acces mai rapid decât browser-ul!
29 relaţii: Alfabetul fenician, Alfabetul grec, Alfabetul latin, Alfabetul limbii române, C (limbaj de programare), Capacitate electrică, Carbon, Cămilă, Chimie, Consoană africată postalveolară surdă, Consoană oclusivă palatală surdă, Consoană oclusivă velară surdă, Coulomb (unitate de măsură), Fizică, Fonem, Gama (literă), Gimel (literă), Hieroglifele egiptene, Informatică, Limba albaneză, Limba maghiară, Limbaj de programare, Matematică, Număr complex, Prefix SI, Sarcină electrică, Unitate de măsură, Vechea scriere italică, Viteza luminii.
Alfabetul fenician
Alfabetul fenician este un abjad folosit inițial pentru scrierea limbii feniciene, dar care se crede că mai apoi a dus la apariția altor sisteme de scriere folosite astăzi, precum cel latin, arab, ebraic, grec și cel chirilic.
Nou!!: C și Alfabetul fenician · Vezi mai mult »
Alfabetul grec
Alfabetul grec este o culegere a celor 24 de litere folosite pentru a scrie în limba greacă din secolul VIII î.Hr. până astăzi.
Nou!!: C și Alfabetul grec · Vezi mai mult »
Alfabetul latin
right Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină.
Nou!!: C și Alfabetul latin · Vezi mai mult »
Alfabetul limbii române
Alfabetul limbii române este totalitatea literelor folosite pentru scrierea limbii române.
Nou!!: C și Alfabetul limbii române · Vezi mai mult »
C (limbaj de programare)
''The C Programming Language - Limbajul de programare C'', de Brian Kernighan și Dennis Ritchie, ediția originală ce a servit pentru mulți ani ca manual de referință al limbajului C. C este un limbaj de programare standardizat.
Nou!!: C și C (limbaj de programare) · Vezi mai mult »
Capacitate electrică
În electricitate și electromagnetism, capacitatea electrică este o mărime fizică scalară care exprimă proprietatea corpurilor conductoare electric de a înmagazina și păstra sarcini electrice.
Nou!!: C și Capacitate electrică · Vezi mai mult »
Carbon
Carbonul (din latină: carbo, „cărbune”) este un element chimic cu simbolul C și numărul atomic 6.
Nou!!: C și Carbon · Vezi mai mult »
Cămilă
Cămila (Camelus) este un mamifer erbivor rumegător din Africa de Nord și din Asia, de talie mare, cu o cocoașă de grăsime pe spate (cămila dromader - Camelus dromaderies) sau cu două cocoașe (cămila bactriană - Camelus bactrianus), folosit la transport în regiunile de deșert.
Nou!!: C și Cămilă · Vezi mai mult »
Chimie
Chimia (denumirea provine din cuvântul egiptean kēme pronunțat, care înseamnă „pământ”) reprezintă una dintre ramurile științelor naturale al cărei obiect de studiu îl constituie compoziția, structura, proprietățile și schimbarea materiei; chimia mai este numită și „știința de mijloc” sau „știința centrală”, întrucât conține elemente combinate din cadrul celorlalte științe ale naturii precum astronomia, fizica, biologia și geologia.
Nou!!: C și Chimie · Vezi mai mult »
Consoană africată postalveolară surdă
În fonetică, consoana africată postalveolară surdă este un sunet consonantic care apare în unele limbi.
Nou!!: C și Consoană africată postalveolară surdă · Vezi mai mult »
Consoană oclusivă palatală surdă
În fonetică, consoana oclusivă palatală surdă este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite.
Nou!!: C și Consoană oclusivă palatală surdă · Vezi mai mult »
Consoană oclusivă velară surdă
În fonetică, consoana oclusivă velară surdă este un sunet consonantic care apare în aproape toate limbile.
Nou!!: C și Consoană oclusivă velară surdă · Vezi mai mult »
Coulomb (unitate de măsură)
Coulombul (pronunție: /kulomb/; simbol: C) este unitatea derivată în Sistemul internațional de unități de măsură, SI, pentru sarcini electrice, numită astfel după Charles-Augustin de Coulomb.
Nou!!: C și Coulomb (unitate de măsură) · Vezi mai mult »
Fizică
În sensul acelor de ceasornic: un curcubeu, un laser, un balon cu aer cald, un titirez, efectele unei coliziuni lateral-frontale, orbitali atomici de hidrogen, o bombă termonucleară, un fulger și galaxii Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură),, este știința care studiază proprietățile și structura materiei,At the start of The Feynman Lectures on Physics, Richard Feynman offers the atomic hypothesis as the single most prolific scientific concept: "If, in some cataclysm, all scientific knowledge were to be destroyed one sentence what statement would contain the most information in the fewest words? I believe it is that all things are made up of atoms – little particles that move around in perpetual motion, attracting each other when they are a little distance apart, but repelling upon being squeezed into one another..." formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările lor reciproce. Fizica este una dintre disciplinele fundamentale ale științei, iar scopul său principal este de a înțelege cum se comportă universul."Physics is one of the most fundamental of the sciences. Scientists of all disciplines use the ideas of physics, including chemists who study the structure of molecules, paleontologists who try to reconstruct how dinosaurs walked, and climatologists who study how human activities affect the atmosphere and oceans. Physics is also the foundation of all engineering and technology. No engineer could design a flat-screen TV, an interplanetary spacecraft, or even a better mousetrap without first understanding the basic laws of physics. (...) You will come to see physics as a towering achievement of the human intellect in its quest to understand our world and ourselves."Physics is an experimental science. Physicists observe the phenomena of nature and try to find patterns that relate these phenomena.""Physics is the study of your world and the world and universe around you." Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonimă cu filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit. Fizica este poate cea mai importantă știință a naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice alte fenomene întâlnite în alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau biologia. Limitările sunt legate de incapacitatea noastră de a obține suficient de multe date experimentale, în cazul biologiei, ori de incapacitatea (până acum) sistemelor de calcul de a analiza dinamica moleculelor foarte complexe, în cazul chimiei. Descoperirile în fizică ajung de cele mai multe ori să fie folosite în sectorul tehnologic, și uneori influențează matematica sau filozofia. De exemplu, înțelegerea mai profundă a electromagnetismului a avut drept rezultat răspândirea aparatelor pe bază de curent electric - televizoare, computere, electrocasnice etc.; descoperirile din termodinamică au dus la dezvoltarea transportului motorizat; iar descoperirile din mecanică au dus la dezvoltarea calculului infinitezimal, chimiei cuantice și folosirii unor instrumente precum microscopul electronic în microbiologie. Astăzi, fizica este un subiect vast și foarte dezvoltat. Cercetarea este divizată în patru subdomenii: fizica materiei condensate; fizica atomică, moleculară și optică; fizica energiei înalte; fizica astronomică și astrofizică. Majoritatea fizicienilor se specializează în cercetare teoretică sau experimentală, prima ocupându-se de dezvoltarea noilor teorii, și a doua cu testarea experimentală a teoriilor și descoperirea unor noi fenomene. În ciuda descoperirilor importante din ultimele patru secole, există probleme deschise în fizică care așteaptă a fi rezolvate. De exemplu, cuantificarea gravitației este poate cea mai arzătoare dintre probleme și cu siguranță și cea mai dificilă. Odată cu elucidarea acestei probleme, fizicienii vor avea o imagine mult mai clară despre interacțiile din natură și cu siguranță multe dintre fenomenele și obiectele pe care le întâlnim în astrofizică, de exemplu găurile negre, își vor găsi explicația într-un mod natural.
Nou!!: C și Fizică · Vezi mai mult »
Fonem
În fonologie, fonemul este cel mai mic segment sonor care distinge sensuri lexicale sau gramaticale în fluxul vorbirii, adică are funcție lingvistică.
Nou!!: C și Fonem · Vezi mai mult »
Gama (literă)
Litera grecească ''Gama'', majusculă și minusculă Gama (majuscula: Γ, minuscula: γ; în greacă: γάμμα gámma), sau gamma, este a treia literă a alfabetului grec.
Nou!!: C și Gama (literă) · Vezi mai mult »
Gimel (literă)
Gimel este a treia literă din mai multe alfabete semitice, inclusiv feniciană, aramaică, ebraică ג, siriacă ܓ și arabă ǧīm ج.
Nou!!: C și Gimel (literă) · Vezi mai mult »
Hieroglifele egiptene
Hieroglifele egiptene erau sistemul de scriere formal folosit în Egiptul Antic. Hieroglifele combinau elemente logografice, silabice și alfabetice, cu un număr de aproximativ 1.000 de caractere diferite. Hieroglifele cursive au fost folosite pentru scrierea literaturii religioase pe papirus și lemn. Scrierea hieratică și cea demotică de mai târziu derivă din scrierea hieroglifică, așa cum a fost și cea proto-sinaitică care a evoluat ulterior în alfabetul fenician. Printre sistemele de scriere care s-au născut din alfabetul fenician se numără scrierea greacă și cea aramaică. Scrierea hieroglifică egipteană este strămoș pentru majoritatea sistemelor de scriere în uz, cele mai răspândite find alfabetele latin și cel chirilic (prin cel grec), abjadul arab și familia brahmică de scrieri (prin aramaică). Folosirea scrierii hieroglife a apărut din sistemele de simboluri proto-alfabetizate din Epoca de Bronz timpurie, în jurul secolului al XXXII-lea î.Hr. (Naqada III), cu prima frază descifrăbilă scrisă în limba egipteană datând din A II-a Dinastie (secolul al XXVIII-lea î.Hr.). Hieroglife egiptene s-au dezvoltat într-un sistem de scriere matur, folosit pentru inscripții monumentale în limba clasică din perioada Regatului Mijlociu. În această perioadă, sistemul a folosit aproximativ 900 de semne diferite. Folosirea sistemului ăstuia de scriere a continuat în Regatului Nou și în Perioada Târzie, și până în perioada persană și în cea ptolemeică. Odată cu închiderea definitivă a templelor păgâne în secolul al V-lea, cunoștințele despre scrierea hieroglifică au fost pierdute. Deși s-au făcut încercări, scrierea a rămas nedescifrată pe tot parcursul Evului Mediu și în perioada modernă timpurie. Descifrarea scrierii hieroglifice a fost realizată în cele din urmă în anii 1820 de Jean-François Champollion, cu ajutorul Pietrei Rosetta.
Nou!!: C și Hieroglifele egiptene · Vezi mai mult »
Informatică
Termenul informatică desemnează știința procesării sistematice a informației, în special a procesării cu ajutorul calculatoarelor.
Nou!!: C și Informatică · Vezi mai mult »
Limba albaneză
Limba albaneză (în) este o limbă vorbită de șase milioane de locuitori ai vestului peninsulei Balcanice, în sud-estul Europei (Albanezi).
Nou!!: C și Limba albaneză · Vezi mai mult »
Limba maghiară
Maghiara (magyar nyelv) este o limbă fino-ugrică, făcând parte din ramura ugrică a acestei familii.
Nou!!: C și Limba maghiară · Vezi mai mult »
Limbaj de programare
Un limbaj de programare este un limbaj formal de expresii și reguli (sau tehnici) valide de formulare a instrucțiunilor pentru un computer.
Nou!!: C și Limbaj de programare · Vezi mai mult »
Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este reprezentat de către Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala din Atena” Matematica (și matematici) este în general definită ca știința ce studiază relațiile cantitative, modelele de structură (relații calitative), spațiul și schimbarea.
Nou!!: C și Matematică · Vezi mai mult »
Număr complex
În matematică, numerele complexe sunt numere introduse ca soluții ale ecuațiilor de forma x^2 + p.
Nou!!: C și Număr complex · Vezi mai mult »
Prefix SI
Prefixele cu ajutorul cărora se formează multiplii și submultiplii unităților de măsură din Sistemul internațional de unități (SI) sunt: Note.
Nou!!: C și Prefix SI · Vezi mai mult »
Sarcină electrică
Sarcina electrică sau cantitatea de electricitate este o mărime fizică ce exprimă din punct de vedere macroscopic o proprietate fundamentală a materiei care determină acesteia interacțiile prin câmp electromagnetic.
Nou!!: C și Sarcină electrică · Vezi mai mult »
Unitate de măsură
Unitățile de măsură reprezintă un aspect al mărimilor fizice.
Nou!!: C și Unitate de măsură · Vezi mai mult »
Vechea scriere italică
Termenul de vechea scriere italică se referă la niște sisteme de scriere alfabetice ce erau folosite în Peninsula Italică în perioada Antichității pentru scrierea unor limbi indo-europene (predominant limbi italice) și a unora non-indo-europene (ca etrusca).
Nou!!: C și Vechea scriere italică · Vezi mai mult »
Viteza luminii
Simularea propagării unei raze luminoase de la Pământ la Lună, aflate la aproximativ 384 400 km, proces care durează circa 1,282 secunde. Viteza luminii în vid este o importantă constantă fizică universală; conform cunoștințelor existente, este viteza de propagare a luminii în vid - independent de parametrii fizici ai luminii cum sunt: culoarea, intensitatea, direcția, polarizarea sau durata propagării.
Nou!!: C și Viteza luminii · Vezi mai mult »
