Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Gratuit
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Limba aromână

Index Limba aromână

Istroromână Limba aromână (în aromână: Limba armãneascã, limba armãnã), vorbită de aromâni, face parte din grupul limbilor romanice, subgrupul limbilor romanice răsăritene, alături de dacoromână, meglenoromână și istroromână.

264 relaţii: Abecedar, Accent, Adjectiv, Adjectiv posesiv, Adjectiv pronominal, Adverb, Afix, Albanezi, Albania, Alexandru cel Mare, Alexandru Graur, Alexandru Philippide, Alexandru Rosetti, Alfabetul grec, Alfabetul latin, America Latină, Anii 1980, Anii 1990, Antoine de Saint-Exupéry, Aromâni, Articol (gramatică), Articol hotărât, Asimilare (sociologie), Asterisc, Atribut, Australia, Bitola, Bizanț, Buda, Bulgari, Bulgaria, Canada, Caz (gramatică), Cazul acuzativ, Cazul dativ, Cazul genitiv, Cazul vocativ, Cântarea Cântărilor, Cântecul Nibelungilor, Cifră, Complement circumstanțial de loc, Complement circumstanțial de scop, Complement direct, Complement indirect, Compunere (lingvistică), Condițional, Conjugare, Conjuncție, Conjunctiv, Consiliul Europei, ..., Consoană, Consoană africată alveolară sonoră, Consoană fricativă dentală sonoră, Consoană fricativă dentală surdă, Consoană fricativă velară sonoră, Consoană labială, Consoană nazală palatală, Consoană sonantă labiovelară, Consoană sonantă laterală palatală, Consoană sonantă palatală, Consoană sonoră, Consoană surdă, Constantin Belimace, Corcea, Crușova, Cultură, Cuvânt, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Declinare, Democrație, Derivare (lingvistică), Deschidere vocalică, Descriptio Moldaviae, Desinență, Diaspora, Diftong, Dimitrie Cantemir, Divina Comedie, Dunărea, Eneida, Etimologie, Europa de Vest, Școala Ardeleană, Știp, Filologie, Flexiune, Folclor, Fonetică, Fonologie, Formare de cuvinte, Franța, Frashër, Frază, Gama (literă), Gen gramatical, George Giuglea, George Murnu, Georgios Kedrenos, Germania, Gerunziu, Grad de comparație, Grafem, Grai, Graiul maramureșean, Gramatică, Greci, Grecia, Grup etnic, Gustav Weigand, Icoană, Idiom, Iliada, Iluminism, Imperativ, Indicativ, Infinitiv, Ion Coteanu, Kekaumenos, Kleisoura, Kumanovo, Laonic Chalcocondil, Latina vulgară, Lexic, Lexicografie, Limba albaneză, Limba bulgară, Limba engleză, Limba franceză, Limba greacă modernă, Limba istroromână, Limba latină, Limba macedoneană, Limba meglenoromână, Limba protoromână, Limba română, Limba sârbă, Limba turcă, Limbă flexionară, Limbă sintetică, Limbă standard, Limbi indo-europene, Limbi italice, Limbi romanice, Limbi romanice orientale, Limbi slave, Lingvistică, Linia Jireček, Lista Swadesh a limbii aromâne, Literatură, Macedoneni, Macedonia, Macedonia (Grecia), Macedonia (regiune), Macedonia Antică, Macedonia de Nord, Matilda Caragiu Marioțeanu, Mănăstire, Micul prinț, Mihail G. Boiagi, Minoritate, Monarhia Habsburgică, Morfologie (lingvistică), Moscopole, Munții Balcani, Munții Pindului, Muntele Olimp, Nicolae Batzaria, Nu sunt faimos, dar sunt aromân, Nuși Tulliu, Număr (gramatică), Numeral, Odiseea, Ohrida, Ortografie, Ovid Densusianu, Palatalizare, Parlament, Participiu, Particulă (gramatică), Pedagogie, Peninsula Balcanică, Pericle Papahagi, Persoană (gramatică), Poezie, Popor, Prepoziție, Pronume demonstrativ, Pronume interogativ, Pronume personal, Pronume posesiv, Pronume relativ, Propoziție circumstanțială de scop, Propoziție gramaticală, Propoziție subordonată, Proteză (lingvistică), Radio, Radio România Internațional, Rădăcină și radical (lingvistică), Religie, Republica Moldova, Români, România, Salonic, Secolul al X-lea, Secolul al XI-lea, Secolul al XIX-lea, Secolul al XV-lea, Secolul al XVIII-lea, Selenica, Semivocală, Semn diacritic, Serbia, Sextil Pușcariu, Silabă, Sintagmă, Sintaxă, Skopje, Slavi sudici, Statele Unite ale Americii, Struga, Subiect (dezambiguizare), Tache Papahagi, Tatăl nostru, Televiziune, Theodor Capidan, Tiberiu Cunia, Timbru (muzică), Timp (gramatică), Toma Enache, Topică, Triftong, Uniunea Europeană, Veneția, Verb auxiliar, Vergina, Viena, Vlorë, Vocală, Vocală închisă centrală nerotunjită, Vocală mijlocie centrală, 1156, 1731, 1770, 1788, 1794, 1797, 1802, 1809, 1813, 1864, 1886, 1890, 1900, 1945, 1952, 1990, 1997, 2001, 2005, 2010, 2011, 2012, 2013, 976. Extinde indicele (214 Mai Mult) »

Abecedar

Un abecedar editat în anul 1899 Abecedarul este un manual elementar pentru învățarea scrisului și cititului.

Nou!!: Limba aromână și Abecedar · Vezi mai mult »

Accent

În domeniul limbii, termenul accent este folosit în mai multe accepțiuni.

Nou!!: Limba aromână și Accent · Vezi mai mult »

Adjectiv

În gramatică, adjectivul este o parte de vorbire a cărei caracteristică semantică este raportarea la substantiv, fie exprimând calități și relații ale substantivului (adjectiv calificativ și adjectiv relațional), fie asigurând actualizarea acestuia în vorbire (adjectiv pronominal), și a cărei caracteristică sintactică este subordonarea față de substantivBidu-Vrănceanu 1997, p. 22–25.

Nou!!: Limba aromână și Adjectiv · Vezi mai mult »

Adjectiv posesiv

Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite cu un cuvânt obiect posedat) exprimate de acel substantiv.

Nou!!: Limba aromână și Adjectiv posesiv · Vezi mai mult »

Adjectiv pronominal

În gramatica tradițională, prin termenul adjectiv pronominal se înțelege un determinant căruia îi corespunde de regulă un pronume.

Nou!!: Limba aromână și Adjectiv pronominal · Vezi mai mult »

Adverb

În gramatică, adverbul este definit în mod tradițional ca o parte de vorbire care are funcția sintactică de complement circumstanțial în general facultativ, cel mai adesea al unui verb, mai rar al unui adjectiv sau al unui alt adverbBidu-Vrănceanu 1997, p. 27–28.

Nou!!: Limba aromână și Adverb · Vezi mai mult »

Afix

În lingvistică, un afix (de la verbul latinesc afficere „a atașa”) este un morfem numit „legat”, adică ce funcționează numai atașat unei baze, care poate fi o rădăcină, o temă sau un cuvânt independentBussmann 1998, p. 25.

Nou!!: Limba aromână și Afix · Vezi mai mult »

Albanezi

Albanezii (în) din sud-estul Europei, locuiesc în Albania și țările vecine iar limba lor națională este albaneza. Aproximativ jumătate din albanezi locuiesc în Albania, cu numeroase grupuri așezate în Kosovo, Republica Macedonia, Serbia și Muntenegru. De asemenea, există numeroase minorități albaneze și comunități imigrante în alte țări precum Turcia, Grecia și Italia.

Nou!!: Limba aromână și Albanezi · Vezi mai mult »

Albania

Albania (în), oficial denumită Republica Albania (în;; în dialectul Gheg: Republika e Shqipnísë), este un stat suveran din sud-estul Europei.

Nou!!: Limba aromână și Albania · Vezi mai mult »

Alexandru cel Mare

Alexandru cel Mare (în greacă Μέγας Αλέξανδρος, Megas Alexandros), cunoscut și sub numele de Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei sau Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 î.Hr.-323 î.Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi și conducători militari din istorie.

Nou!!: Limba aromână și Alexandru cel Mare · Vezi mai mult »

Alexandru Graur

Alexandru Graur a fost un lingvist, savant român de origine evreiască, membru titular al Academiei Române (din 1955).

Nou!!: Limba aromână și Alexandru Graur · Vezi mai mult »

Alexandru Philippide

Alexandru Philippide (n. 1 mai 1859, Bârlad – d. 12 august 1933, Iași) a fost un lingvist și filolog român, membru titular al Academiei Române, bibliotecar, profesor universitar, considerat întemeietorul școlii lingvistice ieșene.

Nou!!: Limba aromână și Alexandru Philippide · Vezi mai mult »

Alexandru Rosetti

Alexandru Rosetti a fost un reputat lingvist și filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române, patron spiritual al școlii românești de lingvistică.

Nou!!: Limba aromână și Alexandru Rosetti · Vezi mai mult »

Alfabetul grec

Alfabetul grec este o culegere a celor 24 de litere folosite pentru a scrie în limba greacă din secolul VIII î.Hr. până astăzi.

Nou!!: Limba aromână și Alfabetul grec · Vezi mai mult »

Alfabetul latin

right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.

Nou!!: Limba aromână și Alfabetul latin · Vezi mai mult »

America Latină

America Latină este denumirea generică a țărilor care ocupă America de Sud, America Centrală, partea sudică a Americii de Nord și Arhipelagul Antilelor.

Nou!!: Limba aromână și America Latină · Vezi mai mult »

Anii 1980

Anii 1980 au fost un grup de zece ani, un deceniu, care a început la 1 ianuarie 1980 și s-a încheiat la 31 decembrie 1989.

Nou!!: Limba aromână și Anii 1980 · Vezi mai mult »

Anii 1990

Anii 1990 au fost un deceniu care a început la 1 ianuarie 1990 și s-a încheiat la 31 decembrie 1999.

Nou!!: Limba aromână și Anii 1990 · Vezi mai mult »

Antoine de Saint-Exupéry

Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry a fost un poet, jurnalist, aristocrat, romancier și eseist francez, aviator căzut pe frontul antifascist.

Nou!!: Limba aromână și Antoine de Saint-Exupéry · Vezi mai mult »

Aromâni

Aromânii (numiți în România și români macedoneni, macedo-români, macedono-vlahi sau, mai popular, machidoni) sunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni, meglenoromâni și istroromâni.

Nou!!: Limba aromână și Aromâni · Vezi mai mult »

Articol (gramatică)

fără articole În gramatica tradițională, articolul este o „parte de vorbire flexibilă cu rol de instrument gramatical, care însoțește în unele limbi substantivul și arată în ce măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor”Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba aromână și Articol (gramatică) · Vezi mai mult »

Articol hotărât

În gramatică, articolul hotărât (sau definit) este un articol care însoțește un substantiv, adjectiv sau mai rar alte părți de vorbire și a cărui funcție este de a arăta că acel cuvânt denumește un obiect, concept etc.

Nou!!: Limba aromână și Articol hotărât · Vezi mai mult »

Asimilare (sociologie)

În sociologie asimilarea este definită prin preluarea a culturii, obiceiurilor, datinilor, portului și limbii majorității de către un individ, o grupă de indivizi sau o minoritate a populației, prin piederea trăsăturilor inițiale, caracteristice minorității respective.

Nou!!: Limba aromână și Asimilare (sociologie) · Vezi mai mult »

Asterisc

Asteriscul (*) (din latină asteriscum „steluță”, ← greacă ἀστερίσκος) este un semn tipografic convențional, în formă de steluță (cu șase brațe, nu cu cinci).

Nou!!: Limba aromână și Asterisc · Vezi mai mult »

Atribut

În gramatică, atributul este o parte secundară de propoziție care determină un substantiv sau altă parte de vorbire cu valoare de substantiv (pronume, numeral), individualizând cuvântul determinat prin calificare, identificare, clasificare sau descriere.

Nou!!: Limba aromână și Atribut · Vezi mai mult »

Australia

Australia, oficial Uniunea Australiei, este o țară ce ocupă în întregime continentul cu același nume, insula Tasmania și alte insule mai mici.

Nou!!: Limba aromână și Australia · Vezi mai mult »

Bitola

Bitola, sau Bitolia (cunoscut și ca Monastir, în aromână Bitule sau Bituli), este un oraș din Macedonia de Nord, cu o concentrație mare de aromâni.

Nou!!: Limba aromână și Bitola · Vezi mai mult »

Bizanț

Bizanț sau Bizanțiu (în greacă: Βυζάντιον, Byzantion) a fost un oraș grecesc antic din antichitatea clasică care a devenit cunoscut sub numele de Constantinopol în antichitatea târzie, după 1929 Istanbul.

Nou!!: Limba aromână și Bizanț · Vezi mai mult »

Buda

Reprezentarea oraşului Buda în cronica lui Hartmann Schedel Buda (în) a fost un oraș de sine stătător situat pe malul vestic al Dunării, în Regatul Ungariei.

Nou!!: Limba aromână și Buda · Vezi mai mult »

Bulgari

Spațiul etnic bulgar și zonele adiacente în 1912. La vremea respectivă macedonenii slavi se considerau ca fiind bulgari. Popoare migratoare pe teritoriul României și al Republicii Moldova Bulgarii sunt un popor sud slav care trăiește preponderent în Bulgaria, dar și în Macedonia de Nord (existența unei etnii macedonene slave este negată de către unii oameni de știință, mai ales bulgari, care consideră că aceștia ar fi de fapt tot bulgari), Ucraina (în sud), Republica Moldova (în sud), Serbia (în nord și în est), Grecia (în est), Turcia (în partea europeană) și în România.

Nou!!: Limba aromână și Bulgari · Vezi mai mult »

Bulgaria

Bulgaria (în) este o țară din Europa de Sud-Est.

Nou!!: Limba aromână și Bulgaria · Vezi mai mult »

Canada

Canada este un stat situat în extremitatea nordică a continentului America de Nord.

Nou!!: Limba aromână și Canada · Vezi mai mult »

Caz (gramatică)

În unele limbi flexionare și în cele aglutinante, cazul este o categorie gramaticală caracteristică părților de vorbire nominale (substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul), unul din mijloacele morfologice prin care se exprimă funcțiile sintactice ale acestora în cadrul propozițieiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba aromână și Caz (gramatică) · Vezi mai mult »

Cazul acuzativ

În gramatica unor limbi flexionare și a celor aglutinante, acuzativul este cazul gramatical la care părțile de vorbire nominale (de exemplu substantivul) au funcția fundamentală de complement directConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba aromână și Cazul acuzativ · Vezi mai mult »

Cazul dativ

În morfologia unor limbi flexionare și aglutinante, dativul (cf. termenul latinesc dativus, traducere a termenului grecesc cu sensul „caz referitor la actul de a da”Bussmann 1998, p. 273.) este un caz gramatical (ex. I-am dat colegei tale cărțile de spaniolă).

Nou!!: Limba aromână și Cazul dativ · Vezi mai mult »

Cazul genitiv

În gramatică, genitivul este un caz care exprimă, în sensul cel mai larg, faptul că un obiect (în sens larg) este în raport cu alt obiectČirgić 2010, p. 184 (gramatică muntenegreană).

Nou!!: Limba aromână și Cazul genitiv · Vezi mai mult »

Cazul vocativ

În gramatica unor limbi flexionare, vocativul (din cuvântul latinesc vocativus, la rândul său din verbul vocare „a chema”) este cazul gramatical al adresării directe, caracterizat prin intonație specifică, marcată uneori în scris prin semnul exclamării, și prin pauze care izolează cuvântul sau grupul de cuvinte la acest caz, marcate în scris prin virgulă/virgule când este în cadrul unei propozițiiConstantinescu-Dobridor 1998, articolul.

Nou!!: Limba aromână și Cazul vocativ · Vezi mai mult »

Cântarea Cântărilor

''Cântarea Cântărilor'', ulei pe pânză de Gustave Moreau Cântarea Cântărilor (în ebraică: שיר השירים, Shir ha-Shirim) este una din cărțile Bibliei ebraice, aflată în secțiunea Ketuvim, "scrieri".

Nou!!: Limba aromână și Cântarea Cântărilor · Vezi mai mult »

Cântecul Nibelungilor

Prima pagină din manuscrisul C al ''Cântecului Nibelungilor'' (circa 1230). Cântecul Nibelungilor (în) este cea mai importantă epopee eroică a literaturii germane.

Nou!!: Limba aromână și Cântecul Nibelungilor · Vezi mai mult »

Cifră

Cifra este un simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor; impropriu număr.

Nou!!: Limba aromână și Cifră · Vezi mai mult »

Complement circumstanțial de loc

Complementul circumstanțial de loc este complementul circumstanțial care arată locul în care se petrece acțiunea.

Nou!!: Limba aromână și Complement circumstanțial de loc · Vezi mai mult »

Complement circumstanțial de scop

Complementul circumstanțial de scop este partea secundară de propoziție complement circumstanțial care arată scopul realizării unei acțiuni.

Nou!!: Limba aromână și Complement circumstanțial de scop · Vezi mai mult »

Complement direct

În gramatica tradițională, complementul direct este partea de propoziție care exprimă ființa sau lucrul asupra căruia se răsfrânge direct o acțiune exercitată de cele mai multe ori de un verb, sau lucrul rezultat dintr-o acțiuneConstantinescu-Dobridor 1998, articolul Dubois 2002, p. 332.

Nou!!: Limba aromână și Complement direct · Vezi mai mult »

Complement indirect

În sintaxa tradițională a unor limbi, complementul indirect, numit și obiect indirect sau complement de obiect indirect, este o parte de propoziție secundară greu de definit, din cauza caracterului său eterogen din punctul de vedere al formei și al conținutuluiAvram 1997, p. 374–379.

Nou!!: Limba aromână și Complement indirect · Vezi mai mult »

Compunere (lingvistică)

În lingvistică, termenul „compunere” denumește un procedeu intern de îmbogățire a lexicului, care constă în formarea de cuvinte noi din două sau mai multe cuvinte existente independent, dintr-un cuvânt și dintr-un element de cuvânt care nu există independent, sau din două asemenea elemente.

Nou!!: Limba aromână și Compunere (lingvistică) · Vezi mai mult »

Condițional

Condiționalul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o stare ipotetică a cărei realizare în prezent sau în viitor depinde de realizarea altei acțiuni, întâmplări sau stări, ori o ipoteză nerealizată în trecutAvram 1997, pp. 207–208.

Nou!!: Limba aromână și Condițional · Vezi mai mult »

Conjugare

viitor simplu În morfologie, conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice.

Nou!!: Limba aromână și Conjugare · Vezi mai mult »

Conjuncție

În gramatică, conjuncția este un cuvânt sau un grup de cuvinte care leagă între ele două tipuri de entități: în cadrul propoziției – unități sintactice cu aceeași funcție și același rang sintactic, coordonate între ele, iar în cadrul frazei – propoziții cu aceeași funcție sau cu funcții diferite, în acest din urmă caz, una fiind subordonată celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, pp. 127–128.

Nou!!: Limba aromână și Conjuncție · Vezi mai mult »

Conjunctiv

În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ.

Nou!!: Limba aromână și Conjunctiv · Vezi mai mult »

Consiliul Europei

Consiliul Europei (CoE; Conseil de l'Europe) este o organizație internațională, interguvernamentală și regională.

Nou!!: Limba aromână și Consiliul Europei · Vezi mai mult »

Consoană

O consoană este un sunet elementar din limbile vorbite, pronunțat printr-o blocare sau o restrângere semnificativă a căii vocale, suficient pentru a produce o turbulență audibilă.

Nou!!: Limba aromână și Consoană · Vezi mai mult »

Consoană africată alveolară sonoră

În fonetică, consoana africată alveolară sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba aromână și Consoană africată alveolară sonoră · Vezi mai mult »

Consoană fricativă dentală sonoră

În fonetică, consoana fricativă dentală sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba aromână și Consoană fricativă dentală sonoră · Vezi mai mult »

Consoană fricativă dentală surdă

În fonetică, consoana fricativă dentală surdă este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba aromână și Consoană fricativă dentală surdă · Vezi mai mult »

Consoană fricativă velară sonoră

În fonetică, consoana fricativă velară sonoră este un sunet care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba aromână și Consoană fricativă velară sonoră · Vezi mai mult »

Consoană labială

O consoană labială este o consoană în cadrul cărei articulări se folosesc ambele buze (articulare bilabială) sau buza inferioară și dinții superioară (articulare labiodentală).

Nou!!: Limba aromână și Consoană labială · Vezi mai mult »

Consoană nazală palatală

În fonetică, consoana nazală palatală este un sunet consonantic care apare în unele limbi.

Nou!!: Limba aromână și Consoană nazală palatală · Vezi mai mult »

Consoană sonantă labiovelară

În fonetică, consoana sonantă labiovelară (sau velară labializată) este o consoană sau semivocală care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba aromână și Consoană sonantă labiovelară · Vezi mai mult »

Consoană sonantă laterală palatală

În fonetică, consoana sonantă laterală palatală este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba aromână și Consoană sonantă laterală palatală · Vezi mai mult »

Consoană sonantă palatală

În fonetică, consoana sonantă palatală este un sunet care apare în foarte multe limbi vorbite.

Nou!!: Limba aromână și Consoană sonantă palatală · Vezi mai mult »

Consoană sonoră

Consoanele sonore sunt acele consoane la articularea cărora coardele vocale intră în vibrație prin închiderea parțială a glotei.

Nou!!: Limba aromână și Consoană sonoră · Vezi mai mult »

Consoană surdă

Consoanele surde sunt consoanele care se emit fără participarea coardelor vocale.

Nou!!: Limba aromână și Consoană surdă · Vezi mai mult »

Constantin Belimace

Constantin Belimace a fost un autor de literatură cultă aromână, de aceeași origine.

Nou!!: Limba aromână și Constantin Belimace · Vezi mai mult »

Corcea

Corcea este un oraș din Albania și reședința regiunii omonime.

Nou!!: Limba aromână și Corcea · Vezi mai mult »

Crușova

Crușova (în; în) este un oraș din Republica Macedonia, reședința comunei cu același nume.

Nou!!: Limba aromână și Crușova · Vezi mai mult »

Cultură

Cultura, care provine de la cuvântul latin colere, ce se traduce prin „a cultiva”/„a onora”, se referă în general la o activitate umană.

Nou!!: Limba aromână și Cultură · Vezi mai mult »

Cuvânt

În lingvistică un cuvânt este unitatea fundamentală de comunicare a unui înțeles.

Nou!!: Limba aromână și Cuvânt · Vezi mai mult »

Declarația Universală a Drepturilor Omului

Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată la 10 decembrie 1948, prin Rezoluția 217 A în cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Nou!!: Limba aromână și Declarația Universală a Drepturilor Omului · Vezi mai mult »

Declinare

În morfologie, declinarea este schimbarea formei părților de vorbire nominale (determinanți abstracți, substantiv, adjectiv, numeral și pronume) cu scopul de a exprima, în funcție de limbă, diferitele genuri, numere și cazuri.

Nou!!: Limba aromână și Declinare · Vezi mai mult »

Democrație

Democrația (în traducere literală „conducere de către popor”, din grecescul δημοκρατία - demokratia, de la demos, „popor” + kratos, „putere”.

Nou!!: Limba aromână și Democrație · Vezi mai mult »

Derivare (lingvistică)

În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din altaConstantinescu-Dobridor 1980, p. 149.

Nou!!: Limba aromână și Derivare (lingvistică) · Vezi mai mult »

Deschidere vocalică

În fonetică, deschiderea vocalică (sau apertura) se referă la clasificarea vocalelor în funcție gradul de deschidere a maxilarului, deci de poziția ridicată sau coborîtă a limbii în timpul articulării.

Nou!!: Limba aromână și Deschidere vocalică · Vezi mai mult »

Descriptio Moldaviae

Descriptio Moldaviae (sau Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, în română Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei) este una din cele mai importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină între 1714 și 1716, pe când fostul domn al Moldovei trăia în Rusia.

Nou!!: Limba aromână și Descriptio Moldaviae · Vezi mai mult »

Desinență

În morfologie, desinența (de la cuvântul din latina medievală desinentia „ceea ce cade la sfârșit”) este un sufix prezent la sfârșitul unui cuvânt, după care nu mai pot fi adăugate alte sufixe.

Nou!!: Limba aromână și Desinență · Vezi mai mult »

Diaspora

Emigranții părăsesc Irlanda reprezentând emigrarea în America după Marea Foamete Irlandeză Diaspora desemnează totalitatea comunităților evreiești dispersate și stabilite în afara Palestinei ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de către Nabucodonosor al II-lea, regele Babilonului, mai ales în urma captivității babiloniene.

Nou!!: Limba aromână și Diaspora · Vezi mai mult »

Diftong

În fonetica tradițională, după unii autori, diftongul este ansamblul a două vocale pronunțate în aceeași silabă.

Nou!!: Limba aromână și Diftong · Vezi mai mult »

Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc.

Nou!!: Limba aromână și Dimitrie Cantemir · Vezi mai mult »

Divina Comedie

Divina Comedie (în italiană: Divina Commedia), cea mai celebră operă a lui Dante Alighieri, este totodată una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale.

Nou!!: Limba aromână și Divina Comedie · Vezi mai mult »

Dunărea

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa (după Volga care curge în întregime în Rusia).

Nou!!: Limba aromână și Dunărea · Vezi mai mult »

Eneida

Eneida, considerată epopeea națională a romanilor, este un poem epic aparținând scriitorului latin Vergilius.

Nou!!: Limba aromână și Eneida · Vezi mai mult »

Etimologie

Etimologia este o ramură complexă a lingvisticii, care se ocupă cu originea și evoluția formală și semantică a cuvintelor unei limbi, precum și cu relația lor cu cuvinte de aceeași origine din diferite alte limbiBidu-Vrănceanu 1997, p. 191-192.

Nou!!: Limba aromână și Etimologie · Vezi mai mult »

Europa de Vest

Europa de Vest Europa de Vest (sau Occidentală) se distinge de Europa de Est (sau Răsăriteană) mai degrabă prin istorie și cultură decât prin geografie.

Nou!!: Limba aromână și Europa de Vest · Vezi mai mult »

Școala Ardeleană

Grupul statuar „Școala Ardeleană” din Cluj, operă a sculptorului Romulus Ladea. De la stânga la dreapta: Petru Maior, Gheorghe Șincai și Samuil Micu Școala Ardeleană a fost o mișcare de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania.

Nou!!: Limba aromână și Școala Ardeleană · Vezi mai mult »

Știp

|other_name.

Nou!!: Limba aromână și Știp · Vezi mai mult »

Filologie

Filologia (cuvânt provenit din greaca veche, φιλολογία, compus din philos „prieten, iubitor de” și logos „cuvânt, vorbă”) a fost considerată, într-o accepțiune largă, știința care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor, în special cu studiul textelor arhaice (Paleografie și Epigrafie) și al operelor literare (care conține și aspecte culturale, istorice, etnolingvistice, religioase, politice, economice etc.), din punctul de vedere al limbii, al influențelor suferite, al modului în care ni s-au transmis etc., precum și cu editarea acestora.

Nou!!: Limba aromână și Filologie · Vezi mai mult »

Flexiune

Flexiunea cuvântului „pisică” în limba spaniolă:'''gat-''' – radical;'''-o''' – sufix specific masculinului;'''-a''' – sufix specific femininului;'''-s''' – sufix de plural În gramatică, flexiunea (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 202–203.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, p. 566.Crystal 2008, p. 243.Dubois 2002, p. 204.Eifring și Theil, 2005, cap. 2, p. 27–31.. Dincolo de această definiție generală, la diverși autori se găsesc viziuni diferite despre flexiune. După unii autori, flexiune este numai procedeul care schimbă forma cuvântului prin afixe care fac corp comun cu baza la care se adaugă. Alți autori consideră flexiune și folosirea unor cuvinte gramaticale nealipite la bază, precum articole, verbe auxiliare, prepoziții etc., în care văd afixe mobile. În această viziune ar exista o flexiune sintetică (prin afixe alipite la bază), o flexiune analitică (prin afixe mobile) și o flexiune mixtă, concomitent sintetică și analitică. Flexiunea se deosebește de altă operație care constă în adăugarea de afixe, anume derivarea, prin faptul că acesta este un procedeu de formare de cuvinte noi. În acest articol se tratează ca afixe gramaticale numai morfemele care intră în compoziția cuvântului, iar ca flexiune numai folosirea acestora.

Nou!!: Limba aromână și Flexiune · Vezi mai mult »

Folclor

Folclorul reprezintă totalitatea creațiilor artistice ale unei culturi spirituale populare,Oprea, pag.

Nou!!: Limba aromână și Folclor · Vezi mai mult »

Fonetică

Fonetica este o ramură a lingvisticii care studiază sunetele vorbirii ca cele mai mici segmente ale sale, din punct de vedere fizic, fiziologic, neurofiziologic și neuropsihologic, adică al producerii, transmiterii, audiției și evoluției lor în procesul comunicării umane prin limbă, folosind metode specifice pentru descrierea, clasificarea și transcrierea lorBidu-Vrănceanu 1997, p. 205–206.

Nou!!: Limba aromână și Fonetică · Vezi mai mult »

Fonologie

În lingvistică, termenul fonologie denumește, conform definiției Școlii lingvistice de la Praga, un grup de lingviști structuraliști care l-a impus, acea ramură care studiază fenomenele sonore din punctul de vedere al funcției acestora de a distinge sensuri într-o limbă dată, relațiile dintre aceste elemente distinctive și regulile după care pot fi combinate în cuvinte și propozițiiVachek 2003, 128.

Nou!!: Limba aromână și Fonologie · Vezi mai mult »

Formare de cuvinte

În lingvistică, sintagma „formare de cuvinte” denumește principalul mijloc intern de îmbogățire a lexicului limbii, un ansamblu de procedee de creare a unor unități lexicale noi, pe baza unui material lingvistic preexistent în aceastaBidu-Vrănceanu 1997, p. 207–208.

Nou!!: Limba aromână și Formare de cuvinte · Vezi mai mult »

Franța

Franța (în), recunoscută în mod oficial ca Republica Franceză (în), este o republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea.

Nou!!: Limba aromână și Franța · Vezi mai mult »

Frashër

Frashër (în) este un sat și o fostă comună din regiunea Gjirokastër, aflată în sudul Albaniei.

Nou!!: Limba aromână și Frashër · Vezi mai mult »

Frază

În lingvistica română, în domeniul sintaxei, termenul frază denumește o entitate sintactică ce unește cel puțin două propoziții independente și stabilește între ele un raport de coordonare sau de subordonareBidu-Vrănceanu 1997, p..209.

Nou!!: Limba aromână și Frază · Vezi mai mult »

Gama (literă)

Litera grecească ''Gama'', majusculă și minusculă Gama (majuscula: Γ, minuscula: γ; în greacă: γάμμα gámma), sau gamma, este a treia literă a alfabetului grec.

Nou!!: Limba aromână și Gama (literă) · Vezi mai mult »

Gen gramatical

În lingvistică, genul este o categorie gramaticală proprie unor limbi, pe baza căreia substantivele sunt grupate în clase precum masculine, feminine, neutre, animate, inanimate.

Nou!!: Limba aromână și Gen gramatical · Vezi mai mult »

George Giuglea

George Giuglea a fost un lingvist român, membru corespondent al Academiei Române.

Nou!!: Limba aromână și George Giuglea · Vezi mai mult »

George Murnu

George Murnu, iar în aromână, Ioryi al Murnu a fost un scriitor, traducător și istoric, membru al Academiei Române din 1923.

Nou!!: Limba aromână și George Murnu · Vezi mai mult »

Georgios Kedrenos

Georgios Kedrenos (în, în; fl. secolul al XI-lea) a fost un cronicar bizantin.

Nou!!: Limba aromână și Georgios Kedrenos · Vezi mai mult »

Germania

Republica Federală Germania (în), acronim RFG, colocvial, Germania (în), este un stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante, precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Țările de Jos. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori). Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933 a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată. Germania este o republică federală parlamentară alcătuită din 16 state numite Landuri (în limba). Capitala federală și cel mai mare oraș este Berlin. Industria germană este una din cele mai dezvoltate din lume. Germania este unul din principalele state exportatoare, deține o poziție-cheie în Uniunea Europeană și menține o multitudine de parteneriate strânse la nivel global. Cercetarea științifică și tehnologică din Germania este recunoscută ca cercetare de vârf, la nivel mondial. Germania a fost un membru fondator al Comunităților Europene în 1957, care a devenit Uniunea Europeană în 1993. Acesta face parte din Spațiul Schengen, și a devenit un co-fondator al zonei euro în 1999. Germania este membru al Organizației Națiunilor Unite, NATO, G8, G20 și OCDE. Cunoscută pentru istoria și cultura sa bogată, Germania a produs numeroși artiști, filozofi, muzicieni, antreprenori, oameni de știință și inventatori.

Nou!!: Limba aromână și Germania · Vezi mai mult »

Gerunziu

În structura morfologică a unor limbi, gerunziul este o formă verbală nepersonală inclusă de tradiția unor gramatici, cum este cea română sau cea franceză, printre moduriBidu-Vrănceanu et al., p. 220.

Nou!!: Limba aromână și Gerunziu · Vezi mai mult »

Grad de comparație

În gramatică, gradul de comparație este o categorie gramaticală specifică adjectivului și adverbului.

Nou!!: Limba aromână și Grad de comparație · Vezi mai mult »

Grafem

Grafemul este cea mai mică unitate semantică distinctivă a unei limbi scrise, analogă fonemului în limba vorbită.

Nou!!: Limba aromână și Grafem · Vezi mai mult »

Grai

În dialectologie, termenul „grai” denumește în limba română un tip de varietate teritorială a unei limbi.

Nou!!: Limba aromână și Grai · Vezi mai mult »

Graiul maramureșean

Graiul maramureșean este o ramură principală a adunării de graiuri din Ardeal folosit în regiunea istorică Maramureș, care a influențat și graiurile din regiunile învecinate.

Nou!!: Limba aromână și Graiul maramureșean · Vezi mai mult »

Gramatică

Gramatica unei limbi este ansamblul de structuri privind îmbinările cuvintelor acelei limbi în vederea producerii propozițiilor și a altor unități comunicaționale.

Nou!!: Limba aromână și Gramatică · Vezi mai mult »

Greci

Grecii (greacă: Έλληνες - ''ellenes'') reprezintă o grupă etnică și o națiune care populează Grecia din secolul al XVII-lea î.Hr. până în prezent.

Nou!!: Limba aromână și Greci · Vezi mai mult »

Grecia

Grecia (în), oficial, Republica Elenă (în) și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud.

Nou!!: Limba aromână și Grecia · Vezi mai mult »

Grup etnic

Un grup etnic (denumit și etnie, din, etnos, „popor”) este definit ca o colectivitate în interiorul unei societăți mai mari, ai cărei membri au, în realitate sau presupus, origine comună, amintiri comune, sau împărtășesc același trecut istoric, și un punct de vedere cultural, asupra unuia sau mai multor elemente simbolice, ca un rezumat al poporului lor.

Nou!!: Limba aromână și Grup etnic · Vezi mai mult »

Gustav Weigand

Gustav Weigand a fost un filolog german.

Nou!!: Limba aromână și Gustav Weigand · Vezi mai mult »

Icoană

Icoană rusească, anul 1100, Școala din Kiev. Icoană bizantină din sec. XII (fildeș și metal, Muzeul Luvru, Paris). Icoană pe sticlă transilvăneană din sec. XIX (Muzeul icoanelor din Sibiel). Sfinții Trei Ierarhi, autor anonim, Muzeul din Sighet Icoana este o imagine plastică, artistică sau artizanală a unor ipostaze sau acțiuni ale divinității sau a unor sfinți sau zeități de rang secundar, fiind deci considerată sacră (în special în cadrul religiei creștine ortodoxe).

Nou!!: Limba aromână și Icoană · Vezi mai mult »

Idiom

În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiomeCf. Dexonline,., la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc.

Nou!!: Limba aromână și Idiom · Vezi mai mult »

Iliada

Iliada este o epopee atribuită lui Homer, care pare a fi fost un aed din Ionia, din a doua jumătate a secolului VIII î.Hr., și care a preluat în epopeile sale, Iliada și Odiseea, tradiții, fragmente și motive din mituri vechi și cântece populare.

Nou!!: Limba aromână și Iliada · Vezi mai mult »

Iluminism

D’Alembert. Iluminismul, numit și Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii, a fost o mișcare intelectuală, filozofică, ideologică și culturală, antifeudală, desfășurată în perioada pregătirii și înfăptuirii revoluțiilor din sec. XVII-XIX în țările Europei, ale Americii de Nord și ale Americii de Sud și având drept scop crearea unei societăți „raționale”, prin răspândirea culturii, a „luminilor” în mase (cf. Carp Maxim).

Nou!!: Limba aromână și Iluminism · Vezi mai mult »

Imperativ

În gramatica unor limbi, imperativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în sensul cel mai general posibilitatea unei acțiuni ca voită de către vorbitor.

Nou!!: Limba aromână și Imperativ · Vezi mai mult »

Indicativ

În gramatică, indicativul este un mod personal al verbului, care are drept valoare semantică specifică exprimarea unor acțiuni, întâmplări, stări etc.

Nou!!: Limba aromână și Indicativ · Vezi mai mult »

Infinitiv

În numeroase limbi, modul infinitiv este o formă a verbelor prin care se denumește acțiunea exprimată de acestea într-o manieră generală, în general fără a preciza timpul, numărul sau persoana.

Nou!!: Limba aromână și Infinitiv · Vezi mai mult »

Ion Coteanu

Ion Coteanu (n. 6 octombrie 1920, București – d. 11 decembrie 1997, București) a fost un lingvist român, membru al Academiei Române din 1974.

Nou!!: Limba aromână și Ion Coteanu · Vezi mai mult »

Kekaumenos

Kekaumenos (în) este numele de familie al unui autorului bizantin mai putin cunoscut, autorul cărții intitulate Strategikon.

Nou!!: Limba aromână și Kekaumenos · Vezi mai mult »

Kleisoura

Kleisoúra (citit „Clisúra”, în sau Βλαχοκλεισούρα, în) este un oraș cu populație vlahă aromânească din Grecia, în prefectura Kastoria.

Nou!!: Limba aromână și Kleisoura · Vezi mai mult »

Kumanovo

Kumanovo (în macedoneană Куманово) este un oraș din Republica Macedonia de Nord.

Nou!!: Limba aromână și Kumanovo · Vezi mai mult »

Laonic Chalcocondil

Laonic Chalcocondil (în Λαόνικος Χαλκοκονδύλης, n. cca. 1430, Atena – d. 1490, Italia) a fost un cronicar bizantin din Atena.

Nou!!: Limba aromână și Laonic Chalcocondil · Vezi mai mult »

Latina vulgară

Imperiului Roman, era diferită de latina clasică cunoscută din literatura latină. Latina vulgară, uneori numită și Latina Vorbită, a fost o limbă italică folosită în Europa, în teritorii ale țărilor actuale: Franța, Belgia, Italia, Spania, România, Portugalia, Croația și altele.

Nou!!: Limba aromână și Latina vulgară · Vezi mai mult »

Lexic

Conform definiției celei mai generale, lexicul este totalitatea cuvintelor unei limbiConstantinescu-Dobridor 1998,.

Nou!!: Limba aromână și Lexic · Vezi mai mult »

Lexicografie

Lexicografia constă în înregistrarea cuvintelor și expresiilor unei limbi, a unui dialect, a unui domeniu etc., clasarea (în ordine alfabetică), definirea și ilustrarea lor, prin exemple și expresii, ținând cont de mulțimea semnificațiilor lor, precum și de accepțiunile lor în sânul unei limbi date, în scopul alcătuirii dicționarelor.

Nou!!: Limba aromână și Lexicografie · Vezi mai mult »

Limba albaneză

Limba albaneză (în) este o limbă vorbită de șase milioane de locuitori ai vestului peninsulei Balcanice, în sud-estul Europei (Albanezi).

Nou!!: Limba aromână și Limba albaneză · Vezi mai mult »

Limba bulgară

Limba bulgară (български език, AFI) este o limbă indo-europeană, care aparține de ramura sudice a limbilor slave, împreună cu macedoneana, sârbo-croata și slovena.

Nou!!: Limba aromână și Limba bulgară · Vezi mai mult »

Limba engleză

Limba engleză (în engleză, English) este o limbă vest germanică avându-și originile în Anglia, și care este în prezent limba maternă pentru majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealth-ului Caraibean, Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii (cunoscute de asemenea drept „Anglosfera”).

Nou!!: Limba aromână și Limba engleză · Vezi mai mult »

Limba franceză

Limba franceză (în franceză la langue française sau le français) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile ''oïl''.

Nou!!: Limba aromână și Limba franceză · Vezi mai mult »

Limba greacă modernă

Limba greacă modernă sau neogreacă, în original Νέα Ελληνικά sau Νεοελληνική, cunoscută și ca Ρωμαίικα, se referă la cea de-a cincea etapă din evoluția limbii grecești, după greaca miceniană, greaca antică, cea a perioadei elenistice și cea medievală.

Nou!!: Limba aromână și Limba greacă modernă · Vezi mai mult »

Limba istroromână

Răspândirea românilor. Istroromânii sunt ramura localizată cel mai la vest. Istroromâna este, după unii lingviști, o limbă distinctă aparținând subgrupului de est al limbilor romanice, vorbită de istroromâni.

Nou!!: Limba aromână și Limba istroromână · Vezi mai mult »

Limba latină

Cel mai vechi text latin Latina era limba vorbită în Antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio (Latium), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium.

Nou!!: Limba aromână și Limba latină · Vezi mai mult »

Limba macedoneană

Limba macedoneană (македонски) este o limbă indo-europeană, membră a grupului sudic al limbilor slave, înrudită îndeaproape cu limba bulgară.

Nou!!: Limba aromână și Limba macedoneană · Vezi mai mult »

Limba meglenoromână

Limba meglenoromână Sat aromânesc Meglenoromâna este un idiom vorbit de o populație numită în mediul academic „meglenoromâni”.

Nou!!: Limba aromână și Limba meglenoromână · Vezi mai mult »

Limba protoromână

Limba protoromână (numită și: română comună, română primitivă, română primitivă comună, străromână, romano-balcanică sau tracoromanică) este considerată de lingviști o limbă unitară din care s-au desprins ulterior idiomurile considerate de unii lingviști limbi aparte: româna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna, iar de către alți cercetători – dialecte ale limbii române: dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân.

Nou!!: Limba aromână și Limba protoromână · Vezi mai mult »

Limba română

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice.

Nou!!: Limba aromână și Limba română · Vezi mai mult »

Limba sârbă

limbă minoritară recunoscută (cu verde închis) Limba sârbă (în sârbă, cu alfabetul chirilic српски jeзик, cu alfabetul latin srpski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de sârbi.

Nou!!: Limba aromână și Limba sârbă · Vezi mai mult »

Limba turcă

Limba turcă este cea mai vorbită limbă turcică, cu 10–15 milioane de vorbitori nativi în sud-estul Europei (majoritatea în Tracia Răsăriteană) și 60–65 de milioane de vorbitori nativi în Asia de Vest (majoritatea în Anatolia).

Nou!!: Limba aromână și Limba turcă · Vezi mai mult »

Limbă flexionară

În domeniul morfologic al tipologiei lingvistice, termenul „limbă flexionară”, creat în 1836 de lingvistul german Wilhelm von Humboldt, desemnează o limbă în care cuvintele sunt dificil de segmentat în morfemele pe care le conținKálmán și Trón 2007, p. 84.

Nou!!: Limba aromână și Limbă flexionară · Vezi mai mult »

Limbă sintetică

Prin limbă sintetică, în tipologia lingvistică, se înțelege o limbă care are un procentaj relativ ridicat de morfeme per numărul de cuvinte comparativ cu limbile care au acest procentaj scăzut și care sunt descrise ca fiind limbi analitice.

Nou!!: Limba aromână și Limbă sintetică · Vezi mai mult »

Limbă standard

În sociolingvistică, limba standard este o varietate a unei limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteiaDubois 2002, pp. 440–441.

Nou!!: Limba aromână și Limbă standard · Vezi mai mult »

Limbi indo-europene

Limbi care nu sunt indo-europene. Distribuția limbilor indo-europene (IE) pe glob. Țările colorate în ''portocaliu'' ■ au o populație majoritară vorbitoare a unei limbi IE, iar țările colorate în ''galben'' ■ au doar minorități a căror limbă IE are statut oficial. În restul de țări, deși există populații semnificative de vorbitori ai unei limbi IE, aceasta nu are statut oficial. Limbile indo-europene Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.

Nou!!: Limba aromână și Limbi indo-europene · Vezi mai mult »

Limbi italice

Familia limbilor italice a limbilor indo-europene are două ramuri.

Nou!!: Limba aromână și Limbi italice · Vezi mai mult »

Limbi romanice

Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară.

Nou!!: Limba aromână și Limbi romanice · Vezi mai mult »

Limbi romanice orientale

istroromâna). Evoluția istorică a limbilor romanice de est după majoritatea autorilor. Limbile romanice orientale sau estice formează o grupă de limbi în cadrul subfamiliei limbilor romanice care, la rândul ei, face parte din familia limbilor indo-europene.

Nou!!: Limba aromână și Limbi romanice orientale · Vezi mai mult »

Limbi slave

Limbile slave (sau slavice) formează o familie de limbi înrudite, vorbite de popoarele slave (ruși, ucraineni, bieloruși, polonezi, bulgari, cehi, croați, slovaci, sârbi etc.), care trăiesc în special în Europa Centrală și de Est, în Balcani și în partea de nord a Asiei.

Nou!!: Limba aromână și Limbi slave · Vezi mai mult »

Lingvistică

Lingvistica este știința care studiază varietățile de limbaj natural și caracteristicile lor sau limba ca sistem comunicațional.

Nou!!: Limba aromână și Lingvistică · Vezi mai mult »

Linia Jireček

thumb Linia Jireček este o linie imaginară prin Balcani, despărțind zonele de influență ale limbilor latină (în nord) și greacă (în sud).

Nou!!: Limba aromână și Linia Jireček · Vezi mai mult »

Lista Swadesh a limbii aromâne

Lista Swadesh de 207 cuvinte în limbile română și aromână.

Nou!!: Limba aromână și Lista Swadesh a limbii aromâne · Vezi mai mult »

Literatură

Literatura (sau beletristica) este arta compozițiilor scrise.

Nou!!: Limba aromână și Literatură · Vezi mai mult »

Macedoneni

Macedonenii (în macedoneană Маке́донци) sunt un popor slav de sud, majoritar în Republica Macedonia de Nord și vorbind limba macedoneană.

Nou!!: Limba aromână și Macedoneni · Vezi mai mult »

Macedonia

Termenul Macedonia se poate referi la.

Nou!!: Limba aromână și Macedonia · Vezi mai mult »

Macedonia (Grecia)

Macedonia (în) este o regiune geografică și istorică a Greciei din Europa sud-estică.

Nou!!: Limba aromână și Macedonia (Grecia) · Vezi mai mult »

Macedonia (regiune)

Vezi și Imperiul Macedonean Macedonia este o regiune în peninsula balcanică, majoritar aflată pe teritoriul actual al Greciei, Macedoniei de Nord și al Bulgariei, însă prezentă și în interiorul granițelor Serbiei, Albaniei și ale Kosovoului.

Nou!!: Limba aromână și Macedonia (regiune) · Vezi mai mult »

Macedonia Antică

Macedonia (în limba greacă: Μακεδονία) a fost numele unui regat antic din partea nordică extremă a Greciei Antice, învecinată cu regatul Epirului la vest și cu regiunea Tracia la est.

Nou!!: Limba aromână și Macedonia Antică · Vezi mai mult »

Macedonia de Nord

Macedonia de Nord (în), oficial Republica Macedonia de Nord (în;; denumită până în 2019 Macedonia sau Republica Macedonia), este o țară din peninsula Balcanică în Europa de Sud-Est.

Nou!!: Limba aromână și Macedonia de Nord · Vezi mai mult »

Matilda Caragiu Marioțeanu

Matilda Caragiu Marioțeanu (n. 20 iulie 1927, Hrupișta, Grecia – d. 11 martie 2009, București, România) a fost o lingvistă română de origine aromână, specialistă în dialectologie, profesor universitar, membră corespondentă a Academiei Române din anul 1993 și membră titulară din 2004.

Nou!!: Limba aromână și Matilda Caragiu Marioțeanu · Vezi mai mult »

Mănăstire

O mănăstire (din limba greacă μοναστήριον, monastērion - "locuință izolată") este un așezământ religios în care trăiesc, după anumite reguli ascetice, călugări sau călugărițe, sau un ansamblu de clădiri care alcătuiesc un astfel de așezământ.

Nou!!: Limba aromână și Mănăstire · Vezi mai mult »

Micul prinț

Micul Prinț (în Le Petit Prince) este un roman al scriitorului și aviatorului francez Antoine de Saint-Exupéry, care a apărut mai întâi în engleză și în franceză la 6 aprilie 1943, la editura Reynal & Hitchcock, din New York (Statele Unite ale Americii), iar apoi în Franța, la Gallimard în noiembrie 1946.

Nou!!: Limba aromână și Micul prinț · Vezi mai mult »

Mihail G. Boiagi

Mihail George Boiagi (în,; n. 3 februarie 1780 – d. 1828, 1842 sau 1843) a fost un gramatician și profesor aromân specializat în limbile aromână și greacă din Monarhia Habsburgică și Imperiul Austriac.

Nou!!: Limba aromână și Mihail G. Boiagi · Vezi mai mult »

Minoritate

În sociologie și în teoria votului, o minoritate este un subgrup care formează mai puțin de o jumate din populație și, ca regulă, este depășită numeric de cel puțin un alt subgrup, nu neapărat din majoritate.

Nou!!: Limba aromână și Minoritate · Vezi mai mult »

Monarhia Habsburgică

Monarhia Habsburgică este un apelativ neoficial printre istorici pentru țările și provinciile care au fost conduse de ramura austriacă junioară a Casei de Habsburg până în 1780, iar apoi de ramura succesoare a Casei de Habsburg-Lorena (descendenții rezultați din căsătoria Mariei Terezia cu Francisc Ștefan de Lorena) până în 1918.

Nou!!: Limba aromână și Monarhia Habsburgică · Vezi mai mult »

Morfologie (lingvistică)

În lingvistică, termenul „morfologie” (cf. cuvintele grecești morphé „formă” + lógos „studiu”) denumește în mod tradițional acea ramură a gramaticii care studiază forma cuvintelor, în opoziție cu sintaxa, care se ocupă cu funcțiile cuvintelor și ale unor entități mai mari decât acesteaBidu-Vrănceanu 1997, p. 309.

Nou!!: Limba aromână și Morfologie (lingvistică) · Vezi mai mult »

Moscopole

Moscopole (în, în, în, în, în) este un mic sat din sud-estul Albaniei.

Nou!!: Limba aromână și Moscopole · Vezi mai mult »

Munții Balcani

Munții Balcani în Bulgaria și Serbia Peisaj din Munții Balcani. râul Iskar trecând prin munți printr-un defileu Lanțul muntos al Balcanilor cunoscut și ca Munții Stara Planina (bulgară: Стара планина, Stara Planina; sârbă: Stara Planina, „Muntele Vechi”) este o extensie a lanțului muntos al Carpaților, separat de aceștia de fluviul Dunărea.

Nou!!: Limba aromână și Munții Balcani · Vezi mai mult »

Munții Pindului

Munții Pindului reprezintă o catenă montană care se întinde din partea de sud și sud-est a Albaniei până în partea de nord a peninsulei Peloponez, fiind astfel coloana vertebrală a statului elen; are o lungime de 797 km.

Nou!!: Limba aromână și Munții Pindului · Vezi mai mult »

Muntele Olimp

Muntele Olimp (în limba greacă: Όλυμπος – Ólympos, uneori trecut pe hărți și ca Óros Ólimbos) este cel mai înalt munte din Grecia, altitudinea maximă fiind înregistrată pe Vârful Mytikas („Nasul”): 2917,727 m. Dat fiind faptul că poalele sale sunt plasate la nivelul mării, Muntele Olimp este unul dintre cei mai înalți munți ai Europei din punct de vedere topometric (diferența relativă dintre vârf și poale).

Nou!!: Limba aromână și Muntele Olimp · Vezi mai mult »

Nicolae Batzaria

Nicolae Constantin Batzaria a fost un prozator și publicist de origine aromână.

Nou!!: Limba aromână și Nicolae Batzaria · Vezi mai mult »

Nu sunt faimos, dar sunt aromân

Nu sunt faimos, dar sunt aromân (în) este un film românesc de comedie și dramă romantică din 2013.

Nou!!: Limba aromână și Nu sunt faimos, dar sunt aromân · Vezi mai mult »

Nuși Tulliu

Nuși Tulliu a fost un poet și un scriitor aromân.

Nou!!: Limba aromână și Nuși Tulliu · Vezi mai mult »

Număr (gramatică)

În morfologie, numărul este o categorie gramaticală bazată pe distincția naturală dintre un singur exemplar și mai multe exemplare ale aceluiași obiect considerat în sens larg (persoană, animal, inanimat) exprimat printr-un substantiv, această distincție fiind marcată cu mijloace gramaticaleBidu-Vrănceanu 1997, p. 177.

Nou!!: Limba aromână și Număr (gramatică) · Vezi mai mult »

Numeral

În gramatica tradițională, numeralul este o clasă de cuvinte omogenă din punct de vedere semantic, exprimând ideea de număr, dând indicații de cantitate, dar eterogenă în privința morfologiei și a funcțiilor sintactice ale acestor cuvinte, care se comportă, în diferite situații, fie ca adjective, fie ca substantive, fie ca pronume, fie ca adverbe, în funcție de specia de numeral despre care este vorba, dar și în cadrul unor anumite specii pot avea mai multe valori morfologice.

Nou!!: Limba aromână și Numeral · Vezi mai mult »

Odiseea

Odiseea (în, Odysseía) alcătuiește, împreună cu Iliada, un grup de două opere grecești atribuite rapsodului popular orb Homer.

Nou!!: Limba aromână și Odiseea · Vezi mai mult »

Ohrida

Ohrida (în) este un oraș din Macedonia de Nord și sediul comunei Ohrida.

Nou!!: Limba aromână și Ohrida · Vezi mai mult »

Ortografie

În lingvistică, termenul ortografie (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 343.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Bussmann 1998, pp. 845–846.Dubois 2002, pp. 337–338.Kálmán și Trón 2007, p. 13.. Ortografia, ca și varietatea standard a limbii în general, este o creație conștientăNádasdy 2006, pp. 668–673., la început a diverși cărturari, apoi a unor lingviști, fiind un fapt nu numai lingvistic, ci și social și culturalBarić 1997, pp.65–66.. Ea răspunde cerinței firești a colectivității lingvistice de a avea repere comune standardizate în scrierea limbii, fixate în lucrări de specialitate (îndreptare, dicționare, manuale etc.). Se bazează pe realitatea limbii, dar și pe diverși factori extralingvistici: istorici, religioși, politici etc.. Ortografia tinde să creeze norme cât mai unitare, dar nu o poate face conform unui singur principiu, ci este nevoită să aplice mai multe, care sunt contradictorii. De aceea, normele ei nu corespund în întregime limbii vorbite în mod real, ci sunt convenționale. Totodată, limba fiind în continuă evoluție, ortografia rămâne mereu în urma ei. Aceasta se observă mai ales în limbile cu o tradiție a culturii scrise relativ veche, precum franceza, engleza, irlandeza, tibetana, germana, greaca etc. După unii lingviști, din cauza caracteristicilor sale, spre deosebire de lingvistică, ortografia nu poate fi considerată științifică, deoarece nu se ocupă cu ceea ce există, ca știința, ci cu ceea ce creatorii ei consideră că ar trebui să fie.

Nou!!: Limba aromână și Ortografie · Vezi mai mult »

Ovid Densusianu

Ovid Aron Densusianu (numele de familie pronunțat Densușianu; n. 29 decembrie 1873, Făgăraș, d. 9 iunie 1938, București) a fost un filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru titular al Academiei Române și profesor la Universitatea din București.

Nou!!: Limba aromână și Ovid Densusianu · Vezi mai mult »

Palatalizare

Palatalizarea, cunoscută și sub denumirea alternativă de muiere, este un termen folosit atât în lingvistica sincronică cât și în cea diacronică, care denotă schimbarea pronunțării unei consoane prin apăsarea limbii de palatul dur al gurii.

Nou!!: Limba aromână și Palatalizare · Vezi mai mult »

Parlament

Parlamentul reprezintă corpul legislativ într-un stat democratic, care poate fi compus, de regulă, din una sau două camere, respectiv sisteme (sistem unicameral sau sistem bicameral), dar și cu trei camere (sistem tricameral).

Nou!!: Limba aromână și Parlament · Vezi mai mult »

Participiu

În gramatica tradițională, participiul este o formă derivată din rădăcina verbului, existentă în mai multe limbi, care are trăsături atât verbale, cât și adjectivale.

Nou!!: Limba aromână și Participiu · Vezi mai mult »

Particulă (gramatică)

În lingvistică, particula este un element de limbă invariabil, tratat în mod diferit în gramaticile a diverse limbi, ba chiar și de diversele orientări lingvistice referitoare la aceeași limbă.

Nou!!: Limba aromână și Particulă (gramatică) · Vezi mai mult »

Pedagogie

Pedagogia (din greacă: παιδεια paideia.

Nou!!: Limba aromână și Pedagogie · Vezi mai mult »

Peninsula Balcanică

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est.

Nou!!: Limba aromână și Peninsula Balcanică · Vezi mai mult »

Pericle Papahagi

Pericle Papahagi a fost un lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul aromânei, editor al celor mai vechi texte aromânești.

Nou!!: Limba aromână și Pericle Papahagi · Vezi mai mult »

Persoană (gramatică)

În lingvistică, persoana este o categorie gramaticală bazată pe referirea la participanții comunicării prin limbă și la enunțul produs.

Nou!!: Limba aromână și Persoană (gramatică) · Vezi mai mult »

Poezie

Poem chinezesc "Quatrain on Heavenly Mountain" al Împăratului Gaozong (Dinastia Song) Poezia (din grecescul "", poiesis, care are sensul de "facere" sau "creare") este o formă de artă în care limba este utilizată pentru calitățile sale estetice și evocative, pentru a completa sau a înlocui semnificația sa aparentă.

Nou!!: Limba aromână și Poezie · Vezi mai mult »

Popor

Karel Dujardin: Commedia dell'Arte, 1657. – Până în secolul XVIII se organizau teatre ale poporului (populare), ambulante, sub cerul liber sau în săli improvizate Termenul popor (în limba greacă: demos) a fost folosit pentru un grup de oameni cu anumite trăsături comune (în primul rând limbă și datini) care trăiesc împreună pe un areal geografic.

Nou!!: Limba aromână și Popor · Vezi mai mult »

Prepoziție

În gramatică, prepoziția (Bidu-Vrănceanu 1997, p. 379.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.Dubois 2002, p. 377.Crystal 2008, p. 383.. În gramaticile tradiționale, prepoziția este considerată o parte de vorbire, dar, din cauza caracteristicilor sale, unele gramatici actuale o consideră doar un instrument gramatical. În unele limbi, prepoziției îi corespunde, cu același rol, postpoziția, de exemplu în limba maghiară sau în japoneză. Ponderea acestor elemente în exprimarea relațiilor de caz gramatical contribuie la plasarea limbilor pe scala sintetism–analitism. Din acest punct de vedere, limbile cu declinare dezvoltată, în care ponderea prepozițiilor sau a postpozițiilor este relativ mică, sunt mai sintetice decât cele cu declinare mai redusă sau inexistentă, în care ponderea unor asemenea elemente este relativ mare. Astfel, în această privință, limbile romanice sunt mai analitice decât limba latină. Limbile mai pot fi caracterizate și în funcție de recurgerea numai la prepoziții sau numai la postpoziții, ori după ponderea prepozițiilor față de postpoziții în limbile în care există ambele clase de cuvinte. S-a observat că preferința pentru prepoziții este specifică unui anumit tip sintactic de limbă, cel SVO, în care complementul direct urmează verbul predicativ din structura predicatului, iar tendința de a folosi postpoziții este caracteristică pentru limbile SPV, adică cele cu topica dominantă subiect – complement direct – verb predicativEifring și Theil 2005, cap. 4, p. 2.. Limbi în care predomină prepozițiile sunt majoritatea limbilor indo-europene. În schimb, de exemplu în familia limbilor fino-ugrice și în cea a limbilor turcice se găsesc care preferă postpozițiile. Deși majoritatea limbilor indo-europene tind să folosească prepoziții, există totuși printre ele limbi în care sunt și câteva postpoziții. Astfel sunt, de pildă, latina clasică (ex. mortis causa „din cauza morții” sau engleza, ex. ten years ago „acum zece ani”.

Nou!!: Limba aromână și Prepoziție · Vezi mai mult »

Pronume demonstrativ

În morfologie, pronumele demonstrativ este un cuvânt gramatical, din clasa pronumelor, care se referă la entități despre care indică în general apropierea ori depărtarea lor față de vorbitor (în unele limbi și față de destinatarul comunicării), în spațiu sau în timp.

Nou!!: Limba aromână și Pronume demonstrativ · Vezi mai mult »

Pronume interogativ

În gramatică, pronumele interogativ este un pronume care înlocuiește în întrebări parțiale (incompatibile cu răspunsul da sau nu) ceea ce vizează întrebarea și este așteptat în răspunsAvram 1997, pp.

Nou!!: Limba aromână și Pronume interogativ · Vezi mai mult »

Pronume personal

În gramatică, pronumele personal este un pronume care se referă la diferitele persoane gramaticale.

Nou!!: Limba aromână și Pronume personal · Vezi mai mult »

Pronume posesiv

În gramatică, pronumele posesiv este un pronume care implică o dublă referință pronominală: la o entitate numită obiect posedat și la una numită posesorConstantinescu-Dobridor 1998, articolul, partea ~ posesiv.

Nou!!: Limba aromână și Pronume posesiv · Vezi mai mult »

Pronume relativ

În gramatică, pronumele relativ este un pronume care cel mai adesea se referă la un substantiv, la alt pronume sau la o propoziție, reluându-le sau anticipându-le.

Nou!!: Limba aromână și Pronume relativ · Vezi mai mult »

Propoziție circumstanțială de scop

Propoziția circumstanțială de scop sau finală constituie în frază o realizare propozițională a complementului circumstanțial de scop.

Nou!!: Limba aromână și Propoziție circumstanțială de scop · Vezi mai mult »

Propoziție gramaticală

Propoziția este, în gramatică, cea mai mică unitate sintactică ce poate apărea de sine stătătoare în anumite condiții, adică poate constitui singură o comunicare.

Nou!!: Limba aromână și Propoziție gramaticală · Vezi mai mult »

Propoziție subordonată

În sintaxa tradițională, propoziția subordonată, numită și dependentă, este o propoziție fără autonomie gramaticală, cu înțeles insuficient, care îndeplinește într-o frază o funcție analogă cu cea a unei părți de propoziție.

Nou!!: Limba aromână și Propoziție subordonată · Vezi mai mult »

Proteză (lingvistică)

În lingvistică, termenul proteză (cf. prothesis Bidu-Vrănceanu 1997, p. 393.Constantinescu-Dobridor, articolul.Iarțeva 1990, articolul „proteză”.Bussmann 1998, p. 963.Dubois 2002, p. 388.Ladan 2005, articolul.Crystal 2008, p. 398.Szathmári 2008, articolul Protézis..

Nou!!: Limba aromână și Proteză (lingvistică) · Vezi mai mult »

Radio

Antene radio Radio a fost la origine o metodă de transmitere a sunetelor prin unde radio, care prin natura lor sunt unde electromagnetice.

Nou!!: Limba aromână și Radio · Vezi mai mult »

Radio România Internațional

Radio România Internațional (abreviat RRI) este blocul de programe radio internaționale al Societății Române de Radiodifuziune, format din RRI 1 - destinat comunităților române, prin emisiunea „În direct, România” ce prezintă știri interne și externe și RRI 2 - destinat străinilor, prin emisiunea „Punți radiofonice” în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, germană, italiană, sârbă, spaniolă, rusă și ucraineană.

Nou!!: Limba aromână și Radio România Internațional · Vezi mai mult »

Rădăcină și radical (lingvistică)

În lingvistică, termenii „rădăcină” și „radical” sunt asociați.

Nou!!: Limba aromână și Rădăcină și radical (lingvistică) · Vezi mai mult »

Religie

Religia este credința în supranatural, sacru sau divin, și codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele, valorile și instituțiile asociate cu această credință.

Nou!!: Limba aromână și Religie · Vezi mai mult »

Republica Moldova

Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei.

Nou!!: Limba aromână și Republica Moldova · Vezi mai mult »

Români

Românii (alternativ cunoscuți ca dacoromâni de asemenea) sunt un popor romanic european din familia popoarelor indo-europene, vorbitor nativ al limbii române, o limbă neo-latină din familia limbilor indo-europene, descendentă a protoromânei, care face parte din ramura estică a limbilor romanice.

Nou!!: Limba aromână și Români · Vezi mai mult »

România

România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.

Nou!!: Limba aromână și România · Vezi mai mult »

Salonic

Salonic (în, transliterat Thessaloniki; în bulgară și, Solun; în aromână, Sãrunã, iar în meglenoromână, Săruna), denumit și Selânik, Salonika sau Salonica, este al doilea oraș ca mărime din Grecia și principalul oraș din regiunea greacă Macedonia.

Nou!!: Limba aromână și Salonic · Vezi mai mult »

Secolul al X-lea

Secolul al X-lea (al zecelea) este de obicei considerat ca un punct de declin în istoria europeană.

Nou!!: Limba aromână și Secolul al X-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XI-lea

Secolul al XI-lea a cuprins perioada aniilor 1001-1100 în acord cu calendarul iulian.

Nou!!: Limba aromână și Secolul al XI-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XIX-lea

Antoine-Jean Gros, ''Surrender of Madrid'', 1808 Abraham Lincoln Harta lumii în 1897 Secolul al XIX-lea este o perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între 1801 și 1900, caracterizată prin importante fenomene politice, ideologice și culturale.

Nou!!: Limba aromână și Secolul al XIX-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XV-lea

Este un secol între Epoca modernă și Renaștere.

Nou!!: Limba aromână și Secolul al XV-lea · Vezi mai mult »

Secolul al XVIII-lea

Secolul al XVIII-lea începe pe 1 ianuarie 1701 și se termină pe 31 decembrie 1800.

Nou!!: Limba aromână și Secolul al XVIII-lea · Vezi mai mult »

Selenica

Selenica este un oraș din Albania.

Nou!!: Limba aromână și Selenica · Vezi mai mult »

Semivocală

În fonetică și în fonologie, termenul semivocală denumește un tip de sunet intermediar între consoană și vocală, care prezintă trăsături și ale uneia, și ale celeilalteBidu-Vrănceanu 1997, p. 440.

Nou!!: Limba aromână și Semivocală · Vezi mai mult »

Semn diacritic

Un semn diacritic este un semn grafic adăugat la o literă pentru a indica o diferență în pronunție sau pentru a deosebi sensurile a două cuvinte altfel scrise identic.

Nou!!: Limba aromână și Semn diacritic · Vezi mai mult »

Serbia

Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.

Nou!!: Limba aromână și Serbia · Vezi mai mult »

Sextil Pușcariu

Bran Sextil Iosif Pușcariu sau, mai scurt, Sextil Pușcariu (n. 4 ianuarie 1877, Brașov – d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român.

Nou!!: Limba aromână și Sextil Pușcariu · Vezi mai mult »

Silabă

În fonetică, silaba (din cuvântul grecesc συλλαβή syllabḗ „ceea ce este ținut împreună, ansamblu”) este o unitate de pronunțare fundamentală a cuvântului sau a lanțului vorbirii constituită dintr-un sunet sau dintr-o serie de sunete, pe care vorbitorii o identifică în mod intuitiv, și care nu are o definiție lingvistică unitarăCrystal 2008, p. 467.

Nou!!: Limba aromână și Silabă · Vezi mai mult »

Sintagmă

Sintagma este, în lingvistică, o îmbinare de cel puțin două cuvinte ce reprezintă cea mai mică unitate în interiorul căreia se poate stabili un raport sintactic.

Nou!!: Limba aromână și Sintagmă · Vezi mai mult »

Sintaxă

În gramatică, cuvântul sintaxă numește două noțiuni înrudite.

Nou!!: Limba aromână și Sintaxă · Vezi mai mult »

Skopje

Skopje („Scó-pie”; arhaic în, iar în) este capitala Macedoniei de Nord.

Nou!!: Limba aromână și Skopje · Vezi mai mult »

Slavi sudici

Ţările în care o limbă slavă de sud este o limbă naţională. 'Limbile slave de Sud. Slavii de sud reprezintă o ramură sudică din popoarele slave, care locuiesc în Balcani, în special zonele fostei federații Iugoslavia (însemnând "Țara slavilor de sud") și în Bulgaria.

Nou!!: Limba aromână și Slavi sudici · Vezi mai mult »

Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii (sau abreviat S.U.A.), Statele Unite sau America (în respectiv USA, United States sau America) este numele unei republici constituționale federale, constând din 50 de state și un district federal (Districtul federal Columbia sau D.C.). Republica este situată aproape integral în continentul America de Nord, între Canada (la nord) și Mexic (la sud), respectiv Oceanul Atlantic (la est) și Oceanul Pacific (la vest).

Nou!!: Limba aromână și Statele Unite ale Americii · Vezi mai mult »

Struga

Struga (în Струга) este un oraș din Republica Macedonia situat în regiunea Sud-Vest a țării, la nord de Lacul Ohrid.

Nou!!: Limba aromână și Struga · Vezi mai mult »

Subiect (dezambiguizare)

Cuvântul subiect are două sensuri principale: 1.

Nou!!: Limba aromână și Subiect (dezambiguizare) · Vezi mai mult »

Tache Papahagi

Tache Papahagi (n. 6 octombrie 1892, Avdela, Pind, Grecia – d. 17 ianuarie 1977, București) a fost un lingvist, etnograf și folclorist român.

Nou!!: Limba aromână și Tache Papahagi · Vezi mai mult »

Tatăl nostru

''Mâini rugătoare'', de Albrecht Dürer Tatăl nostru sau Rugăciunea Domnească este una dintre rugăciunile de bază ale creștinătății, comună tuturor confesiunilor creștine datorită faptului că se regăsește în textul evangheliilor sinoptice.

Nou!!: Limba aromână și Tatăl nostru · Vezi mai mult »

Televiziune

Regia tehnică a unei televiziuni moderne Televiziunea (prescurtat TV, în engleză: television) poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode și tehnici utilizate pentru transmiterea electrică pe un canal de comunicație a imaginilor și sunetelor în mișcare.

Nou!!: Limba aromână și Televiziune · Vezi mai mult »

Theodor Capidan

Theodor Capidan (n. 28 aprilie 1879, Prilep, Macedonia - d. 1 septembrie 1953, București) a fost un lingvist român.

Nou!!: Limba aromână și Theodor Capidan · Vezi mai mult »

Tiberiu Cunia

Tiberiu Cunia (scris și Tiberius) (n. 1926 – d. 7 aprilie 2016) a fost un scriitor de origine aromână, cunoscut pentru că a adus o contribuție importantă în păstrarea și conservarea culturii aromâne.

Nou!!: Limba aromână și Tiberiu Cunia · Vezi mai mult »

Timbru (muzică)

Timbrul se referă la una dintre calitățile de bază ale sunetului muzical, anume complexul de însușiri care permit diferențierea unor surse sonore mai mult sau mai puțin asemănătoare, precum vocile omenești sau instrumentele muzicale.

Nou!!: Limba aromână și Timbru (muzică) · Vezi mai mult »

Timp (gramatică)

În gramatică, termenul „timp” este folosit cu mai multe accepțiuni.

Nou!!: Limba aromână și Timp (gramatică) · Vezi mai mult »

Toma Enache

Toma Enache (n. 1 noiembrie 1970, Constanța, România) este un regizor, actor, scenarist și producător român de film, autorul lungmetrajului Între chin și amin, primul film artistic având ca subiect Experimentul Pitești și al primului film artistic in aromână, Nu sunt faimos, dar sunt aromân.

Nou!!: Limba aromână și Toma Enache · Vezi mai mult »

Topică

În lingvistică, termenul „topică” are două accepțiuni.

Nou!!: Limba aromână și Topică · Vezi mai mult »

Triftong

În fonetica tradițională, termenul triftong (DLE 2020, articolul., dintre care una este silabică, formând nucleul silabei în această situație, celelalte fiind asilabice. Unii autori adaugă la aceasta că vocalele asilabice devin în această situație semivocale sau semiconsoaneDicționar Treccani, articolul (accesat la 1 decembrie 2021).Da Silva și Pineira Tresmontant 1998, p. 14.. Alți autori numesc elementele asilabice numai semivocale sau semiconsoaneBidu-Vrănceanu 1997, p. 525.Constantinescu-Dobridor 1998, articolul.. Într-o concepție mai nouă se consideră că triftongul este o singură vocală, complexă, care se modifică, astfel încât se aud succesiv trei calități vocalice de la începutul la sfârșitul emiterii saleDubois 2002, p. 496.Crystal 2008, p. 496-497., din cauza schimbării continue a poziției organelor articulatorii. Față de diftong, care trece prin două faze ale articulării, triftongul trece prin trei faze. Ambii se deosebesc de monoftong, o vocală care nu se schimbă în mod semnificativ în cursul emiterii. Tradițional se iau în seamă triftongi ascendenți, în care cele două părți asilabice precedă vocala silabică, și triftongi ascendenți-descendenți, în care vocala silabică este între cele două părți asilabice. Transcrierea triftongilor nu este unitară. Unii autori folosesc literele obișnuite care transcriu vocalele. Alții adoptă simbolurile din Alfabetul Fonetic Internațional (IPA), transcriind nucleul silabei cu simbolul obișnuit al vocalei respective. Părțile asilabice sunt transcrise de unii dintre aceștia cu simbolurile vocalelor corespunzătoare, având semnul ◌̯ subscris. De exemplu, în cazul limbii române, posibilele părți asilabice se transcriu tradițional cu,, și. Unii autori folosesc în loc de și simbolurile consoanelor sonante corespunzătoare, j, respectiv w. Sunt limbi în care nu sunt triftongi, precum maghiara. În cazul altor limbi, unii autori admit existența lor, dar alții, care introduc fonologia în analiza lor, o neagă. Numărul triftongilor diferă de la o limbă la alta, și în funcție de ceea ce se consideră triftong. A se vedea detalii despre aceasta în secțiunilor următoare.

Nou!!: Limba aromână și Triftong · Vezi mai mult »

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa.

Nou!!: Limba aromână și Uniunea Europeană · Vezi mai mult »

Veneția

Bazilica San Marco thumb Veneția (în, în venețiană Venèxia sau Venèzsia sau) este principalul oraș al regiunii Veneto și al Italiei nord-orientale.

Nou!!: Limba aromână și Veneția · Vezi mai mult »

Verb auxiliar

În gramatică, un verb auxiliar (de la cuvântul latinesc auxilium „ajutor”) este un verb care la origine are sens lexical, dar în anumite contexte devine cuvânt gramatical, pierzându-și acest sens, și îndeplinește funcția de a exprima, în asociație cu un verb având sens lexical, categorii gramaticale ale acestuia, precum diateza, modul, timpul, numărul și persoana.

Nou!!: Limba aromână și Verb auxiliar · Vezi mai mult »

Vergina

Vergina (în) este un oraș în nordul Greciei, situat în regiunea Macedonia Centrală, Prefectura Imathia.

Nou!!: Limba aromână și Vergina · Vezi mai mult »

Viena

Viena (în germană, în Bécs) este capitala Austriei.

Nou!!: Limba aromână și Viena · Vezi mai mult »

Vlorë

Vlorë (în forma definită albaneză Vlora, local Vlonë, în italiană Valona, în greacă Αυλών, Avlón sau Αυλώνα, Avlóna, în turcă Avlonya) este unul dintre cele mai mari orașe ale Albaniei și al doilea oraș port ca mărime, după Durrës, având o populație de 79.948.

Nou!!: Limba aromână și Vlorë · Vezi mai mult »

Vocală

Vocala cea mai răspândită în limbile lumii. În fonetică, o vocală este un sunet elementar din limbile vorbite, caracterizat printr-o configurație deschisă a căii vocale care nu împiedică în mod semnificativ ieșirea aerului.

Nou!!: Limba aromână și Vocală · Vezi mai mult »

Vocală închisă centrală nerotunjită

În fonetică, vocala închisă centrală nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba aromână și Vocală închisă centrală nerotunjită · Vezi mai mult »

Vocală mijlocie centrală

În fonetică, vocala mijlocie centrală este o clasă de sunete vocalice folosite în unele limbi vorbite.

Nou!!: Limba aromână și Vocală mijlocie centrală · Vezi mai mult »

1156

1156 (MCLVI) a fost un an bisect al calendarului iulian.

Nou!!: Limba aromână și 1156 · Vezi mai mult »

1731

1731 (MDCCXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Limba aromână și 1731 · Vezi mai mult »

1770

1770 (MDCCLXX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Limba aromână și 1770 · Vezi mai mult »

1788

1788 (MDCCLXXXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Limba aromână și 1788 · Vezi mai mult »

1794

1794 (MDCCXCIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Limba aromână și 1794 · Vezi mai mult »

1797

1797 (MDCCXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Limba aromână și 1797 · Vezi mai mult »

1802

1802 (MDCCCII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba aromână și 1802 · Vezi mai mult »

1809

1809 (MDCCCIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Limba aromână și 1809 · Vezi mai mult »

1813

1813 (MDCCCXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba aromână și 1813 · Vezi mai mult »

1864

1864 (MDCCCLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba aromână și 1864 · Vezi mai mult »

1886

----1886 (MDCCCLXXXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba aromână și 1886 · Vezi mai mult »

1890

---- 1890 (MDCCCXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Limba aromână și 1890 · Vezi mai mult »

1900

1900 (MCM) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni și un an bisect al calendarului iulian. Ca rezultat, diferența de 12 zile dintre cele două calendare s-a mărit la 13 zile.

Nou!!: Limba aromână și 1900 · Vezi mai mult »

1945

1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Limba aromână și 1945 · Vezi mai mult »

1952

1952 (MCMLII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Limba aromână și 1952 · Vezi mai mult »

1990

1990 (MCMXC) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.

Nou!!: Limba aromână și 1990 · Vezi mai mult »

1997

1997 (MCMXCVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Nou!!: Limba aromână și 1997 · Vezi mai mult »

2001

2001 (MMI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni A fost al 2001-lea an d.Hr., primul an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 2-lea an din deceniul 2000-2009.

Nou!!: Limba aromână și 2001 · Vezi mai mult »

2005

2005 (MMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Limba aromână și 2005 · Vezi mai mult »

2010

2010 (MMX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.

Nou!!: Limba aromână și 2010 · Vezi mai mult »

2011

2011 (MMXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Nou!!: Limba aromână și 2011 · Vezi mai mult »

2012

2012 (MMXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Nou!!: Limba aromână și 2012 · Vezi mai mult »

2013

2013 (MMXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Limba aromână și 2013 · Vezi mai mult »

976

Milenii: Mileniul I î.Hr. - Mileniul I - Mileniul al II-lea Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea Decenii: Anii 920 Anii 930 Anii 940 Anii 950 Anii 960 - Anii 970 - Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Anii 1020 Ani: 971 972 973 974 975 - 976 - 977 978 979 980 981 ----.

Nou!!: Limba aromână și 976 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Aromâna, Aromână, Dialectul aromân, Limba macedo-română, Limba macedoromână, Macedo-română.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »