilor din Iugoslavia, Lista șefilor de stat din Iugoslavia, Partizanii iugoslavi, Perioada interbelică, Politician, Regatul autonom Croația-Slavonia, Regatul Iugoslaviei, Republica Socialistă Croația, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Zagreb, 13 ianuarie, 1881, 1946, 1953, 1968, 2 februarie, 21 ianuarie.
Al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.
Nou!!: Ivan Ribar și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »
Alexandru I al Iugoslaviei
Alexandru I, numit și Alexandru I Karađorđević sau Alexandru Unificatorul (n. 16 decembrie 1888, Cetinje - d. 9 octombrie 1934, Marsilia) a fost întâiul rege al Regatului Iugoslaviei, fiind înainte, între anii 1921–1929, suveran al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor.
Nou!!: Ivan Ribar și Alexandru I al Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Austro-Ungaria
Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918.
Nou!!: Ivan Ribar și Austro-Ungaria · Vezi mai mult »
Avocat
În accepțiunea generală, avocatul este un jurist ale cărui funcții tradiționale sunt de a consilia, reprezenta, asista și apăra clienții săi, persoane fizice sau juridice, în instanțele de judecată, prin pledoarie, pentru afirmarea drepturilor acestora.
Nou!!: Ivan Ribar și Avocat · Vezi mai mult »
Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia
Prima constituţie a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia (RSFI) a reprezentat legea supremă a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, și a predecesorului acesteia Republica Populară Federativă Iugoslavă (RPFI).
Nou!!: Ivan Ribar și Constituția Republicii Socialiste Federative Iugoslavia · Vezi mai mult »
Croați
regelui Tomislav (pictură modernă de Oton Iveković) Croații (în) sunt grup etnic din ramura slavilor de sud majoritatea locuind în Croația, Bosnia și Herțegovina și țările vecine.
Nou!!: Ivan Ribar și Croați · Vezi mai mult »
Iosip Broz Tito
Iosip Broz Tito (nume la naștere Josip Broz; în chirilica sârbo-croată: Јосип Броз Тито) a fost un revoluționar comunist iugoslav și om de stat.
Nou!!: Ivan Ribar și Iosip Broz Tito · Vezi mai mult »
Iugoslavi
Iugoslavii (sârbo-croată, bosniacă, croată și slovenă cu alfabetul latin: Jugosloveni/ Jugoslovani/ Jugoslaveni; sârbo-croată, sârbă, muntenegreană și macedoneană cu alfabetul chirilic: Југословени) este o denumire națională utilizată de către unele persoane din întreaga fosta Iugoslavie care continuă să fie folosit în unele țări succesoare federației.
Nou!!: Ivan Ribar și Iugoslavi · Vezi mai mult »
Liga Comuniștilor din Iugoslavia
Liga Comuniștilor din Iugoslavia (în), inițial Partidul Comunist din Iugoslavia (în) (înainte de 1952) a fost un partid comunist major în Iugoslavia.
Nou!!: Ivan Ribar și Liga Comuniștilor din Iugoslavia · Vezi mai mult »
Lista șefilor de stat din Iugoslavia
Aceasta este o listă a șefilor de stat din Iugoslavia de la crearea Regatului sârbilor, croaților și slovenilor în 1918 până la destrămarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în 1992.
Nou!!: Ivan Ribar și Lista șefilor de stat din Iugoslavia · Vezi mai mult »
Partizanii iugoslavi
Steagul partizanlor iugoslavi Partizanii (alfabetul chirilic: Партизани) a fost o mișcare socialistă de rezistență armată împotriva forțelor Axei și a colaboratorilor lor din Balcani în timpul Războiului de eliberare națională a Iugoslaviei, parte a celui de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: Ivan Ribar și Partizanii iugoslavi · Vezi mai mult »
Perioada interbelică
Perioada interbelică desemnează intervalul de 21 de ani între cele două războaie mondiale (1918-1939).
Nou!!: Ivan Ribar și Perioada interbelică · Vezi mai mult »
Politician
G20 Politician sau om politic este o persoană cu un rol important în activitatea politică; reprezintă ocupația celui care își desfășoară activitatea principală în acest domeniu.
Nou!!: Ivan Ribar și Politician · Vezi mai mult »
Regatul autonom Croația-Slavonia
Regatul autonom Croația-Slavonia (în; în; în) a fost un regat autonom nominal în cadrul Austro-Ungariei.
Nou!!: Ivan Ribar și Regatul autonom Croația-Slavonia · Vezi mai mult »
Regatul Iugoslaviei
Regatul Iugoslaviei a fost regatul slavilor de sud din nord-vestul Balcanilor, care a existat începând cu sfârșitul Primului Război Mondial, până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.
Nou!!: Ivan Ribar și Regatul Iugoslaviei · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Croația
Republica Socialistă Croația (deseori abreviat R.S. Croația; croată: Socijalistička Republika Hrvatska, SR Hrvatska) a fost un stat socialist și țară constituțională suverană în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
Nou!!: Ivan Ribar și Republica Socialistă Croația · Vezi mai mult »
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.
Nou!!: Ivan Ribar și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Vezi mai mult »
Zagreb
Zagreb (în, în) este capitala Croației.
Nou!!: Ivan Ribar și Zagreb · Vezi mai mult »
13 ianuarie
---- 13 ianuarie este a 13-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Ivan Ribar și 13 ianuarie · Vezi mai mult »
1881
1881 (MDCCCLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Ivan Ribar și 1881 · Vezi mai mult »
1946
1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Ivan Ribar și 1946 · Vezi mai mult »
1953
1953 (MCMLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Ivan Ribar și 1953 · Vezi mai mult »
1968
1968 (MCMLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Ivan Ribar și 1968 · Vezi mai mult »
2 februarie
---- 2 februarie este a 33-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Ivan Ribar și 2 februarie · Vezi mai mult »
21 ianuarie
---- 21 ianuarie este a 21-a zi a calendarului gregorian.
Nou!!: Ivan Ribar și 21 ianuarie · Vezi mai mult »
