Siglă
Uniunpedie
Comunicare
acum pe Google Play
Nou! Descarcati Uniunpedie pe dispozitivul Android™!
Descarca
acces mai rapid decât browser-ul!
 

Listă de efecte din fizică

Index Listă de efecte din fizică

Această listă cuprinde o serie de fenomene importante din fizică.

32 relaţii: Împrăștiere Compton, Efect fotoelectric, Efect fotomagnetic, Efect pelicular, Efectul Aharonov-Bohm, Efectul Barnett, Efectul Casimir, Efectul Cerenkov, Efectul Coandă, Efectul Cotton-Mouton, Efectul Doppler, Efectul Early, Efectul Einstein-de Haas, Efectul electrocaloric, Efectul Faraday, Efectul Hall, Efectul Josephson, Efectul Kerr, Efectul Magnus, Efectul Peltier, Efectul Procopiu, Efectul Seebeck, Efectul Szilárd-Chalmers, Efectul Thomson, Efectul tunel, Efectul Tyndall, Efectul Venturi, Efectul Zeeman, Fenomen, Fizică, Piroelectricitate, Termodifuziune.

Împrăștiere Compton

În fizică, efectul Compton sau împrăștierea Compton reprezintă scăderea energiei (și creșterea lungimii de undă) a unui foton de raze X sau gama, la interacțiunea acestuia cu materia.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Împrăștiere Compton · Vezi mai mult »

Efect fotoelectric

Sub acțiunea luminii electronii părăsesc metalul. Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie în urma absorbției de radiație electromagnetică, de exemplu radiație ultravioletă sau raze X. Un termen învechit pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efect fotoelectric · Vezi mai mult »

Efect fotomagnetic

Efectul fotomagnetic este un efect fizic în care un material dobândește proprietăți feromagnetice ca urmare a interacțiunii cu lumina.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efect fotomagnetic · Vezi mai mult »

Efect pelicular

Efectul pelicular (în skin effect) este fenomenul care apare la trecerea undelor electromagnetice prin medii conductoare și care se manifestă prin apariția simultană a absorbției și dispersiei undelor care trec prin astfel de medii, având ca urmare creșterea densității de curent în straturile superficiale.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efect pelicular · Vezi mai mult »

Efectul Aharonov-Bohm

Efectul Aharonov-Bohm (numit astfel după David Bohm și Yakir Aharonov) este un fenomen din mecanica cuantică, în care o particulă încărcată electric este influențată de un câmp electromagnetic, deși această particulă se află într-o regiune în care valoarea celor 2 vectori (E, B) este egală cu zero.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Aharonov-Bohm · Vezi mai mult »

Efectul Barnett

Efectul Barnett reprezintă magnetizarea unui corp feromagnetic neîncărcat electric atunci când acesta este rotit în jurul uneia dintre axele sale.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Barnett · Vezi mai mult »

Efectul Casimir

Efectul Casimir, efect al mecanicii cuantice, a fost prezis de Hendrik Casimir și Dirk Polder în 1946 și verificat experimental în 1958 de Marcus Spaarnay.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Casimir · Vezi mai mult »

Efectul Cerenkov

Radiație Cerenkov strălucind într-un reactor nuclear Radiația Cerenkov este radiație electromagnetică emisă atunci când o particulă încărcată electric (cum ar fi un proton) trece printr-un dielectric cu o viteză mai mare decât viteza de fază a luminii în acel mediu, fenomen numit și efect Cerenkov.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Cerenkov · Vezi mai mult »

Efectul Coandă

Model dinamic al efectului Coandă, denumit uneori ''efectul Venturi-Coandă'' sau ''efectul Coandă-Venturi'', deși efectul Venturi se referă la alte proprietăți ale unui fluid. Avionul '''Coandă-1910''' Efectul Coandă sau devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe este un efect care poartă numele academicianului, savantului, fizicianului și inventatorului român Henri Coandă.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Coandă · Vezi mai mult »

Efectul Cotton-Mouton

Efectul Cotton-Mouton este un efect optic de polarizare a luminii reflectate de un mediu magnetic.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Cotton-Mouton · Vezi mai mult »

Efectul Doppler

Imagine a undelor acustice emise de o sursă în mișcare (de la dreapta la stânga) Efectul Doppler constă în variația frecvenței unei unde emise de o sursă de oscilații, dacă aceasta se află în mișcare față de receptor.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Doppler · Vezi mai mult »

Efectul Early

Efectul Early la un tranzistor bipolar de tip pnp. Sus, se observă lărgimea bazei la polarizare inversă cu tensiuni mici. Jos, baza este mai mică, la polarizare inversă cu tensiuni mari. Culorile mai deschise reprezintă regiunea de sarcină spaţială. În electronică, efectul Early constă în modererea lărgimii bazei unui tranzistor bipolar la variația tensiunii aplicate invers la joncțiunea colector-bază.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Early · Vezi mai mult »

Efectul Einstein-de Haas

Efectul Einstein-de Haas, sau efectul Richardson (după Owen Willans Richardson), este un fenomen fizic descoperit de Albert Einstein și Wander Johannes Haas la mijlocul anilor 1910, care determină o relație între magnetism, momentul cinetic și spinul particulelor elementare.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Einstein-de Haas · Vezi mai mult »

Efectul electrocaloric

Efectul electrocaloric este fenomenul reversibil prin care un corp, în urma aplicării unui cîmp electric, se încălzește sau se răcește.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul electrocaloric · Vezi mai mult »

Efectul Faraday

Rotirea planului de polarizare datorată Efectului Faraday Polarizor Faraday pentru microunde de frecvențe de aprox. 9 GHz Efectul Faraday sau polarizarea rotatorie magnetică este un fenomen magnetooptic care constă în rotirea planului de polarizare a luminii ce se produce într-un mediu optic izotrop introdus în câmp magnetic intens.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Faraday · Vezi mai mult »

Efectul Hall

300px Efectul Hall este un efect galvanomagnetic observat pentru prima dată de Edwin Herbert Hall în 1880.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Hall · Vezi mai mult »

Efectul Josephson

Efectul Josephson este un efect fizic care se manifestă prin apariția unui curent electric, prin efectul tunel, între doi supraconductori separați printr-o peliculă izolatoare foarte subțire.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Josephson · Vezi mai mult »

Efectul Kerr

A nu se confunda cu efectul Kerr magneto-optic! În optica ondulatorie, efectul Kerr (sau birefringența electrică) reprezintă birefringența provocată unor materiale (lichide și gaze) sub acțiunea unui câmp electric.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Kerr · Vezi mai mult »

Efectul Magnus

liniile de curent rare spre regiunea cu liniile de curent dese. Efectul Magnus este un fenomen din dinamica fluidelor descoperit de fizicianul german Heinrich Gustav Magnus, care descrie traiectoria corpurilor aflate în mișcare de rotație concomitent cu una translație.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Magnus · Vezi mai mult »

Efectul Peltier

Efectul Peltier constă în degajarea sau absorbția de căldură la joncțiunea dintre doi conductori diferiți (metal sau semiconductor), când prin aceasta circulă un curent electric.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Peltier · Vezi mai mult »

Efectul Procopiu

Ștefan Procopiu În anul 1929 Ștefan Procopiu a descoperit efectul circular al discontinuității de demagnetizare care apare la trecerea unui curent electric alternativ printr-un fir feromagnetic.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Procopiu · Vezi mai mult »

Efectul Seebeck

Efectul Seebeck, sau efectul termoelectric direct, constă în apariția unei tensiuni termoelectromotoare într-un circuit compus din doi sau mai mulți conductori sau semiconductori diferiți ale căror contacte sunt menținute la temperaturi diferite.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Seebeck · Vezi mai mult »

Efectul Szilárd-Chalmers

Efectul Szilard-Chalmers este un efect din radiochimie, utilizat pentru separarea izotopilor radioactivi (Szilard și Chalmers, 1934), ce constǎ în ruperea legăturii chimice dintre un atom radioactiv format într-o reacție nucleară și molecula de care era legat inițial.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Szilárd-Chalmers · Vezi mai mult »

Efectul Thomson

Efectul Thomson reprezintă trecerea curentului electric printr-un conductor supus unui gradient de temperatură longitudinal produce absorbția sau degajarea de căldură, în funcție de sensul curentului și al gradientului de temperatură.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Thomson · Vezi mai mult »

Efectul tunel

Efectul tunel rezultă din capacitatea unui obiect cuantic de a străbate o barieră de potențial la scară atomică, fapt care ar fi imposibil după legile mecanicii clasice "sensu stricto".

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul tunel · Vezi mai mult »

Efectul Tyndall

200px Efectul Tyndall este un fenomen de dispersie a luminii incidente de către niște particule macroscopice (particule coloidale, sau particule în suspensie), având dimensiuni comparabile cu lungimea de undă a luminii.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Tyndall · Vezi mai mult »

Efectul Venturi

Efectul Venturi este reducerea presiunii în fluid care rezultă atunci când un fluid care curge printr-o secțiune îngustă (sau strangulație) a unei țevi.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Venturi · Vezi mai mult »

Efectul Zeeman

Efectul Zeeman, numit după fizicianul olandez Pieter Zeeman, este efectul divizării unei linii spectrale în mai multe componente în prezența unui câmp magnetic static.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Efectul Zeeman · Vezi mai mult »

Fenomen

Un fenomen (din limba greacă: phainómenon.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Fenomen · Vezi mai mult »

Fizică

În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Fizică · Vezi mai mult »

Piroelectricitate

Senzori piroelectrici dubli in pachet TO-5 cu filtre infraroșii în față. Piroelectricitatea este proprietatea unor anumite cristale anizotrope prin care polarizarea electrică spontană depinde de temperatură.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Piroelectricitate · Vezi mai mult »

Termodifuziune

Termodifuziunea e fenomen observat atunci când un amestec de substanțe e supus unui gradient de temperatură.

Nou!!: Listă de efecte din fizică și Termodifuziune · Vezi mai mult »

De ieșirePrimite
Hei! Suntem pe Facebook acum! »