Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Instalați
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Lista șefilor de stat din Iugoslavia

Index Lista șefilor de stat din Iugoslavia

Aceasta este o listă a șefilor de stat din Iugoslavia de la crearea Regatului sârbilor, croaților și slovenilor în 1918 până la destrămarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în 1992.

34 relaţii: Al Doilea Război Mondial, Alexandru I al Iugoslaviei, Belgrad, Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei, Croația, Independent, Iosip Broz Tito, Ivan Ribar, Janez Drnovšek, Liga Comuniștilor din Iugoslavia, Muntenegru, Partidul Socialist din Serbia, Partizanii iugoslavi, Petru al II-lea al Iugoslaviei, Petru I al Serbiei, Prim-ministru al Iugoslaviei, Provincia Autonomă Kosovo și Metohia, Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, Provincia Socialistă Autonomă Voivodina, Regatul Iugoslaviei, Regatul Serbiei, Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina, Republica Socialistă Croația, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, Republica Socialistă Macedonia, Republica Socialistă Muntenegru, Republica Socialistă Serbia, Republica Socialistă Slovenia, Serbia, Sinan Hasani, Statul slovenilor, croaților și sârbilor, Stjepan Mesić, 1 decembrie, 1918.

Al Doilea Război Mondial

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate marile puteri—care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie, și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de „război total”, ștergând distincția între resursele civile și cele militare. Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust (în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni) și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice (în care au murit aproximativ un milion de oameni, și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki), el a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât din istoria omenirii. Imperiul Japonez avea ca obiectiv dominația asupra Asiei și Pacificului și era deja în război cu Republica China în 1937, dar în general se consideră că războiul mondial a început pe 1 septembrie 1939 cu invazia Poloniei de către Germania Nazistă și, ulterior, cu declarațiile de război ale Germaniei, Franței și Regatului Unit. De la sfârșitul anului 1939 până la începutul anului 1941, într-o serie de campanii și tratate, Germania a cucerit sau controlat o mare parte din Europa continentală, și a format Axa Roma-Berlin-Tokyo împreună cu Italia și Japonia. Conform Pactului Molotov–Ribbentrop din 23 august 1939, Germania și Uniunea Sovietică au divizat anexat teritoriile vecinilor lor europeni, Polonia, Finlanda, România și Statele Baltice. Războiul a continuat în primul rând între puterile europene ale Axei și coaliția între Regatul Unit și Commonwealth-ul Britanic, cu campanii inclusiv în și Africa de Est, cu bătălia aeriană a Marii Britanii, campania de bombardamente Blitz, campania din Balcani precum și cu îndelungata bătălie a Atlanticului. În iunie 1941, puterile europene ale Axei au lansat o invazie a Uniunii Sovietice, deschizând cel mai mare teatru de război din istorie, care a angajat cea mai mare parte a forțelor militare ale Axei într-un război de uzură. În decembrie 1941, Japonia a atacat Statele Unite ale Americii și din Oceanul Pacific, și a cucerit rapid o mare parte a Pacificului de Vest. Înaintarea Axei s-a oprit în 1942, când Japonia a pierdut critica bătălie de la Midway, în apropiere de Hawaii, iar Germania a fost învinsă în Africa de Nord și apoi, în mod decisiv, la Stalingrad, în Uniunea Sovietică. În 1943, după o serie de înfrângeri germane pe Frontul de Est, invaziile aliate a Siciliei și a Italiei care au condus la capitularea Italiei, și victorile aliate în Pacific, Axa a pierdut inițiativa și s-a angajat într-o retragere strategică pe toate fronturile. În 1944, Aliații au invadat Franța ocupată de Germania, în timp ce Uniunea Sovietică și-a recăpătat toate pierderile teritoriale și a invadat Germania și aliații săi. În 1944 și 1945, japonezii au suferit pierderi majore în Asia continentală în China Central-Sudică, și, în timp ce Aliații au schilodit Marina Japoneză și au capturat insule-cheie din Pacificul de Vest. Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945. După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august. Cum o era iminentă, și erau posibile și alte bombardamente atomice, iar și a invadat Manciuria, Japonia a capitulat și ea la 15 august 1945. Astfel s-a încheiat războiul în Asia, cimentând o victorie totală a Aliaților. Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea internațională și a preveni conflictele viitoare. Marile puteri victorioase—Statele Unite, Uniunea Sovietică, China, Regatul Unit și Franța—au devenit ai Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Sovietică și Statele Unite au devenit superputeri rivale, pregătind scena pentru Războiul Rece, care a durat următorii 46 de ani. Între timp, influența unor mari puteri europene s-a diminuat, în timp ce a început și Africii. Cele mai multe țări ale căror industrii au fost afectate s-au reorientat spre. Integrarea politică, mai ales în Europa, a apărut ca efort de a pune capăt dușmăniilor dinainte de război și de a crea o identitate comună.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Al Doilea Război Mondial · Vezi mai mult »

Alexandru I al Iugoslaviei

Alexandru I, numit și Alexandru I Karađorđević sau Alexandru Unificatorul (n. 16 decembrie 1888, Cetinje - d. 9 octombrie 1934, Marsilia) a fost întâiul rege al Regatului Iugoslaviei, fiind înainte, între anii 1921–1929, suveran al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Alexandru I al Iugoslaviei · Vezi mai mult »

Belgrad

Belgrad (în) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Belgrad · Vezi mai mult »

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei

Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei, cunoscut cu abrevierea iugoslavă AVNOJÎn Antifašističko vijeće/veće narodnog oslobođenja Jugoslavije, Антифашистичко веће народног ослобођења Југославије; Antifašistični svet narodne osvoboditve Jugoslavije; Антифашистичко собрание за народно ослободување на Југославија a fost organul deliberativ și legislativ înființat în orașul bosniac Bihać din fosta Iugoslavie în noiembrie 1942.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei · Vezi mai mult »

Croația

Croația (în), oficial Republica Croația (în) este o țară aflată la limita între Europa Centrală și cea de Sud-Est, pe țărmul estic al Mării Adriatice.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Croația · Vezi mai mult »

Independent

Independent este o serie de minicalculatoare românești.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Independent · Vezi mai mult »

Iosip Broz Tito

Iosip Broz Tito (nume la naștere Josip Broz; în chirilica sârbo-croată: Јосип Броз Тито) a fost un revoluționar comunist iugoslav și om de stat.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Iosip Broz Tito · Vezi mai mult »

Ivan Ribar

Ivan Ribar (n. 21 ianuarie 1881, Vukmanić - d. 2 februarie 1968, Zagreb) a fost un politician iugoslav de origine croată.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Ivan Ribar · Vezi mai mult »

Janez Drnovšek

Janez Drnovšek a fost un politician sloven, fost președinte al acestei țări.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Janez Drnovšek · Vezi mai mult »

Liga Comuniștilor din Iugoslavia

Liga Comuniștilor din Iugoslavia (în), inițial Partidul Comunist din Iugoslavia (în) (înainte de 1952) a fost un partid comunist major în Iugoslavia.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Liga Comuniștilor din Iugoslavia · Vezi mai mult »

Muntenegru

Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Muntenegru · Vezi mai mult »

Partidul Socialist din Serbia

Partidul Socialist Sârb (în sârbă:оцијалистичка партија Србије, СПС / Socijalistička partija Srbije, SPS) este un partid din Serbia.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Partidul Socialist din Serbia · Vezi mai mult »

Partizanii iugoslavi

Steagul partizanlor iugoslavi Partizanii (alfabetul chirilic: Партизани) a fost o mișcare socialistă de rezistență armată împotriva forțelor Axei și a colaboratorilor lor din Balcani în timpul Războiului de eliberare națională a Iugoslaviei, parte a celui de-al Doilea Război Mondial.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Partizanii iugoslavi · Vezi mai mult »

Petru al II-lea al Iugoslaviei

Petru al II-lea (cunoscut și sub numele de Petru al II-lea Karađorđević; n. 6 septembrie 1923, Belgrad – d. 3 noiembrie 1970, Denver, Colorado) a fost ultimul rege al Iugoslaviei, părinții săi fiind Alexandru I și Maria a Iugoslaviei.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Petru al II-lea al Iugoslaviei · Vezi mai mult »

Petru I al Serbiei

Petru I a fost fiul lui Alexandru Karađorđević al Serbiei și al Persidei Nenadović, rege al Serbiei în timpul Primului Război Mondial între 15 iunie 1903 și 1 decembrie 1918.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Petru I al Serbiei · Vezi mai mult »

Prim-ministru al Iugoslaviei

Primul-ministru al Iugoslaviei (în) a fost șeful guvernului statului iugoslav.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Prim-ministru al Iugoslaviei · Vezi mai mult »

Provincia Autonomă Kosovo și Metohia

Kosovo și Metohia, oficial Provincia Autonomă Kosovo și Metohia (în Аутономна Покрајина Косово и Метохија, Autonomna Pokrajina Kosovo i Metohija; în Krahina Autonome e Kosovës dhe Metohisë), numită colocvial pe scurt și Kosovo, este o provincie autonomă din cadrul Republicii Serbia, conform Constituției Serbiei.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Provincia Autonomă Kosovo și Metohia · Vezi mai mult »

Provincia Socialistă Autonomă Kosovo

Provincia Socialistă Autonomă Kosovo (croată, sârbă, sârbo-croată: Socijalistička Autonomna Pokrajina Kosovo; chirilica sârbă: Социјалистичка Аутономна Покрајина Косово) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome a Republicii Socialiste Serbia și a făcut parte din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia din 1974 până în 1990.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo · Vezi mai mult »

Provincia Socialistă Autonomă Voivodina

Provincia Socialistă Autonomă Voivodina (sârbo-croată:Socijalistička Autonomna Pokrajina Vojvodina, Социјалистичка Аутономна Покрајина Војводина), cunoscută și cu numele P.S.A. Voivodina (Chirilice: САП Војводина) a fost una din cele două regiuni socialiste autonome ale Republicii Socialiste Serbia din 1963 până în 1990 și a făcut parte din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia din 1974 până în 1990.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Provincia Socialistă Autonomă Voivodina · Vezi mai mult »

Regatul Iugoslaviei

Regatul Iugoslaviei a fost regatul slavilor de sud din nord-vestul Balcanilor, care a existat începând cu sfârșitul Primului Război Mondial, până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Regatul Iugoslaviei · Vezi mai mult »

Regatul Serbiei

Regatul Serbiei a fost înființat când prințul Milan Obrenovici, guvernatorul Principatului Serbiei a fost încoronat rege în 1882.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Regatul Serbiei · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina

Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina (sârbo-croată: Socijalistička Republika Bosna i Hercegovina, Социјалистичка Pепублика Босна и Херцеговина) a fost un stat socialist, și o țară constituțională a fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Croația

Republica Socialistă Croația (deseori abreviat R.S. Croația; croată: Socijalistička Republika Hrvatska, SR Hrvatska) a fost un stat socialist și țară constituțională suverană în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Republica Socialistă Croația · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Macedonia

Republica Socialistă Macedonia a fost un stat socialist și o țară constituțională din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Republica Socialistă Macedonia · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Muntenegru

Republica Socialistă Muntenegru (în) sau RS Muntenegru a fost un stat socialist și o țară constituțională în fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Republica Socialistă Muntenegru · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Serbia

Republica Socialistă Serbia (în) a fost un stat socialist, și o țară constituțională în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acesta a fost un predecesor al actualei Serbii moderne, care a reprezentat cea mai mare republică în federația iugoslavă, deținea numărul cel mai mare al populației dintre toate republicile iugoslave și a găzduit dezvoltarea economică și politică cea mai mare din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, iar capitala acestuia Belgrad, a fost de asemenea și capitala Iugoslaviei.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Republica Socialistă Serbia · Vezi mai mult »

Republica Socialistă Slovenia

Republica Socialistă Slovenia (în) a fost un stat socialist, o țară constituentă a Republicii Socialiste Federative Iugoslave din 1963 până în 1990 când Slovenia a părăsit infrastructura comunistă și a devenit o republică democratică constituentă în cadrul Iugoslaviei.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Republica Socialistă Slovenia · Vezi mai mult »

Serbia

Serbia (în),în:; în; în albaneză și română:; în slovacă și ˈsr̩pskɔ, ˈsr̩psko; în.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Serbia · Vezi mai mult »

Sinan Hasani

Sinan Hasani (n. 14 mai 1922, Pozaranje, azi Ferizaj, Kosovo – d. 28 august 2010, Belgrad) a fost un politician și scriitor iugoslav de orgine albaneză.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Sinan Hasani · Vezi mai mult »

Statul slovenilor, croaților și sârbilor

''"Distribuția popoarelor din Austro-Ungaria"'' din atlasul istoric a lui William R. Shepherd, 1911, prezentând locurile cele mai des populate de sloveni, croați și sârbi. Cele mai multe din aceste teritorii au fost incluse în Statul slovenilor, croaților și sârbilor. Statul slovenilor, croaților și sârbilor a fost un stat de scurtă durată format din cea mai mare parte din părțile sudice ale monarhiei austro-ungare după dizolvarea acesteia, la sfârșitul Primului Război Mondial de către sloveni, croați și sârbi.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Statul slovenilor, croaților și sârbilor · Vezi mai mult »

Stjepan Mesić

Stjepan Mesić Stjepan Mesić (n. 24 decembrie 1934) este un politician croat, al doilea președinte al Croației independente din 1999 până la 18 februarie 2010.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și Stjepan Mesić · Vezi mai mult »

1 decembrie

---- 1 decembrie este a 335-a zi a calendarului gregorian și a 336-a zi în anii bisecți.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și 1 decembrie · Vezi mai mult »

1918

1918 (MCMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Nou!!: Lista șefilor de stat din Iugoslavia și 1918 · Vezi mai mult »

Redirecționează aici:

Lista şefilor de stat din Iugoslavia, Preşedinte al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Președinte al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia.

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »