Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Limba letonă

Index Limba letonă

Limba letonă este o limbă baltică de est aparținând ramurii balto-slave a familiei de limbi indo-europene, vorbită în regiunea baltică.

69 relaţii: Alfabetul latin, Articol (gramatică), Asimilație (lingvistică), Belaruși, Cazul acuzativ, Cazul dativ, Cazul genitiv, Cazul instrumental, Cazul locativ, Cazul nominativ, Cazul vocativ, Consoană africată, Consoană alveolară, Consoană dentală, Consoană fricativă, Consoană labială, Consoană nazală, Consoană oclusivă, Consoană palatală, Consoană postalveolară, Consoană sonantă, Consoană velară, Consoană vibrantă, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Deschidere vocalică, Desonorizare finală, Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Dialect, Diftong, Europa de Nord, Gen gramatical, Inteligibilitate mutuală, Istoria Letoniei, Letonia, Limba estonă, Limba lituaniană, Limba protoindo-europeană, Limba prusacă veche, Limba rusă, Limba seloniană, Limba suedeză, Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș, Limbă oficială, Limbi baltice, Limbi baltice de est, Limbi baltice de vest, Limbi balto-finice, Limbi balto-slave, Limbi fino-ugrice, Limbi indo-europene, ..., Lingvistică istorică, Livonia, Luteranism, Marele Ducat al Lituaniei, Număr (gramatică), Polonezi, Prusia Răsăriteană, Regiunea Baltică, Ruși, Silabă, Tatăl nostru, Ton (lingvistică), Topică, Ucraineni, Uniunea Europeană, Varietate (lingvistică), Vocală anterioară, Vocală centrală, Vocală posterioară. Extinde indicele (19 Mai Mult) »

Alfabetul latin

right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.

Nou!!: Limba letonă și Alfabetul latin · Vezi mai mult »

Articol (gramatică)

fără articole În gramatica tradițională, articolul este o „parte de vorbire flexibilă cu rol de instrument gramatical, care însoțește în unele limbi substantivul și arată în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba letonă și Articol (gramatică) · Vezi mai mult »

Asimilație (lingvistică)

În fonetică, asimilația sau asimilarea este o schimbare fonetică foarte răspândită, prin care un sunet preia unele caracteristici articulatorii sau totalitatea acestora de la un sunet diferit, aflat în vecinătatea primului sau în apropierea acestuiaBidu-Vrănceanu 1997, pp. 71–72.

Nou!!: Limba letonă și Asimilație (lingvistică) · Vezi mai mult »

Belaruși

Drapelul Belarusului (1918 și 1991–1995) Drapelul Belarusului (în prezent) Belarușii sau bielorușii (în limba belarusă: беларусы) sunt un popor slav care reprezintă majoritatea populației în Republica Belarus și formează minorități naționale în Polonia, Rusia, Lituania și Ucraina.

Nou!!: Limba letonă și Belaruși · Vezi mai mult »

Cazul acuzativ

În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba letonă și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »

Cazul dativ

În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).

Nou!!: Limba letonă și Cazul dativ · Vezi mai mult »

Cazul genitiv

În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).

Nou!!: Limba letonă și Cazul genitiv · Vezi mai mult »

Cazul instrumental

În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, instrumentalul este un caz.

Nou!!: Limba letonă și Cazul instrumental · Vezi mai mult »

Cazul locativ

Locativul este un caz al flexiunii nominale, adică al declinării în limba proto-indo-europeană, care arăta locul unde se săvârșește acțiunea verbului.

Nou!!: Limba letonă și Cazul locativ · Vezi mai mult »

Cazul nominativ

În gramatica unor limbi flexionare și aglutinante, nominativul (cf. termenul latinesc nominativus, de la verbul nominare „a numi”) este un caz, cel în care stă în principal substantivul sau pronumele în funcția de subiect al propoziției gramaticale, și în care stau, prin acord, determinanții acestuiaBussmann 1998, p. 804.

Nou!!: Limba letonă și Cazul nominativ · Vezi mai mult »

Cazul vocativ

În gramatica unor limbi flexionare, vocativul (din cuvântul latinesc vocativus, la rândul său din verbul vocare „a chema”) este cazul gramatical al adresării directe, caracterizat prin intonație specifică, marcată uneori în scris prin semnul exclamării, și prin pauze care izolează cuvântul sau grupul de cuvinte la acest caz, marcate în scris prin virgulă/virgule când este în cadrul unei propozițiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba letonă și Cazul vocativ · Vezi mai mult »

Consoană africată

În fonetică, o consoană se numește africată sau semioclusivă dacă începe ca o consoană oclusivă prin blocarea fluxului de aer din canalul fonator și se termină ca o consoană fricativă prin eliberarea parțială și de obicei șuierătoare a aerului.

Nou!!: Limba letonă și Consoană africată · Vezi mai mult »

Consoană alveolară

În fonetică, se numesc consoane alveolare acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona alveolelor incisivilor superiori; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba letonă și Consoană alveolară · Vezi mai mult »

Consoană dentală

În fonetică, se numesc consoane dentale acele consoane al căror loc de articulare este la nivelul dinților.

Nou!!: Limba letonă și Consoană dentală · Vezi mai mult »

Consoană fricativă

În fonetică, o consoană se numește fricativă (sau constrictivă, spirantă) dacă la pronunțarea sa canalul fonator se strâmtează astfel încât aerul să se poată scurge tot timpul emisiunii.

Nou!!: Limba letonă și Consoană fricativă · Vezi mai mult »

Consoană labială

O consoană labială este o consoană în cadrul cărei articulări se folosesc ambele buze (articulare bilabială) sau buza inferioară și dinții superioară (articulare labiodentală).

Nou!!: Limba letonă și Consoană labială · Vezi mai mult »

Consoană nazală

În fonetică, consoanele nazale sunt acele consoane în timpul emiterii cărora aerul este expirat pe nas.

Nou!!: Limba letonă și Consoană nazală · Vezi mai mult »

Consoană oclusivă

Consoanele oclusive (sau explozive) sunt acele consoane pronunțate printr-o ocluzie a canalului fonator.

Nou!!: Limba letonă și Consoană oclusivă · Vezi mai mult »

Consoană palatală

În fonetică, se numesc consoane palatale acele consoane pronunțate prin atingerea sau apropierea părții mijlocii a limbii de palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba letonă și Consoană palatală · Vezi mai mult »

Consoană postalveolară

În fonetică, se numesc consoane postalveolare (sau prepalatale) acele consoane pronunțate cu partea anterioară a limbii în zona dintre alveolele incisivilor superiori și palatul tare; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba letonă și Consoană postalveolară · Vezi mai mult »

Consoană sonantă

În fonetică, o consoană sonantă este o consoană în articularea căreia nu se produce un zgomot caracteristic consoanelor, ci mai degrabă se aseamănă vocalelor.

Nou!!: Limba letonă și Consoană sonantă · Vezi mai mult »

Consoană velară

În fonetică, se numesc consoane velare consoanele pronunțate în partea posterioară a cavității bucale, prin atingerea sau apropierea rădăcinii limbii de vălul palatului; ele reprezintă una din categoriile de sunete clasificate după locul de articulare.

Nou!!: Limba letonă și Consoană velară · Vezi mai mult »

Consoană vibrantă

În fonetică, o consoană vibrantă este o consoană care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea organului articulator.

Nou!!: Limba letonă și Consoană vibrantă · Vezi mai mult »

Declarația Universală a Drepturilor Omului

Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată la 10 decembrie 1948, prin Rezoluția 217 A în cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Nou!!: Limba letonă și Declarația Universală a Drepturilor Omului · Vezi mai mult »

Deschidere vocalică

În fonetică, deschiderea vocalică (sau apertura) se referă la clasificarea vocalelor în funcție gradul de deschidere a maxilarului, deci de poziția ridicată sau coborîtă a limbii în timpul articulării.

Nou!!: Limba letonă și Deschidere vocalică · Vezi mai mult »

Desonorizare finală

Desonorizarea finală este o schimbare fonetică prin care consoanele oclusive devin consoane surde la sfârșitul unor cuvinte.

Nou!!: Limba letonă și Desonorizare finală · Vezi mai mult »

Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a încetat să mai existe pe 26 decembrie 1991 prin declarația nr.

Nou!!: Limba letonă și Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste · Vezi mai mult »

Dialect

În lingvistică, termenul dialect (Iarțeva 1990, articolul „dialect”.Crystal 2008, pp. 142–143.. Acest înțeles dat termenului este propriu mai ales lingvisticii americaneBidu-Vrănceanu 1997, p. 162.. În alte lingvistici, cum sunt cea românească, cea franceză, cea germană sau cea maghiară, în mod curent, prin dialect se înțelege o varietate regională a limbiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 307.Dubois 2002, pp. 143–144.Kálmán și Trón 2007, p. 34–35.. Pentru celelalte tipuri de varietăți, autorii care limitează termenul la sensul regional folosesc termenul „sociolect”, relativ recent introdus de sociolingvistică. Se mai întâlnește și sintagma „dialect istoric” sau „dialect temporal”, folosită pentru o limbă într-o anumită perioadă a istoriei sale, ex. „engleza elisabetană”, engleza britanică a secolului al XVII-lea” etc.. În acest articol dialectul se tratează ca varietate regională.

Nou!!: Limba letonă și Dialect · Vezi mai mult »

Diftong

În fonetica tradițională, după unii autori, diftongul este ansamblul a două vocale pronunțate în aceeași silabă.

Nou!!: Limba letonă și Diftong · Vezi mai mult »

Europa de Nord

Europa de Nord este o regiune în Europa care include următoarele țări: Peisaj din Islanda.

Nou!!: Limba letonă și Europa de Nord · Vezi mai mult »

Gen gramatical

În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.

Nou!!: Limba letonă și Gen gramatical · Vezi mai mult »

Inteligibilitate mutuală

În lingvistică, inteligibilitatea mutuală este acea caracteristică a două idiomuri (limbi sau dialecte) înrudite îndeaproape genetic, care face ca utilizatorii uneia să o înțeleagă pe cealaltă fără o pregătire prealabilăCrystal 2008, p. 499.

Nou!!: Limba letonă și Inteligibilitate mutuală · Vezi mai mult »

Istoria Letoniei

Letonia există ca stat din 1918, ca urmare a Tratatului de Pace de la Paris și a acordării de teritorii pe bază etnico-lingvistică.

Nou!!: Limba letonă și Istoria Letoniei · Vezi mai mult »

Letonia

Letonia (în), oficial Republica Letonia (în), este o țară în regiunea Baltică a Europei de Nord, una dintre cele trei Țări Baltice.

Nou!!: Limba letonă și Letonia · Vezi mai mult »

Limba estonă

Estona (eesti keel /ˈeːsti ˈkeːl/ este limba oficială a Estoniei, vorbită nativ de aproximativ 1.1 millioane de persoane în Estonia și de câteva zeci de mii în comunitățile de imigranți. Limba estonă aparține ramurii balto-finice a familiei uralice. O caracteristică deosebită care a atras mult interes din partea lingviștilor este prezența a trei grade de lungime fonemică: scurtă, lungă și foarte lungă, astfel încât, și sunt distincte. În realitate, distincția nu este doar în lungimea fonemică, și mecanismul fonologic de la bază este încă neclar.

Nou!!: Limba letonă și Limba estonă · Vezi mai mult »

Limba lituaniană

Limba lituaniană (în lituaniană lietuvių kalba) este o limbă vorbită majoritar în Lituania și în părți ale Kaliningradului și ale Poloniei.

Nou!!: Limba letonă și Limba lituaniană · Vezi mai mult »

Limba protoindo-europeană

Expansiunea indo-europenilor din nordul Caucazului Limba protoindo-europeană (PIE) este strămoșul ipotetic al tuturor limbilor indo-europene, din care fac parte majoritatea limbilor europene (inclusiv româna).

Nou!!: Limba letonă și Limba protoindo-europeană · Vezi mai mult »

Limba prusacă veche

Limba prusacă (sau prusiană) veche este o limbă indo-europeană din ramura baltică, care astăzi este moartă.

Nou!!: Limba letonă și Limba prusacă veche · Vezi mai mult »

Limba rusă

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene.

Nou!!: Limba letonă și Limba rusă · Vezi mai mult »

Limba seloniană

Distribuția triburilor baltice, c. 1200 î.Hr. Limba seloniană a fost o limbă baltică vorbită de tribul baltic estic al selonienilor, care până în secolul al XV-lea locuiau în Selonia, un teritoriu din sud-estul Letoniei și nord-estul Lituaniei.

Nou!!: Limba letonă și Limba seloniană · Vezi mai mult »

Limba suedeză

Limba suedeză este o limbă din familia limbilor germanice de nord sau scandinave, vorbită în majoritate de către aproximativ 9 milioane de oameni în Suedia și alte zone din Finlanda, unde are același statut legal cu limba finlandeză.

Nou!!: Limba letonă și Limba suedeză · Vezi mai mult »

Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș

Noțiunile limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș (din limba germană, de la: Abstandsprache, Ausbausprache, Dachsprache) sunt folosite în sociolingvistică pentru analizarea și clasificarea idiomurilor ca limbi autonome, pe de o parte, și dialecte, pe de altă parte.

Nou!!: Limba letonă și Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș · Vezi mai mult »

Limbă oficială

O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii.

Nou!!: Limba letonă și Limbă oficială · Vezi mai mult »

Limbi baltice

Limbile baltice formează o ramură a familiei limbilor indo-europene.

Nou!!: Limba letonă și Limbi baltice · Vezi mai mult »

Limbi baltice de est

Limbile baltice de est sau orientale sunt un grup de limbi care, împreună cu limbile baltice de vest dispărute, fac parte din familia de limbi baltice.

Nou!!: Limba letonă și Limbi baltice de est · Vezi mai mult »

Limbi baltice de vest

Limbile baltice de vest sau occidentale alcătuiesc un grup de limbi baltice dispărute care erau vorbite de popoarele baltice de vest.

Nou!!: Limba letonă și Limbi baltice de vest · Vezi mai mult »

Limbi balto-finice

Limbile balto-finice sunt o subgrupă a limbilor fino-ugrice, vorbite în jurul Mării Baltice de în jur de 7-8 milioane de persoane.

Nou!!: Limba letonă și Limbi balto-finice · Vezi mai mult »

Limbi balto-slave

Limbile balto-slave sunt o ramură a familiei de limbi indo-europene, cuprinzând limbile baltice și limbile slave.

Nou!!: Limba letonă și Limbi balto-slave · Vezi mai mult »

Limbi fino-ugrice

Limbile fino-ugrice sunt o subfamilie a limbilor uralice, cele mai importante fiind maghiara, estona și finlandeza.

Nou!!: Limba letonă și Limbi fino-ugrice · Vezi mai mult »

Limbi indo-europene

Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.

Nou!!: Limba letonă și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »

Lingvistică istorică

Lingvistica istorică este ramura lingvisticii care se ocupă cu studiul schimbării limbilor în timp.

Nou!!: Limba letonă și Lingvistică istorică · Vezi mai mult »

Livonia

Livonia (în livonă: Līvõmō, în Liivimaa, în germană și limbile scandinave: Livland, în letonă și Livonija, Inflanty, în engleză Livonia, în engleză arhaică Livland, Liwlandia; în -ruЛифляндия / Lifliandia) este un ținut istoric din regiunea baltică, azi regiunea se întinde în parte pe teritoriul Estoniei și Letoniei, denumirea azi definește regiunea Vidzeme situat la nord de Riga în Letonia.

Nou!!: Limba letonă și Livonia · Vezi mai mult »

Luteranism

Trandafirul lui Luther. Luteranismul reprezintă o teologie creștină de tip protestant, elaborată de preotul german Martin Luther.

Nou!!: Limba letonă și Luteranism · Vezi mai mult »

Marele Ducat al Lituaniei

Marele Ducat al Lituaniei (în limba lituaniană: Lietuvos Didžioji Kunigaikštystė, în limba belarusă: Вялі́кае Кня́ства Літо́ўскае, în limba ucraineană: Велике Князівство Литовське, în limba poloneză: Wielkie Księstwo Litewskie), mai exact Marele Principat al Lituaniei, a fost un stat din Europa Răsăriteană care a existat între secolele al XIII-lea și al XVIII-lea.

Nou!!: Limba letonă și Marele Ducat al Lituaniei · Vezi mai mult »

Număr (gramatică)

În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.

Nou!!: Limba letonă și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »

Polonezi

Polonezii (AFI, la singular Polak) sunt o națiune de origine slavă care locuiește mai ales în Polonia, dar și în alte țări ale lumii.

Nou!!: Limba letonă și Polonezi · Vezi mai mult »

Prusia Răsăriteană

Prusia răsăriteană, numită și Prusia Orientală, (limba germană: Ostpreußen; limba lituaniană: Rytų Prūsija sau Rytprūsiai; limba poloneză: Prusy Wschodnie; limba rusă: Восточная Пруссия — Vostocinaia Prusia) a fost o provincie a Regatului Prusiei și a Imperiului German, situată pe teritoriul fostului Ducat al Prusiei.

Nou!!: Limba letonă și Prusia Răsăriteană · Vezi mai mult »

Regiunea Baltică

Marea Baltică și țările din jurul ei Regiunea Baltică (numită uneori Baltica) este un termen general prin care este denumită o regiune vastă legată într-un fel sau altul de Marea Baltică.

Nou!!: Limba letonă și Regiunea Baltică · Vezi mai mult »

Ruși

Rușii (în limba rusă русские – russkie) sunt un grup etnic al slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate.

Nou!!: Limba letonă și Ruși · Vezi mai mult »

Silabă

În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.

Nou!!: Limba letonă și Silabă · Vezi mai mult »

Tatăl nostru

''Mâini rugătoare'', de Albrecht Dürer Tatăl nostru sau Rugăciunea Domnească este una dintre rugăciunile de bază ale creștinătății, comună tuturor confesiunilor creștine datorită faptului că se regăsește în textul evangheliilor sinoptice.

Nou!!: Limba letonă și Tatăl nostru · Vezi mai mult »

Ton (lingvistică)

limbi cu sistem de tonuri simplu sau complex (220) În lingvistică, termenul „ton” este folosit cu mai multe sensuri.

Nou!!: Limba letonă și Ton (lingvistică) · Vezi mai mult »

Topică

În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.

Nou!!: Limba letonă și Topică · Vezi mai mult »

Ucraineni

Ucraineni (українці, ukrainți, etnonimele istorice ruteni, rusinii, cazaci) sunt un popor european de ramura slavă, care în majoritatea lui trăiește în Ucraina, ei fiind a 6-a cea mai mare națiune din Europa.

Nou!!: Limba letonă și Ucraineni · Vezi mai mult »

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.

Nou!!: Limba letonă și Uniunea Europeană · Vezi mai mult »

Varietate (lingvistică)

În lingvistică, o varietate este o ramificație a unei limbi, care constituie un sistem lingvistic specific și unitar, folosit de o categorie de vorbitori delimitată după anumite criterii extralingvistice.

Nou!!: Limba letonă și Varietate (lingvistică) · Vezi mai mult »

Vocală anterioară

În fonetică, o vocală anterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție avansată, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.

Nou!!: Limba letonă și Vocală anterioară · Vezi mai mult »

Vocală centrală

În fonetică, o vocală centrală (sau vocală medială) este o vocală articulată în partea de mijloc a cavității orale, cu limba într-o poziție intermediară între poziția pentru vocale anterioare și cea pentru vocale posterioare.

Nou!!: Limba letonă și Vocală centrală · Vezi mai mult »

Vocală posterioară

În fonetică, o vocală posterioară este o vocală articulată cu limba într-o poziție retrasă, dar fără a crea o îngustare a fluxului de aer care să poată fi clasificată drept consoană.

Nou!!: Limba letonă și Vocală posterioară · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Letonă.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »