acces mai rapid decât browser-ul!
25 relaţii: Academia de Științe a Moldovei, Diodă laser, Fizică, Herbert Kroemer, Imprimantă laser, Jack Kilby, Jean Jaurès, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Premiul Nobel pentru fizică, Republica Moldova, Rus, Sankt Petersburg, Scaner, Semiconductor, Statele Unite ale Americii, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, 10 octombrie, 1965, 1987, 1989, 1991, 1999, 2000, 2001, 2018.
Academia de Științe a Moldovei
Clădirea Academiei de Științe a Moldovei Academia de Științe a Moldovei (AȘM), înființată în 1946, este principala organizație științifică din Republica Moldova, care coordonează cercetarea în toate segmentele științei și tehnologiei.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Academia de Științe a Moldovei · Vezi mai mult »
Diodă laser
O diodă laser este un laser în care mediul activ este un semiconductor similar cu cel găsit într-un LED.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Diodă laser · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Fizică · Vezi mai mult »
Herbert Kroemer
Herbert Kroemer este un fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2000 împreună cu Jores Alferov pentru dezvoltarea heterostructurilor de semiconductori folosite în opto-electronică și în electronica de mare viteză.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Herbert Kroemer · Vezi mai mult »
Imprimantă laser
O imprimantă laser este un tip obișnuit de imprimantă care reproduce rapid și la înaltă calitate text și grafică pe hârtie.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Imprimantă laser · Vezi mai mult »
Jack Kilby
Jack St.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Jack Kilby · Vezi mai mult »
Jean Jaurès
Jean Jaurès (n. 3 septembrie 1859, Castres – d. 31 iulie 1914, Paris) a fost un politician socialist francez.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Jean Jaurès · Vezi mai mult »
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (în rusă: Коммунисти́ческая па́ртия Сове́тского Сою́за.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice · Vezi mai mult »
Premiul Nobel pentru fizică
Listă de laureați ai Premiului Nobel pentru Fizică din 1901 până în prezent.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Premiul Nobel pentru fizică · Vezi mai mult »
Republica Moldova
Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Republica Moldova · Vezi mai mult »
Rus
Rus se poate referi la.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Rus · Vezi mai mult »
Sankt Petersburg
Râul Neva a dat numele străzii principale a orașului St Petersburg Sankt Petersburg (în, cunoscut în limbajul colocvial ca Питер Piter, ca Petrograd Петрогра́д, 1914–1924 și în perioada sovietică sub numele de Leningrad Ленингра́д, 1924–1991) este un oraș din Rusia.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Sankt Petersburg · Vezi mai mult »
Scaner
În domeniul computerelor, un scaner (scris și „scanner” sau rareori și „schenăr”; pronunție AFR:; din engleză de la scanner) este un aparat care scanează optic (.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Scaner · Vezi mai mult »
Semiconductor
Semiconductorul este un material a cărui rezistivitate este cuprinsă între cea a conductoarelor și izolatoarelor.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Semiconductor · Vezi mai mult »
Statele Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS) (în, Soiuz Sovetskih Soțialisticeskih Respublik (SSSR), cunoscută și ca Uniunea Sovietică (Sovetskii Soiuz), a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS) URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska. Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »
10 octombrie
---- 10 octombrie este a 283-a zi a calendarului gregorian și a 284-a zi în anii bisecți.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și 10 octombrie · Vezi mai mult »
1965
1965 (MCMLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și 1965 · Vezi mai mult »
1987
----1987 (MCMLXXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și 1987 · Vezi mai mult »
1989
----1989 (MCMLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și 1989 · Vezi mai mult »
1991
1991 (MCMXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și 1991 · Vezi mai mult »
1999
1999 (MCMXCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și 1999 · Vezi mai mult »
2000
2000 (MM) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și 2000 · Vezi mai mult »
2001
2001 (MMI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni A fost al 2001-lea an d.Hr., primul an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 2-lea an din deceniul 2000-2009.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și 2001 · Vezi mai mult »
2018
2018 (MMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Nou!!: Jores Ivanovici Alfiorov și 2018 · Vezi mai mult »
Redirecționează aici:
Jores Alferov, Jores Alfiorov, Jores I. Alfiorov, Jores ivanovici alfiorov, Zhores Ivanovici Alferov.
