acces mai rapid decât browser-ul!
19 relaţii: Caius Iacob, Editura Tehnică, Energie, Energie cinetică, Energie potențială, Fizică, Lexiconul Tehnic Român, Lucru mecanic, Masă, Mecanică cuantică, Pendul fizic, Perpetuum mobile, Principiul întâi al termodinamicii, Punct material, Remus Răduleț, Sistem fizic, Sistem termodinamic, Teorema virialului, Teoria relativității restrânse.
Caius Iacob
Caius Iacob (n. 29 martie 1912, Arad – d. 6 februarie 1992, București) a fost un matematician român, membru al Academiei Române (din 1963).
Nou!!: Legea conservării energiei și Caius Iacob · Vezi mai mult »
Editura Tehnică
Editura Tehnică a fost o editură înființată în anul 1950 și profilată, așa cum indică și numele său, pe carte tehnică.
Nou!!: Legea conservării energiei și Editura Tehnică · Vezi mai mult »
Energie
Trăsnete în Oradea Cuvântul energie (din ενέργεια, energheia, „activitate”, "εν" având semnificația „în” și "έργον" având semnificația „lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai general, în știință, tehnică și tehnologie, „energia”, „potențialul care determină schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea și descrierea proceselor fizice și chimice.
Nou!!: Legea conservării energiei și Energie · Vezi mai mult »
Energie cinetică
Energia cinetică a unui corp aflat în mișcare este acea energie datorată mișcării (de translație) cu viteza v. Ea este egală cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v.
Nou!!: Legea conservării energiei și Energie cinetică · Vezi mai mult »
Energie potențială
Energia potențială este energia unui sistem fizic, dependentă numai de poziția sau configurația diferitelor părți ale sistemului.
Nou!!: Legea conservării energiei și Energie potențială · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: Legea conservării energiei și Fizică · Vezi mai mult »
Lexiconul Tehnic Român
Lexiconul Tehnic Român este o enciclopedie tehnică monumentală, apărută în Editura Tehnică în două ediții.
Nou!!: Legea conservării energiei și Lexiconul Tehnic Român · Vezi mai mult »
Lucru mecanic
Lucrul mecanic este o mărime fizică definită ca produsul dintre componenta forței care acționează asupra unui corp în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea drumului parcurs.
Nou!!: Legea conservării energiei și Lucru mecanic · Vezi mai mult »
Masă
:Acest articol descrie conceptul de „Masă” din fizică.
Nou!!: Legea conservării energiei și Masă · Vezi mai mult »
Mecanică cuantică
Participanții la Conferința Solvay din 1927, în care subiectul principal de discuție a fost mecanica cuantică Placa memorială Heisenberg pe insula Helgoland Textul inscripției: ''În luna iunie a anului 1925, aici pe Helgoland, Werner Heisenberg, în vârstă de 23 de ani, a reușit să facă pasul decisiv în formularea mecanicii cuantice, teoria fundamentală a legilor naturii în domeniul atomic, care a influențat profund gândirea omenească mult dincolo de fizică. — Institutul Max Planck de Fizică (Institutul Werner Heisenberg) și Societatea Germană de Fizică, iunie 2009'' Mormântul lui Schrödinger în Alpbach, Tirol, cu ecuația Schrödinger gravată deasupra Bustul lui Dirac la St. John's College, Cambridge Mecanica cuantică este teoria mișcării particulelor materiale la scară atomică.
Nou!!: Legea conservării energiei și Mecanică cuantică · Vezi mai mult »
Pendul fizic
Un pendul fizic este un corp solid, care se poate mișca în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul său de masă (centrul de greutate) și asupra căruia acționează doar greutatea proprie.
Nou!!: Legea conservării energiei și Pendul fizic · Vezi mai mult »
Perpetuum mobile
Perpetuum mobile cu bile În accepția modernă, un perpetuum mobile este un dispozitiv ipotetic care poate funcționa un timp indefinit fără a fi alimentat de la o sursă de energie externă.
Nou!!: Legea conservării energiei și Perpetuum mobile · Vezi mai mult »
Principiul întâi al termodinamicii
Principiul întâi al termodinamicii constituie o particularizare a legii conservării energiei la procesele în care intervine mișcarea termică a materiei, adică mișcarea dezordonată a unui număr mare de particule (atomi, molecule etc.).
Nou!!: Legea conservării energiei și Principiul întâi al termodinamicii · Vezi mai mult »
Punct material
Coordonatele carteziene ale unui punct material: x, y, z.\vec r este vectorul de poziție. Un punct material este în fizică un model simplificat utilizat în studiul mișcării de translație a corpurilor.
Nou!!: Legea conservării energiei și Punct material · Vezi mai mult »
Remus Răduleț
Remus (Baziliu) Răduleț (n. 3 mai 1904, Brădeni, Sibiu, d. 6 februarie 1984, București) a fost un inginer român, membru al Academiei Române (m.c. 2 iulie 1955, m.t. 21 martie 1963).
Nou!!: Legea conservării energiei și Remus Răduleț · Vezi mai mult »
Sistem fizic
Un sistem fizic este un sistem format din corpuri și din câmpuri de forță (electrice, magnetice, nucleare etc.), considerat din punctul de vedere al proprietăților sale fizice.
Nou!!: Legea conservării energiei și Sistem fizic · Vezi mai mult »
Sistem termodinamic
Exemplu de sistem termodinamic: o cantitate de gaz închis într-un cilindru cu piston mobil În cadrul termodinamicii se studiază sistemele termodinamice, reprezentate prin corpuri care se pot găsi în interacțiune mecanică, termică, electrică, magnetică, chimică și difuzională atât între ele, cât și cu mediul înconjurător.
Nou!!: Legea conservării energiei și Sistem termodinamic · Vezi mai mult »
Teorema virialului
În mecanică, teorema virialului face legătura între media temporală a energiei cinetice totale \left\langle T \right\rangle a unui sistem stabil și media in timp a energiei potențiale totale \left\langle V_\text \right\rangle.
Nou!!: Legea conservării energiei și Teorema virialului · Vezi mai mult »
Teoria relativității restrânse
Relativitatea restrânsă (Teoria relativității restrânse sau teoria restrânsă a relativității), denumită ulterior teoria specială a relativității sau relativitatea specială, este teoria fizică a măsurării în sistemele de referință inerțiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său Despre electrodinamica corpurilor în mișcare.
Nou!!: Legea conservării energiei și Teoria relativității restrânse · Vezi mai mult »
